• Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2019 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier

România lui octombrie 2019: negocieri la nivel înalt și incertitudini

October 17, 2019

Photo source: g4media.ro

Alegerile prezidențiale se apropie, iar întreaga societate este preocupată de soarta politică a României. Cu toate acestea, dezbaterile vizează, în mod predilect, detalii (mai mult sau mai puțin veridice) despre guvernul care se va forma în urma moțiunii de cenzură, nu platformele electorale ale candidaților pentru scrutinul din luna noiembrie.
 

În siajul celor menționate, câteva precizări despre actualele negocieri pentru formarea unui nou guvern sunt esențiale:

 

- moțiunea de cenzură (id est, faptul că Guvernul Dăncilă a fost demis) crește sprijinul electoral al partidelor din opoziție (PNL și USR - în ordinea aceasta - fiind principalii câștigători) întrucât le dovedește alegătorilor că fost depus efortul (chiar dacă în "al doisprezecelea ceas") necesar pentru a înlocui guvernarea PSD + ALDE;

 

- partidele mici, precum Pro România, ALDE, UDMR, și PMP au fost puse într-o poziție avantajoasă de negociere (pentru ele s-a conturat un statut de broker sau, în funcție de cum își vor juca "cărțile", un posibil statut de kingmaker în contextul următoarelor alegeri parlamentare), în special dacă PNL mizează că va obține, din prima, destulă susținere parlamentară pentru Guvernul Orban (scenariul 1);

 

- evident că PNL nu se luptă, în acest moment, pentru organizarea alegerilor anticipate: scopul lor este să se diferențieze ca abordare de USR (aceștia din urmă refuză pragmatic orice portofoliu de ministru întrucât ar reprezenta un risc electoral major și promovează singura alternativă care le-ar aduce mai multă susținere din partea electoratului, id est, anticipatele; nu prea îi poți blama - nu vor să facă compromisuri în favoarea lui Ponta sau Tăriceanu); cu toate acestea, R. Bogdan a zis bine: PNL-ului îi convine anticipatele, însă doar în anumite condiții ar ieși principalul câștigător (exempli gratia, Guvernul Orban să facă o treabă decentă sau chiar excelentă până când se îndeplinesc condițiile constituționale pentru anticipate); dacă ar fi refuzat acum intrarea la guvernare, PNL ar fi pierdut mult din elanul produs de alegerile din 26 mai (ei s-au tot lăudat de mult timp să sunt gata să guverneze);

 

- cei din PNL laudă capacitatea de negociere a liderului lor (ceea ce este normal până la urmă), dar să nu uităm câte moțiuni de cenzură au trebuit să eșueze (5 în total, 4 de când domnul Orban este noul Președinte PNL) până când s-a reușit demiterea guvernului (practic la a cincea moțiune inițiată de PNL sub conducerea lui L.O.). Mă întreb: oare atunci domnul Orban nu avea această capacitate de negociere? Aici este o eroare de perspectivă: cel mai probabil moțiunea recentă face parte din strategia PSD (poate pusă la punct alături de ALDE, Pro România, și chiar UDMR) menită a oferi partidului timp de refacere și restructurare; totodată, PSD-ul va testa cât de pregătit este PNL-ul pentru guvernare; domnul Orban ne va arăta abia acum cât de bine negociază, fiind pus la test prin intermediului votului care va avea loc în Parlament (totodată, dacă va face prea multe compromisuri față de acei brokeri sau nu vor fi bine chibzuite, domnul Orban și partidul său riscă să fie taxați de electorat);

 

- multă lume (nu neapărat membri sau simpatizanți PNL) afirmă că intrarea la guvernare a PNL și formarea, zic ei, a unui guvern minoritar monocrom este un act care dovedește etica politică a formațiunii; nicidecum, atât moțiunea, cât și intrarea la guvernare sunt doar mijloace (instrumente) prin care partidul, în mod pragmatic, își întărește poziția pentru următoarele alegeri (prezidențiale inclusiv deoarece domnul K. Iohannis se numără printre principalii politicieni care au capitalizat electoral de pe urma evenimentelor din ultimele zile);

 

- pentru a ieși "cu fața curată" PNL are mai multe opțiuni (le vom numi scenarii);

 

a) primul scenariu: se vor zbate să strângă, din prima încercare, voturile necesare pentru Guvernul Orban (așa își vor crește susținerea în rândul electoratului pentru că nu au mințit: s-au pregătit cât de cât pentru guvernare); asta presupune un efort imens întrucât este nevoie, practic, de aproape tot sprijinul parlamentar non-PSD (evident, asta necesită multe compromisuri, pentru că PSD nu va vota pentru guvernul PNL doar ca să le facă viața mai grea, PMP va dori portofolii ministeriale, iar Pro România, ALDE și UMDR - din punctul meu de vedere - încă gravitează în zona de infleunță a PSD și orice negociere cu ele se va baza pe incertitudini majore și multe beneficii pentru acești brokeri; USR dacă ar dori să joace strategic această oportunitate ar susține un guvern PNL monocrom - au doar de câștigat din acest demers);

Sunt șanse mari ca acest plan să eșueze lamentabil. Asta îi va afecta pe cei din PNL: au pus umărul la demiterea guvernului, dar nu s-au gândit de pe atunci cum ar putea ajunge la guvernare.

 

b) Al doilea scenariu: nu trece prima propunere, dar a doua oară îl propun tot pe Orban, mizând pe calculele pragmatice ale formațiunilor precum PMP, ALDE, Pro România, UDMR, care nu sunt pregătite pentru anticipate. Mai mult decât atât, nu cred că există vreun parlamentar (dintre cei care nu fac parte din USR și PNL) care și-ar dori scurtarea mandatului cu un an și să aibă la dispoziție doar câteva luni pentru a pregăti anticipatele.

În contextul dat, sunt șanse mari ca propunerea să fie acceptată. Cu toate acestea, un guvern minoritar al PNL va avea mari bătăi de cap în Senat (când va dori să treacă legi pentru care Senatul este camera decizională conform Constituției), în CD (la fel) și cu funcționarii care vor pune mari piedici, nu va putea să contureze un buget (vor fi mari tărăgănări), vor fi atacați de noua opoziție, iar orice mișcare le va fi analizată minuțios.

 

Cu alte cuvinte, totul trebuie pus la punct "la milimetru" dacă PNL-ul dorește să obțină capital electoral pentru alegerile locale și parlamentare din 2020. Până acum, PNL-ul nu a arătat că are această capacitate; prin urmare sunt sceptic în legătură cu șansele lor de reușită, prefigurându-se (în ciuda articolului RISE Project) numeroase oportunități pentru alianța USR-Plus (id est, anul 2020 să aducă noi surprize electorale din partea sa).

 

Share on Facebook
Share on Twitter
Please reload

Articole recente
Please reload

Arhiva D.
Please reload

Tag-uri