• Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2019 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier

Scutul de la Deveselu: între realitate și o gafă politică

August 4, 2018

 

Photo source: libertatea.ro

Ministrul apărării, domnul Mihai Fifor, s-a alăturat recent modei guvernului Dăncilă, de a „dinamita” spațiul public prin gafe la prima vedere ilare, dar în realitate impardonabile și a căror efecte par să fie cel mai des prost gestionate. Vorbind despre scutul anti-rachetă la Deveselu, acesta a confundat caracterul defensiv al instalațiilor americane cu unul ofensiv, vorbind despre rachete balistice și oferind în acest fel, voluntar sau involuntar, munție pentru aparatul de propagandă și dezinformare al Kremlinului.

Devenit operațional în mai 2016, scutul de la Deveselu face parte dintr-un sistem mai amplu de apărare împotriva unui potențial atac nuclear pe teritoriul Alianței Nord-Atlantice.

Desigur, gravitatea acestei gafe nu ar trebui exagerată. Deși ea există, nu va contribui în mod vizibil la nemulțumirile Moscovei față de prezența scutului antirachetă pe teritoriu românesc, atât Kremlinul, cât și aliații americanii fiind pe deplin conștienți de realitate și (probabil) de calitatea redusă a guvernării din România. Rămân însă necesare câteva clarificări de fond pentru a dezamorsa tentativele deja declanșate ale propagandei rusești de a transforma o simplă gafă într-o mărturisire, discutând despre scutul de la Deveselu: ce este acesta? Ce se urmărește de fapt și, în sfârșit, de ce deranjează Moscova?

Scutul antirachetă face parte dintr-un complex defensiv, alături de alte baze aliate din Polonia, Turcia, Marea Britanie, precum și nava USS Monterey, poziționată în Marea Mediterană.

Devenit operațional în mai 2016, scutul de la Deveselu face parte dintr-un sistem mai amplu de apărare împotriva unui potențial atac nuclear pe teritoriul Alianței Nord-Atlantice. Conform Hotnews, acesta este constituit din trei baterii, cu 24 de rachete interceptoare SM-3 și interceptorul Aegis, adaptat pentru uscat pe teritoriul României [Sursa 1]. Trebuie remarcat că rachetele SM-3 au o rază scurtă de acțiune, având un caracter eminamente defensiv și anume de a distruge rachetele balistice interceptate, tocmai opusul celor afirmare, în mod eronat, de către ministrul român al apărării.

 

Astfel, scutul antirachetă face parte dintr-un complex defensiv, alături de alte baze aliate din Polonia, Turcia, Marea Britanie, precum și nava USS Monterey, poziționată în Marea Mediterană. Scopul declarat al acestui complex de apărare anti-balistică este acela de a stopa un atac nuclear din partea Iranului, în condițiile în care Teheranul urmărește de foarte multă vreme dezvoltarea unui arsenal nuclear, în subsidiar cu amenințările declarative la adresa Statelor Unite.

Sistemul de la Deveselu este constituit din trei baterii, cu 24 de rachete interceptoare SM-3 și interceptorul Aegis, adaptat pentru uscat pe teritoriul României. Raza de acțiune specifică acestor rachete nu ar aduce atingere securității spațiului rus.

 

Federația Rusă și-a exprimat în repetate rânduri dezacordul pentru instalarea unui astfel de sistem pe teritoriul României (și nu numai), afirmând că reprezintă o amenințare pentru securitatea Federației Ruse. Lucru ce poate părea ciudat la prima vedere, din moment ce scopul sistemului anti-rachetă construit de americani este prevenirea unui atac nuclear iranian și nu ar avea nici o legătură propriu-zisă cu Rusia. Însă îngrijorările Moscovei, cel puțin la nivel declarativ, țin de posibilitatea utilizării acestui sistem în scopuri ofensive, lucru ușor de contrazis prin lipsa capabilităților ofensive ale rachetelor SM-3 instalate pe teritoriul României. Concret, raza de acțiune specifică acestor rachete nu ar aduce atingere securității spațiului rus.

 

Să fie elitele politice și militare de la Kremlin ignorante față de această simplă realitate? O părere proprie ar fi că nu, dar îngrijorarea acestora este justificată de o altă perspectivă. Prezența unui scut antirachetă atât de aproape de granițele Federației Ruse ar putea reprezenta baza incipientă a unui mecanism de negare a amenințării nucleare rusești. Concret, descurajarea nucleară a fost principalul element care a dus la evitarea unei confruntări directe între Statele Unite și Uniunea Sovietică pe parcursul Războiului Rece. În același timp, puterea nucleară rămâne unul dintre avantajele pe care Federația Rusă le are la dispoziție în acest moment, un scut antirachetă negând prin definiție acest avantaj strategic și lăsând Federația Rusă vulnerabilă în fața puterii nucleare americane.

 

Din acest punct de vedere îngrijorările Moscovei par justificate, ținând mai degrabă de riscul diminuării influenței exercitate de Moscova prin intermediului unui amplu arsenal nuclear. Lucru cel puțin ironic, dacă luăm în considerare propaganda Moscovei, conform căreia scutul de la Deveselu nu ar deține capabilitățile necesare pentru a elimina complet amenințarea nucleară rusească. Chiar și așa, perspectivele pe termen lung ar rămâne o cauză de îngrijorare, precum și impactul asupra imaginii pe care Rusia o are despre sine ca mare putere.

 

În acest context, Federația Rusă a desfășurat o amplă campanie de propagandă și dezinformare pentru a descuraja state precum România și Polonia din participarea la proiectul scutului antirachetă. Temele recurente acestei campanii țin de potențialul caracter ofensiv al rachetelor instalate pe teritoriul acestor țări, de amenințarea reprezentată pentru Federația Rusă, ”inutilitatea” sistemului de apărare și, în sfârșit, riscul unui atac preemptiv din partea Rusiei la care țările în cauză s-ar expune prin găzduirea scutului antirachetă.

 

Aparent inofensivă, gafa ministrului apărării oferă muniție propagandei rusești. Aceasta a fost deja preluată de către canalele media ale Kremlinului pentru a susține că ar fi vorba de rachete balistice și nu de un sistem defensiv [Sursa 2]. Distorsionată și interpretată nu ca o gafă, ci ca o scăpare, declarația lui Chifor ar veni să confirme ceea ce Rusia spune de foarte multă vreme. Nu este suficient de semnificativă pentru a determina o reacție oficială (neexistentă până la acest moment), dar este suficient de oportună pentru a fi exploatată prin intermediul unor pagini de știri precum Sputnik sau Russia Today.

 

Oricum, vorbim despre o greșeală, mai mare sau mică și pe care ministrul apărării a corectat-o, însă această declarație a fost deja preluată și distorsionată. Este doar una dintre multele gafe care par să devină o constantă printre miniștrii guvernului Dăncilă, în funcție cu primul-ministru. Însă astfel de gafe nu mai sunt amuzante, ci mai degrabă problematice, atunci când vine vorba de subiecte sensibile, precum cele din domeniul apărării.

 

 

 

Gafă peste gafă, putem să ne îngrijorăm pe bună dreptate cu privire la capacitatea unor astfel de figuri de a sta la masă cu omologii lor americani sau europeni fără a dinamita, sub o formă sau alta, credibilitatea țării pe care o reprezintă, iar aici se ascunde de fapt marea problemă a guvernului Dăncilă. Hans Morgenthau vorbea despre elementele constitutive ale puterii naționale, menționând printre acestea calitatea resursei umane de care beneficiază un stat [Sursa 3], îndeosebi printre decidenții politico-militari. Resursele, poziția geografică, populația sau capabilitățile militare nu pot compensa pentru proasta lor gestionarea. Absența unor lideri politici de calitate rămâne o vulnerabilitate, chiar și cu toate celelalte elemente ale puterii întrunite.

 

Bibliografie:

 

Sursa 1
HotNews, Scutul antirachetă de la Deveselu devine operațional de joi – Cum funcționează, care sunt costurile și care sunt cele mai importante reacții de până acum ale Rusieii” [Online] Disponibil la:
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-20989217-infografic-scutul-antiracheta-deveselu-devine-operational-joi-cum-functioneaza-care-sunt-costurile-care-sunt-cele-mai-importante-reactii-pana-acum-ale-rusiei.html, [Accesat la 04.08.2018]

 

Sursa 2

Sputnik Moldova, Fifor a recunoscut: scutul de la Deveselu – rachete balistice, [Online] Disponibil la:
https://ro.sputnik.md/International/20180801/20940495/fifor-scutul-deveselu-rachete-balistice.html, [Accesat la 04.08.2018]

 

Sursa 3

Hans Morgenthau, Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace, Polirom, București, 2013.

Share on Facebook
Share on Twitter
Please reload

Articole recente
Please reload

Arhiva D.
Please reload

Tag-uri