• Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2019 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website

Redeschiderea secției române a Radio Europa Liberă: un indicator al derivelor iliberale din societate?

July 26, 2018

Photo source: https://www.europalibera.org

Pe data de 18.07.2018, postul de radio Europa Liberă anunța că intenționează să-și reia emisiunile în limba română și bulgară, deschizând noi sedii în cele două țări.[i] Acest anunț a făcut repede înconjurul presei românești, fiind interpretat în felurite moduri de către jurnaliștii interesați. Pentru mulți a fost receptat ca o veste bună, aducând o nouă sursă mediatică, de încredere, în peisajul autohton. Pe de altă parte, anunțul postului de radio este de natură să trezească îngrijorări asupra progresului întreprins de societatea românească pe calea democrației. Suntem de părere că ambele interpretări sunt justificate și trebuie luate în considerare, decizia Radio Europa Liberă de a reveni în România la 28 de ani de la căderea comunismului fiind, în fond, una benefică pentru peisajul mediatic, dar și un indicator al problemelor cu care ne confruntăm în prezent.

 

Acest lucru ține în primul rând de misiunea postului de radio și de istoria sa. Finanțat de către congresul Statelor Unite, postul de radio Europa Liberă a luat naștere în contextul Războiului Rece ca un instrument mediatic în contracararea propagandei sovietice. Radio Europa Liberă a întreținut, în țări precum România, speranța libertății și a înlăturării comunismului, fiind una dintre principalele surse de informare pentru disidența românească. Obiectivul acestuia nu era de a se adresa societăților democratice, ci celor aflate în lagărul socialist, sub controlul Uniunii Sovietice.

 

Or, după încheierea Războiului Rece și căderea URSS, Radio Europa Liberă avea să renunțe la emisiunile sale în limba română, în contextul aderării la NATO și a integrării în Uniunea Europeană, considerându-se că România și-a asumat în mod vădit drumul democratizării. Aceștia au continuat să emită, în schimb, pe teritoriul unor țări în care independența presei, libertatea de exprimare și parcursul democratic stăteau în continuare sub semnul întrebării. Federația Rusă, Republica Moldova sau Iran sunt exemple de țări care au constituit, după extinderea NATO și a UE, ținta transmisiunilor REL[ii].

 

Decizia reluării transmiunilor în limba română și în limba bulgară reprezintă, din acest punct de vedere, un motiv de îngrijorare și un indicator atât al modului în care evoluțiile politice din ultimii ani au conturat imaginea României în occident, dar și al problemelor cu care ne confruntăm. Astfel, președintele REL, Thomas Kent, își exprima speranța că reluarea acestor transmiuni va ”contribui la creșterea presei libere, va promova valorile și instituțiile democratice și va informa ambele țări cu privire la locul lor în UE și în NATO”[iii]. Această decizie a fost luată în contextul unor eforturi tot mai ample dinspre actuala clasă politică pentru a reduce gradul de independență al justiției, al exprimării constante a îngrijorării ambasadelor occidentale și a instituțiilor europene, precum și tendințele tot mai vizibile ale unor segmente din presa autohtonă de a-și asuma mai degrabă o misiune de propagandă și dezinformare decât a obiectivății jurnalistice.

 

Ce putem sesiza este un indiciu al îngrijorării în instituțiile occidentale cu privire la traiectoria democratică a României, la direcția în care ne îndreptăm ca societate. România și Bulgaria (o țară cu probleme similare de corupție și tendințe populiste în rândul clasei politice) sunt puse din nou într-un complex de țări problematice, pe care credeam că l-am părăsit odată cu integrarea în comunitatea euro-atlantică de securitate și asumarea valorilor democratice. Or, aceste valori par să fie supuse amenințării, din moment ce România urmează să se alătură unor țări precum Republica Moldova și Federația Rusă în lista de difuziune a unui post menit tocmai să contracareze derivele autoritariste și să susțină libertatea presei.

 

Este un motiv de îngrijorare. Pe de altă parte, tocmai acest motiv validează decizia REF de a reveni în România ca fiind una benefică, dacă nu chiar salutară, pentru peisajul politic și mediatic autohton. În contextul resurgenței unor provocări la adresa valorilor societății libere, a unei infuzii tot mai ample de propagandă și dezinformare în mass-media românească, revenirea unei voci de luciditate și obiectivitate jurnalistică poate marca doar unul dintre pașii asumați de către lumea occidentală pentru a contracara derivele iliberale din societatea românească și a contribui la eforturile societății civile de consolidare a statului de drept, oferind o mai bună sursă de informare pentru opinia publică decât multe dintre posturile media autohtone, afiliate adesea partidelor politice sau unor grupuri de interese.

 

Bibliografie:

 

Sursa 1
Radio Free Europe, ”RFE/RL Expands to Bulgaria, Romania”, https://pressroom.rferl.org/a/rferl-expands-to-romania-bulgaria/29374397.html, [Accesat la 24.07.2018]

 

Sursa 2

Radio Free Europe, ”Sites by region”, https://pressroom.rferl.org/navigation/allsites, [Accesat la 24.07.2018]

 

Sursa 3

Hotnews, ”Radio Europa Liberă își va relua emisiunile pentru România și Bulgaria”, https://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-22574987-radio-europa-liber-relua-emisiunile-pentru-romnia-bulgaria.html, [Accesat la 24.07.2018]

Share on Facebook
Share on Twitter
Please reload

Articole recente
Please reload

Arhiva D.
Please reload

Tag-uri