• Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2019 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier

O discuție sinceră despre unire

December 11, 2018

 Photo source: http://www.rador.ro/

La 1 decembrie 1918, Adunarea de la Albă Iulia vota unirea Transilvaniei cu România. Mai puțin cunoscute sau menționate sunt cele două evenimente care au precedat acest moment, când, pe parcursul  aceluiași an, Basarabia și Bucovina alegeau la rândul lor calea unirii cu România. Desigur, cel de-al Doilea Război Mondial a schimbat cu totul mersul istoriei, astfel încât, la 100 de ani de la Marea Unire, Basarabia există ca stat independent, iar o parte din Bucovina aparține Ucrainei.

 

Centenarul Unirii este un moment de celebrare, dar ar trebui să fie totodată o șansă, oportunitatea unei discuții sincere despre Republica Moldova de astăzi și modul în care alegem, ca români și europeni, să ne raportăm la aceasta. Putem găsi pe ambele maluri ale Prutului o formă mai mult sau mai puțin intensă de discurs unionist. Concomitent, putem identifica reacții la fel de intense împotriva acestuia. Ce sorți ar mai avea unionismul astăzi?

 

Deși alipirea Basarabiei la România este un moment adesea romantizat ca un act de conștiință națională, istoriografia are tendința de a exagera. Nu ar trebui să uităm contextul în care Sfatul Țării a decis unirea Basarabiei cu România. În 1917 majoritatea basarabenilor arătau prea puțin interes pentru acest subiect și mai mult interes pentru un grad de autonomie față de Moscova [Sursa 1]. Succesul revoluției și venirea la putere a comuniștilor lui Lenin sunt factorii care au facilitat decizia ulterioară, din 1918, de a invita trupele române pe teritoriul de astăzi al Republicii Moldova [Sursa 1].

 

Chiar și în acel context, unirea nu a fost un act independent de voința marilor puteri. Alexandru Marghiloman a negociat mult și bine ca Germania și Franța să accepte această decizie, iar ea a durat atâta timp cât revizionismul german, maghiar, bulgar și, în fine, cel rusesc, erau oarecum la pământ, urmare a costurilor războiului. Fără un sprijin extern consistent, întregul act al unirii s-a dus pe apa sâmbetei.

 

Putem spune că astăzi contextul extern s-a schimbat. România face parte din NATO și din UE. Uniunea Sovietică reprezintă doar o tristă amintire, dar Federația Rusă continuă să fie un actor agresiv, mai ales când vine vorba de extinderea NATO în vecinătatea sa. Mai mult, efectele ocupației sovietice se resimt peste Prut. Deși cei mai mulți dintre români ar sprijini un demers unionist, poate din reflex, opinia moldovenilor tinde să fie mai nuanțată. Astfel, în 2017 doar 21.8% dintre cetățenii Republicii Moldova au afirmat că ar vota pentru unire, în timp ce 56.2% ar vota împotrivă [Sursa 2]. Un sprijin mai substanțial se remarcă pentru integrarea europeană, cu 38% în favoare [Sursa 2].

 

Republica Moldova este o societate divizată din punct de vedere etnic, cultural și lingvistic, rusificarea spunându-și în continuare cuvântul. Spectrul separatismului transnistrean și amenințările recente venite dinspre găgăuzi alimentează teama față de orice discurs privind unionismul, iar situația politică a unionismului, să fim sinceri, nu arată mai bine [Sursa 1]. Partidul Liberal se numără printre puținele partide declarat unioniste din Republica Moldova, devenind cu timpul un partid marginal. Între timp, un candidat radical opus unionismului a devenit președintele Republicii Moldova.

 

Aceasta este realitatea de pe teren. Putem discuta mult și bine despre unire, dar în final astfel de discuții s-ar putea să fie inutile. În fond, avem prostul obicei de a uita să ne întrebăm: dar basarabenii ce vor? Sondajele înclină către independență.

 

Odată ce am stabilit cadrul în care operăm putem, în sfârșit, să ne întrebăm dacă România ar trebui sau nu să urmărească dezideratul unirii: avantaje și dezavantaje, riscuri și oportunități, romantism istoric și pragmatism politic sunt, deopotrivă, factori care pot influența un răspuns față de această întrebare.

 

Desigur, putem avea opinii diferite cu privire la acest aspect, la fel cum am putea sesiza deopotrivă avantaje și dezavantaje ale unirii sau, din contră, putem ignora astfel de considerente în favoarea unor valori morale, a unor comandamente istorice. Personal înclin să cred că unirea, cel puțin în momentul de față, nu ar fi un act atât de dezirabil. La prima vedere toți putem înclina, din motive istorice, să susținem ideea reunificării, dar dacă ne uităm la detalii și ne gândim la prețul care ar trebui plătit pentru dezvoltarea ulterioare a Republicii Moldova s-ar putea să avem o surpriză. În ce măsură suntem dispuși să investim resursele limitate ale statului român?

 

Sunt și alte aspecte pe care ar trebui să le avem în vedere. Unirea Basarabiei cu România ar însemna și apariția subită a unei minorități rusofone consistente [Sursa 3], atașată Moscovei și care, desigur, ar necesita o voce în viața politică a țării. Avem, la rândul nostru, probleme considerabile în ceea ce privește corupția. Unirea le-ar amplifica și nu este vorba doar de monarhul neconstituțional al Republicii Moldova. Noi eforturi ar trebui depuse împotriva radicalizării unor minorități, împotriva corupției și a crimei organizate [Sursa 4], împotriva influenței rusești, etc.

 

Probleme similare s-ar ridica în ceea ce privește politica externă. Aderarea noastră la NATO sau la Uniunea Europeană nu s-a făcut la pachet cu Republica Moldova. Nimeni nu a luat în considerare problemele politice, societale și economice ale acestei țări atunci când am fost acceptați în cele două instituții fundamentale ale spațiului euro-atlantic. Mai mult, nimeni nu ne-a acceptat la pachet cu problema Transnistriei și cu o opoziție lipsită de echivoc din partea Federației Ruse care, așa cum am văzut în Ucraina și Georgia, ”ține” la vecinii ei.

 

Este adevărat, totuși, că unirea ar duce la o creștere considerabilă a granițelor și a populației. Sunt specialiști care consideră că pe termen lung ar putea aduce chiar avantaje economice (în ciuda costurilor pe termen scurt) [Sursa 5]. Și dincolo de toate acestea nu putem ignora câteva fapte evidente de la sine: Republica Moldova este un stat slab, aproape eșuat, construit pe o identitate națională falsă; nu există limbă moldovenească sau etnie moldovenească, istoric vorbind, iar geopolitic România este direct interesată de reducerea, dacă nu chiar eliminarea influenței rusești din Republica Moldova [Sursa 5]. Nu vrem să ne numărăm printre vecinii Moscovei. Ori din acest punct de vedere Basarabia contează. Contează fiindcă vorbim tot despre români și fiindcă orice eșec al statului de peste Prut ar putea facilita influența Moscovei (cazul Dodon).

 

 

Există avantaje și dezavantaje, există motive să nu vrem unirea și motive să o vrem. Dar dincolo de toate acestea trebuie să ținem cont de realitățile de pe teren, iar acestea nu par deloc favorabile discursului unionist. Din fericire nici discursul rusofil nu este așa la modă. Un al treilea discurs, mai frecventabil, este cel al integrării europene, care ar putea rezolva o parte din problemele României cu privire la Republica Moldova fără să accentueze cu necesitate clivajele societale de peste Prut. Însă chiar și în această privință data aderării europene a RM pare cel puțin îndepărtată.

 

Problema unirii va rămâne una discutată în cadrul societății civile de pe ambele maluri ale Prutului. În România aceasta se bucură de un sprijin consistent [Sursa 6], dar în Republica Moldova unionismul este cel mai adesea respins, facilitând clivaje identitare și nefiind frecventabil pentru o bună parte a clasei politice. Fiindcă vorbim despre Republica Moldova și nu despre România, opinia basarabenilor cu privire la acest subiect rămâne în continuare cea mai importantă. Ori, din acest punct de vedere, cel puțin dacă suntem sinceri, unirea rămâne o idee romantică, fără prea mare legătură cu realitatea.

 

Asumându-și agenda unionistă, România nu ar face decât să urmărească o politică externă falimentară, generând mai multe reacții ostile în rândurile societății moldovenești. Acest lucru nu înseamnă că putem abandona Moldova, în principiu din motivele enunțate mai sus și din dorința stabilității la propriile granițe. Așadar, cel mai realist și totodată cel mai avantajos obiectiv pentru politica externă a Bucureștiului ar rămâne susținerea parcursului european al Republicii Moldova, modul în care alegem să facem acest lucru necesitând o discuție mai amplă.

 

Bibliografie:

 

Sursa 1

Sergiu Musteață, „Morala (ne)învățată a unirii Basarabiei cu România” în Un Centenar și mai multe teme pentru acasă, coord Adrian Cioroianu, Ed. Polirom, București, 2018.

 

Sursa 2

Adevărul, Sondaj: Câți moldoveni ar vota Unirea cu România și aderarea la UE, [Online] Disponibil la:
https://adevarul.ro/moldova/politica/sondaj-moldoveni-vota-unirea-romania-aderarea-ue-1_5a324dc55ab6550cb82febdd/index.html,

[Accesat la 11.12.2018]

 

Sursa 3

369.896 de etnici ruși la recensământul din 2004, adică 9.39% din populația țării, fără a lua în considerare respondenții care se consideră etnici moldoveni având simpatii pentru Federația Rusă; a se vedea Statistica MD, Recensămîntul populaţiei 2004, [Online] Disponibil la: http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=295&, [Accesat la 11.12.2018]

 

Sursa 4

Adevărul, Moldova, în topul țărilor cu cea mai mare corupție într-un studiu realizat de Transparency International, [Online] Disponibil la:

https://adevarul.ro/moldova/actualitate/moldova-topul-tarilor-cea-mai-mare-coruptie-intr-un-studiu-realizat-transparency-international-1_582c26f65ab6550cb88e344f/index.html,

[Accesat la 11.12.2018]

 

Sursa 5
Dan Dungaciu și Petrișor Peiu în „Reunirea: realități, costuri, beneficii”, Ed. Litera, București, 2017.

 

Sursa 6
Digi24, Sondaj: 74% dintre români își doresc unirea cu Republica Moldova, [Online] Disponibil la:
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/sondaj-74-dintre-romani-isi-doresc-unirea-cu-republica-moldova-1046361, [Accesat la 11.12.2018]

 

Share on Facebook
Share on Twitter
Please reload

Articole recente
Please reload

Arhiva D.
Please reload

Tag-uri