• Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2019 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier

Cancerul - cea mai dureroasă metaforă a înfrângerii.

February 4, 2019

Today marks World Cancer Day. 
" - Luați loc pe scaun.... Aveți cancer!" - asta este cea mai dureroasă informație pe care i-o poți da unei persoane. În momentul acela parcă totul se dilată în jur iar lumea se destramă. Abia atunci simți cât de puțin timp mai ai ...

Spunea cândva nuvelistul francez Gilbert Cesbron: "sunt bolnav de timp, aşa se numeşte cancerul meu: timp!" Cred că-i una dintre cele mai crunte și adevărate fraze rostite cu referire la acest diagnostic. Căci, da, în definitiv, când ai cancer începe numărătoarea inversă. De la acel moment realizezi că nu mai trece timpul, ci chiar tu ai ajuns să treci prin timp. Secundele-ți par ore, orele-ți par săptămâni, iar săptămânile ajung să-ți pară câtodată un timp pe care nu-l mai înțelegi. Un timp, mai curând, sărit din calendar.

Photo source: https://maritzburgsun.co.za/18932/maximising-quality-life-world-cancer-day/

Azi, mai mult ca ieri și mai puțin ca mâine, cineva află că are cancer. Altcineva este răpus de cancer. Și un altul, află că boala a intrat în remisie. Cu privire la forma remisiei, aici vreau să menționez că, în mod normal, oamenii par să creadă că intrarea în remisie înseamnă faptul că pacientul este tratat cu succes și se află în siguranță. Cu toate acestea, conform Societății Române de Cancer (Sursa 1), remisia este o perioadă de timp în care cancerul răspunde la tratament și se află sub control. Într-o remisie completă, toate semnele și simptomele maladiei dispar. Remisia completă poate dura cațiva ani și poate fi considerată o vindecare.

 Photo source: https://en.banglainsider.com/health/4796/Today-marks-World-Cancer-Day

Cancerul este parte din cotidianul nostru. Trăim cu el și ajunge să ne ghideze ultimii pași prin viață. Cancerul dărâmă idei, vise și visuri, provoacă coșmaruri și destramă familii. Cancerul e nemilos și-i încearcă-n suferință pe părinți, pe bunici și pe copii, deopotrivă. Cancerul destramă mituri și spulberă speranțe. Omoară sensul și întunecă gândurile celor, pe a căror viață, a pus stăpânire. 
Cancerul nu știe să piardă. De fapt, n-a pierdut niciodată. Da. Îl poți învinge! Cu greu, dar există și această posibilitate. Numai că lasă urme, pe corp și în corp, în suflet și în jurul tău. Îți fură din timp și te condamnă la exercițiul reconfigurării priorităților. 

Cancerul are puterea să te trântească la pământ și să te lase acolo. Nu are remușcări și este....., până la urmă, unul dintre principalele elemente care alcătuiesc substanța din spatele sensului vulnerabilităților umane. 

" Cancerul eu un emisar al morții."

Așa mi-a spus cândva, pe marginea unui pat de spital, un om drag care a pierut lupta. Câteodată vrea să te sperie și de multe ori chiar vrea să înlocuiească "vechiul" cu "noul". 

Dar pe lângă toate acestea, cancerul mai are și abilitatea de a educa. Pare ciudat și relativ absurd ceea ce spun, dar e adevărat. Adoptă cea mai brutală metodă  < prin suferință >, dar acolo pe unde trece și construiește o cicatrice, inscripționează și parametrii unui teren fertil pentru lecții despre viață. Lecții adevărate și crude. Lecții care-i fac pe oameni să înțeleagă cât de important e timpul petrecut alături de cei speciali din viața lor. Și cât de plină de certitudine este afirmația latină a marelui poet roman din epoca augustană, 
Quintus Horatius Flaccus:
 Carpe diem .

Într-un timp al superficialului, esența e din ce în ce mai exilată în cele mai suferinde trupuri de prin lume.
Ziua de ieri a trecut și ne-a mai dat o șansă.
Ziua de azi o trăiești chiar în momentul în care citești aceste rânduri. 
Ziua de mâine nu-i este promisă niciunuia dintre noi. Nici mie, nici ție și nici celui de lângă noi. Ce putem face?
Să sperăm și să avem încredere. Doar prin luptă avem șansa să răzbim. Doar prin luptă și cu asemenea arme, ca încrederea și speranța, poți să intri în arenă. Există riscul ca în diverse situații să pierzi mai repede lupta prin a combate direct, decât dacă nu ai fi intrat în luptă, chiar dacă ai fi fost blindat cu încredere și speranță. Dar... cum spune și vorba populară: dacă nu riști, nu o să câștigi

 Photo source: https://montrealgazette.com/news/local-news/quebec-group-marks-world-cancer-day


Lumea se schimbă iar evoluția tehnologică aduce în timpurile noastre, noi arme în lupta cu cancerul. Există mai multă speranță și mai multă ambiție ca oricând. Fizicianul și futurologul american de origine japoneză, Michio Kaku, declara anul trecut într-un interviu pentru @nbcnews.com, următoarele:"Cancerul este precum răceala comună; este de aşa de multe tipuri. În viitor tot vom mai avea cancer, dar îl vom detecta foarte, foarte devreme, astfel încât nu va omorâ pe nimeni. Îl vom lovi la nivelul molecular cu decenii înainte ca acesta să crească într-o tumoare." 

Ce frumos sună. Ce încurajator. Doar că-i drum lung până acolo, iar lupta cu cancerul se pierde din momentul în care nu-ți accepți sau nu-ți mai accepți boala. 


Întrebarea care se pune, ținându-ți respirația, e următoarea: Și cum accepți boala? Cum o mai suporți când produce atâta suferință, afectându-te în mod direct, pe tine și-n mod indirect, pe cei din jurul tău?

Cancerul, prin definiție, e o metaforă a înfrângerii. Cea mai dureroasă. Singurul lucru pe care-l poți face atunci când dă buzna în jurul tău sau chiar îți bate la ușă, e să-l accepți și să-l înțelegi.


Nu spun că trebuie să ne împrietenim cu cancerul. Ci să relaționăm amical. Să-l învățăm să nu fie atât de hain și urât cu oamenii și să-i arătăm cât e de singur.

Fiindcă, în consecință, diferența dintre om și cancer e următoarea: Omul trăiește și are. Cancerul doar există și răpește ce posedă omul.

 

Surse informative: 

Sursa         (1)          -https://srcro.weebly.com

Sursa (2) -https://www.nbcnews.com/mach/science/michio-kaku-sees-amazing-things-our-future-except-those-scary-ncna851226



 

Share on Facebook
Share on Twitter
Please reload

Articole recente
Please reload

Arhiva D.
Please reload

Tag-uri