• Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2019 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier

România: marea dezamăgire a tinerilor

October 21, 2019

Tinerii români încep să se simtă deconectați de la „pulsul” societății românești, iar acest fenomen va genera consecințe din ce în ce mai grave pentru economia și societatea autohtonă.

Prin sintagma „deconentați de la pulsul societății” mă refer cu predilecție la modul în care variatele interacțiuni cu instituții și reprezentanți ai statului (inter alia desigur) alienează tânărul și îl determină să analizeze cu seriozitate orice posibilitate de emigrare.

 

Nu îmi doresc să discut despre valul de singurătate care afectează - paradoxal - individul contemporan, indiferent de zona geografică în care locuiește [Sursa 1]; id est, în ciuda faptului că el este conectat în orice secundă a zilei cu mii (în unele cazuri cu zeci sau sute de mii) de congeneri prin intermediul tehnologiei, iar posibilitățile de socializare sunt multiple, omul din prezent se simte singur, izolat, și lipsit de orice fel de ajutor / alinare din partea unor persoane capabile să îl înțeleagă. 

In extenso, intenția mea este să discut despre mâhnirea și deznadejdea ce rezultă din neajunsul de a te fi născut într-un stat corupt, incompetent, și abulic.

 

Desigur, aceste stări pot favoriza / exacerba izolarea și sentimentul de singurătate menționate anterior.

Despre ce discutăm mai exact? Răspunul este simplu: analizăm tranziția românească către o democrație consolidată (fenomen așa cum este definit de Guillermo O’Donnell, 1988, Sursa 2).

 

Aceasta este realizată defectuos de către o clasă politică inveterată care respinge în mod vădit ghidajul experților din orice domeniu și care sastisește prin promisiuni de prosperitate sau dezvoltare. Politicienii astuțioși își continuă cu obstinație marșul discreționar către noi culmi ale delapidării în timp ce cețățeanul de rând este supus la nenumărate umilințe în viața de zi cu zi: stă la cozi interminabile pentru ca mai apoi să fie jignit de funcționarii publici; călătorește în trenuri ce ajung la destinație cu sute de minute întârziere, fiind adesea îmbibate în mirosuri pestilențiale, supraaglomerate din cauza faptului că sunt emise bilete „fără loc”, și pline de resturi alimentare; pierde mult timp în trafic pe străzi neasfaltate sau prost asfaltate care la prima ploaie se transformă în „canale navigabile”; pierde sute sau mii de euro pentru că instituțiile statului nu își fac treaba bine sau la timp, pentru că procedurile de selecție gravitează în jurul intereselor patrimoniale și pentru că infrastructura sau serviciile plătite din banii publici sunt caduce. 

În acest climat se dezvoltă becisnicii, poltronii, fanfaronii, veleitarii de duzină cu tendințe ariviste și filistinii; oamenii cinstiți, educați, cu bun-simț, cei care doresc să își contruiască un viitor cu propriile forțe, nu își găsesc locul în astfel de ecuații de îmbogățire facilă ce promovează la nivel social oblomovismul și nepăsarea.

Valorile și atitudinile promovate până în prezent (precum filistinismul care sugerează „că totul merge și așa”, nepăsarea ce survine când legea este încălcată, lipsa onoarei și a profesionalismului etc.) în mod direct și indirect, prin propulsarea inculturii la rang de prim-ministru, prin asumarea unor proiecte doar cu scopul de a obține avantaje financiare, și prin cristalizarea unei culturi a aproxima-tivului (id est, ne mulțumim cu puțin și tot ce facem conduce la reînnoirea propriilor rețele clientelare), au favorizat apariția unei stări generale care nu este salutară progresului. In concreto, impostura a fost generalizată, iar totul a ajuns să însemne obținerea unor avantaje personale: singurul impuls creator în societatea românească a devenit profitul obținut ușor, prin metode ilegale sau la limita legalității, fără a se ține cont de efectul produs asupra congenerului.

 

Starea generală despre care vorbesc este molipsitoare: la un moment dat ești constrâns de cicumstanțe să renunți la integritate și valori pentru a putea supraviețui, pentru a nu fi marginalizat de colegi, pentru a obține o promovare sau pentru obține un avantaj de moment. Așa ajung oamenii fără nici o calificare în funcții pe care nu le merită - așa sunt irosiți banii publici - așa se perpetuează „mica înțelegere” - și așa România pierde timpși resurse prețioase.

 

Este normal ca tinerii să repudieze din răsputeri un stat care nu face mare lucru în vederea remedierii statu-quo-ului și, implicit, în vederea eliminării mediocrității și inculturii.

Cum ne dăm seamă că lucrurile (sau cel puțin marea lor majoritate) stau exact cum le-am descris până acum? Studiem indicatorii care surprind realitatea faptică din România.

 

Conform „Educațion and Training Monitor 2019” (raport al Comisiei Europene, Sursa 3 și Sursa 4), părăsirea timpurie a școlii (vârsta de 18-24 de ani) este de 16,4% (2018; cu 6 procente mai mare decât media europeană de 10,6%), procentul de absolvenți de studii superioare este de 24,6% (2018, cu 16 procente mai mică decât media europeană de 40,7%), procentul adulților care iau parte la procesul de învățare continuă nu atinge 1% (id est, 0,9%, față de media europeană de 11,1%), iar procentul tinerilor de 15 ani care posedă un nivel scăzut de cunoștințe (referitor la matematică, științe, și citire) variază între 38,5% și 39,9% (în funcție de aria de referință; media europeană variind între 19,7% și 22,2%) .

 

Toate aceste date indică eficiența scăzută a sistemului educațional românesc, nevoia acută de a actualiza metodele de predare și învățare, lipsurile de natură financiară și absența unei strategii coerente de dezvoltare a sectorului.

 

Date îngrijorătoare pot fi identificate în toate ariile principale de activitate, iar politicile publice promovate de guvern nu sunt capabile a soluționa multiplele probleme cu care se confruntă românii și, în special, tinerii.

 

Conform Eurostat (Sursa 5), 37,4% din tinerii români cu vârsta între 16 și 24 de ani sunt expuși riscului de sărăcie și excluziunii sociale, iar 17% dintre aceștia (vârsta între 15 și 24 de ani) suferă de deprivare materială severă. Aceeași sursă ne spune că rata șomajului de lungă durată în rândul tinerilor [vârsta între 15 și 24 de ani; în engleză, „youth long-term unemployment rate (12 months or longer)”] a atins, în anul 2018, un procent de 6,7%, că inegalitatea distribuției veniturilor este a doua cea mai mare din U.E. (de 7.2%, în engleză, „inequality of income distribution”), că procentul tinerilor care nu sunt nici angajați, nici în educație, nici în pregătire este de 14,5% (în engleză, „young people neither in employment nor in education and training” în raport cu numărul total de persoane neangajate), și doar 77,4% din absolvenții recenți (1-3 ani de la absolvire; cu vârsta între 20 și 34 de ani) de facultate se angajează (în comparație cu media U.E. de 81,7%).

 

Nici indicatorii aferenți principalelor dimensiuni democratice nu demonstrează că situația este una favorabilă progresului. De exemplu, România obține doar 0.41 de puncte în Indexul Democrației Liberale al Varieties of Democracy (2018, Sursa 6); acesta este mai mic decât cel al unor țări precum Albania (0.43), Bulgaria (0.5), Botswana (0.59), Bhutan (0.52), Ghana (0.53), Republica Capului Verde (0.69)  sau Vanuatu (0.63). Indexul în cauză analizează gradul de respectare a statului de drept, independența sistemului judiciar, eficiența sistemelor de „checks and balances”, raportarea unui stat față de drepturile fundamentale și față de elemente precum scrutine electorale sau proteste.

 

 LDI 2018 - Comparație între România și alte state din punct de vedere al calității democrației

Sunt numeroase exemplele de acest fel și toate indică că evoluția statului român este lentă, mult sub potențialul său real, iar unele grupuri demografice sau de vârstă nu sunt luate în considerare în procesul de conturare a politicilor publice.

 

Tinerii nu pot și, nu ar trebui, să accepte o astfel de situație de fapt. De ce? Deoarece cu aceleași resurse utilizate (financiare, de tip know-how, temporale etc.) în România, ar putea obține remunerații și recunoaștere net superioare în Europa de Vest.

 

În contextul descris, este oare anormal ca un tânăr să se simtă dezamăgit de modul în care guvernele țării sale - indiferent de culoarea lor politică - și-au îndeplinit rolul de-a lungul anilor? Nicidecum. 

 

Este cumva blamabil ca tinerii să își dorească o schimbare semnificativă, iar, dacă ea nu va apărea, să plece (temporar sau permanent) din țară? Nicidecum. 

Surse:

 

Sursa 1

Deutsche Welle. „Berlin, capital of loneliness”. Accesat 21.09.2019. Disponibil online aici: https://www.dw.com/en/berlin-capital-of-loneliness/a-50867492

 

Sursa 2

Guillermo O’Donnell, “Transições, Continuidades e Alguns Paradoxos,” in A Democracia no Brasil: Dilemas e Perspectivas, ed. Fábio W. Reis and Guillermo O’Donnell (São Paulo: Vértice, 1988), 41-71.

 

Sursa 3

Comisia Europeană. „Educațion and Training Monitor 2019”. Accesat 21.09.2019. Disponibil online aici: https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/document-library-docs/volume-1-2019-education-and-training-monitor.pdf

 

Sursa 4

EduPedu. „Educația din România în 2019 se scufundă sub nivelul pe care îl avea în 2009, arată Monitorul Comisiei Europene. Suntem la mare depărtare de țintele europene”. Accesat 21.09.2019. Disponibil online aici:

https://www.edupedu.ro/educatia-din-romania-in-2019-se-scufunda-sub-nivelul-pe-care-il-avea-in-2009-arata-monitorul-comisiei-europene-suntem-la-mare-departare-de-tintele-europene/

 

Sursa 5

Eurostat. „People at risk of poverty or social exclusion by age and sex”. Accesat 21.09.2019. Disponibil online aici: https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

 

Sursa 6

Varieties of Democracy. „V-Dem Annual Democracy Report 2019​. Democracy Facing Global Challenges”. Accesat 21.09.2019. Disponibil online aici: https://www.v-dem.net/media/filer_public/99/de/99dedd73-f8bc-484c-8b91-44ba601b6e6b/v-dem_democracy_report_2019.pdf

 

Share on Facebook
Share on Twitter
Please reload

Articole recente
Please reload

Arhiva D.
Please reload

Tag-uri