• Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2019 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website

Dragoste în vremea Tinderului

March 11, 2018

 

Prietenii ne vorbesc despre poveștile lor de dragoste, vedem filme care respectă neapărat rețeta cu sirop romantic și care se încheie cu un ideal „happy ending”, citim cărți despre eroi îndrăgostiți. Poate chiar noi înșine iubim pe cineva. Ni se servește un ideal de iubire. Însă ce mai înseamnă dragostea astăzi, în epoca vitezei, a internetului, a aplicațiilor de tot felul (dar mai ales a celor unde ne putem găsi supra-numita jumătate)?

 

Într-un eseu care probabil ar trebui să fie mult mai cunoscut, Tim Christiaens povestește despre acest miraculos eveniment dintre două persoane: este vorba despre apariția primelor simptome ale unei noi poveri pe umerii milenialilor – iubirea. Dacă în trecut puteam să vorbim despre o iubire platonică, în care dragostea era sporită chiar de bucuria de a fi îndrăgostit, despre o iubire pură (care se putea reduce la o legătură spirituală puternică, care avea ca scop principal să dăruiască, și nu să primească), astăzi situația este cu totul alta. Zygmunt Bauman detaliază în „Liquid Love” cum iubirea a devenit o investiție în fericirea personală. Relațiile sunt tranzacții raționalizate. Și iată cum love today nu mai este ce era love yesterday, ci o industrie. Iar aplicațiile de tip Tinder ne arată cum funcționează această întreprindere proprie.

Așa devenim și identități virtuale

În online, nu mai suntem noi cu adevărat. Devenim tabula rasa: platforme la început goale, pe care urmează să fie uploadat conținut. Pe Tinder sau orice altă aplicație de acest gen ne creem pe noi înșine așa cum ne-am dori să fim în realitate. Acolo suntem frumoși, amuzanți și inteligenți și nu avem defecte. Postăm citate înțelepte, ne construim interesant, cool. Așa  devenim și identități virtuale.

 

Iubirea astăzi mai înseamnă un risc asumat. Căutăm seturi de caracteristici, după cum explică Ela Illouz. Pe internet, vrem să găsim versiuni idealizate ale proiectului nostru amoros. Și iată încă un exemplu pentru cum Tinder a inversat ordinea temporală, logică a poveștii de iubire.

 

1.      În mediul virtual, ne creem așteptările

2.      Primim liste de candidați pe care îi comparăm cu standardul inventat

3.      Suntem dezamăgiți. Pentru că realizăm că nu știm ce vrem exact și pentru că nu ne putem decide

 

Dragostea nu a fost niciodată un eveniment mistic, ci unul logic și clar, unde partenerii urmează trei pași generali

Cei trei pași enumerați mai sus confirmă: internetul a distrus mitul romantic în conștiința utilizatorilor. Dacă acordăm un vot de încredere studiilor în acest domeniu, trebuie să credem că magia începutului relațiilor de iubire s-a evaporat. Badiou, însă, este de părere că dragostea nu a fost niciodată un eveniment mistic, ci unul logic și clar, unde partenerii urmează trei pași generali.

 

 Pasul unu: Întâlnirea.  Dragoste la prima vedere sau nu, această intersectare este cel mai adesea un eveniment lipsit de importanță și reprezintă startul unei perioade pe care o împărțim cu altcineva.                                                                                                                            

Pasul doi: Confirmarea. Trebuie să fie simplă: atot-puternicul „Te iubesc!”. Cele două cuvinte recunosc natura specială a întâlnirii dintre parteneri  și promit fidelitate față de momentul inițial.

 

 Și pasul trei: Ceea ce nu se arată în comediile romantice. Munca, procesul elaborat de a respecta pasul doi (promisiunea). Această ultimă etapă, dacă este dusă la bun sfârșit, demonstrează cum iubirea are forța de a-i determina pe participanți să își depășească egoismul  și să își împartă lumea cu un străin.

 

Bineînțeles, în teorie, iubirea poate să fie analizată în câte trei pași simpli. Nu tot astfel se petrec lucrurile în practică. În realitate, poate mergem trei pași înainte și ne întoarcem la punctul inițial, poate facem detururi, ne rătăcim, sărim etape sau poate nu mai vrem să ajungem la nivelul următor.

Pentru că am vrut să văd ce înseamnă dragostea pentru noi, oamenii obișnuiți (și nu pentru cercetători), am revăzut, poate pentru a cincea oară, primul episod din documentarul „Human” regizat de Yann-Arthus Bertrand. Este o operă de artă și îmi place să o privesc măcar o dată pe an, când mi se pare că am nevoie să ascult mai mult decât ce am eu de spus, adică bucuriile, grijile și tristețile altor cetățeni ai Planetei. Prima parte a episodului reprezintă o colecție de povești reale despre iubire, relatate chiar de eroi. Iată câteva păreri:

 

Leonard (USA) spune cum măsura iubirea în funcție de câtă durere putea să accepte cineva pentru el și cum până nu a ajuns la închisoare nu a știut ce înseamnă cu adevărat să iubești

Raul (Cuba), vorbind despre soția lui, declară: „Pot să trăiesc fără ea, dar fără ea nu pot să exist.”

Peter (Africa de Sud) are lacrimi în ochi când povestește cu câtă dragoste a îngrijit-o pe cea care i-a fost soție mai mult de 50 de ani atunci când ea s-a îmbolnăvit.

Lui Jorge (Brazilia) îi strălucesc ochii când vorbește despre toate cele trei femei pe care le iubește cu pasiune în același timp și se întristează conștientizând că nu poate să o aleagă numai pe una dintre ele  

 

Așadar, iubirea există, este ceva real. Fie că o găsim în aerul dintre noi și persoană iubita, fie în aerul bogat în radiațiile dispozitivelor care ne susțin aplicațiile, cum spunea și John Paul Young, un lucru e cert: love is in the air.  

 

 

 

 

Share on Facebook
Share on Twitter
Please reload

Articole recente
Please reload

Arhiva D.
Please reload

Tag-uri