• Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2019 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier

Modelul Nordic al sistemului de protecție socială

July 6, 2019

Source: https://tourio.ro/city-break-in-stockholm

Ţările din nordul Europei au pus în practică cu succes un sistem bazat pe coeziunea socială, centrarea pe familie şi cea mai performantă educaţie la nivel mondial. Agreat sau uneori contestat, modelul nordic este, fără îndoială, unic.

 

Când vorbim despre zona nordică ne referim la: Finlanda, Aland (ținut independent în Republica Finlandei), Norvegia, Islanda, Danemarca, Suedia, Insulele Faeroe, Groenlanda.

 

Date despre zona Nordică

 

Populație: aproximativ 27 milioane

Densitate: aproximativ 17 locuitori/Km²

Taxe ( % din PIB): 42

 

Binecunoscutul nivel mare de taxare (progresivă, care poate depăşi 50% în cazul celor cu venituri mari) susţine întreaga societate, după principiul „un val înalt îi ridică pe toţi”. Aşadar, un raţionament cât se poate de simplu: mai mulţi angajaţi, sume mai mari din taxe. Că urmare, protecţia socială din Danemarca, Islanda, Norvegia, Suedia şi Finlanda se concentrează pe reintegrarea rapidă pe piaţa muncii a celor care îşi pierd slujbele. Iar banii din taxe se întorc la cetăţeni. Sindicatele puternice din nord au un important cuvânt de spus în redistribuirea echitabilă a câştigurilor pentru susţinerea educaţiei, sănătăţîi şi a programelor sociale de cea mai bună calitate.

 

Asigurările sociale de bază includ asigurarea de boală, prestaţiile familiale, schemele de pensii de bază şi suplimentare, pensia anticipată şi parţială, precum şi asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

 

Principalele probleme cu care se confruntă sistemului de protecție socială sunt următoarele:

 

- decalajul dintre cheltuielile sistemului de pensii și creșterea economică;

- încurajarea unor abuzuril în sistemul de sănătate asigurări pentru favorizarea unor accidente de muncă;

- dezorganizarea în sfera asigurărilor pentru accidente de muncă;

- creșterea foarte mare a  cheltuielilor care presupuneau acoperirea problemelor de mai sus.

 

Performanța țărilor nordice se explică prin eliminarea unor compromisuri existente între funcționarea economiei și efectele în plan social.

 

1. Între beneficiile asistenței de șomaj și pensii și rata de participare pe piața muncii. 

 

Sistemul Nordic presupune acrodarea unor sume de asistare socială ridicate (e.g. în Suedia, persoana îndreptăţită la prestaţii de asigurare contra pierderii venitului, beneficiază de 80% din venitul anterior dar nu mai mult de 68o SEK pe zi. Prestaţiile de şomaj sunt impozabile.) și scăderea acestor sume după o perioadă de timp pentru a încuraja cetățenii să participe la economia țării și să se reintegreze în piața muncii.

 

Perioada de prestaţii - Fiecare persoană care întruneşte condiţiile pentru primirea indemnizaţiei de şomaj poate beneficia de aceasta cel puţin pentru 300 de zile. Totuşi, indemnizaţia se plăteşte doar după 5 zile de şomaj (perioada de aşteptare). Fondul de asigurări de șomaj poate, în anumite cazuri, să decidă să extindă perioada de acordare a indemnizaţiei de şomaj pentru încă 300 zile. Dacă ai o afacere proprie şi eşti şomer, se aplică regulile speciale privind condiţiile de şomaj şi calcularea indemnizaţiei zilnice.

 

2. Eficiența macroeconomică versus inegalitatea ridicată a veniturilor

 

Creșterea fiscalității presupune în momentul de față redistribuirea unei sume mai mari, dar eficiența macroeconomică este afectată din punct de vedere al productivității. S-a încercat a nu se spori fiscalitatea, dar a se mări baza de impozitare.

 

Sistemul suedez are și o importantă componentă de transferuri care sunt finanțate prin impozite și cotizații. Desi considerată drept o caracteristică fundamentală a modelului scandinav, finanțarea prin fiscalitatea generală nu mai are caracterul predominant (80% din ansamblul finanțării) din anii '70. În ultimele două decenii, ponderea contribuțiilor patronale a crescut progresiv astfel că în prezent ele reprezintă principala sursa de finanțare a protecției sociale. Povara fiscală este de 29% din totalul masei salariale. Statul intervine totuși prin subvenționare masivă, mai ales în cazul programului pentru pensia de bază. În 1994, a fost introdusă prelevarea contribuțiilor asupra venitului general, dar acestea au încă o pondere minimă în costul asigurărilor sociale.

 

3. Sistemul de protecție a sănătății

 

În poportie de 71% finanțarea pentru sănătate este asigurată din impozite și taxe. Din 1995 încoace Suedia alocă 8% din PIB pentru protecția sănătății. O proporție minoră, de 3%, este plătită de către cetățeni. Acestea sunt în general plata serviciilor, mai ales spitalicești.

Maternitatea beneficiază de servicii care funcționează asemănător cu cele ale sistemului de protecție a sănătății. Îngrijirea medicală pentru nou născut, cât și asistența pre și post natală sunt în întregime gratuite.

 

Alocația prenatală este acordată viitoarelor mame care nu își mai pot presta activitatea în baza căreia erau salariate. Se acorda pentru un maximum de 50 de zile din cele 60 anterioare datei presupuse pentru evenimentul fericit.

 

În Norvegia unul din 3 cetățeni este bugetar, pe când în Marea Britanie 1 din 5, iar în Romania 1 din 7. Principiul fundamental al modelului Nordic este că cetățeanul care muncește și își plătește taxele are dreptul la un nivel ridicat de viață și nu are de ce să își facă griji pentru prezent, ci pentru viitor (dacă dorește să aibă copii, unde vă pleca în vacanță ș.a.m.d.)

 

Între timp, în România, continuăm să ne îngrijorăm pentru ziua de mâine, ajungem să recurgem la mitic și sfânt când vine vorba de probleme de sănătate și ne întrebăm dacă ne trimitem copiii la școală să învețe lucruri noi sau să știe cum să plece capul în fața celui mai mare.

 

Ni se da cât merităm? Dăm cât să merităm?

 

Acestea sunt întrebări la care ar trebui să răspundem rapid.

 

 

Share on Facebook
Share on Twitter
Please reload

Articole recente
Please reload

Arhiva D.
Please reload

Tag-uri