• Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2019 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website

Tribuna Internațională: Summit-ul NATO de la Bruxelles - La ce ne putem aștepta?

July 11, 2018

 

Photo source: https://www.aljazeera.com

Introducere

Astăzi, 11 iulie 2018, are loc deschiderea summit-ului NATO de la Bruxelles. Liderii NATO se întrunesc în capitala Uniunii Europene pentru a discuta principalele provocări strategice cu care alianța se confruntă în prezent, dar mai ales pentru a clarifica coeziunea relațiilor interaliate pe fondul discursului tot mai agresiv al președintelui american, Donald Trump, în raport cu aliații europeni. Mai mult, întrunirea liderilor NATO este umbrită de sancțiunile economice cu care Statele Unite și Uniunea Europeană se amenință reciproc, de perspectiva viitoarei întâlniri, la Helsinki, dintre președintele american și președintele rus, Vladimir Puțin.

 

În acest context, este important să vedem care sunt principalele tematici ale summit-ului și la ce ne putem aștepta.

Un summit despre burden sharing și viitorul relațiilor trans-atlantice

Deși comunicatele oficiale scot în evidență o tematică amplă, care include discutarea amenințării teroriste, a rolului femeilor în problemele de securitate internațională, a resurgenței Rusiei și nu numai, evenimentele și declarațiile de pe parcursul ultimelor săptămâni indică o probabilitate crescută ca summit-ul de la Bruxelles să fie monopolizat de două mari subiecte. Împărtășirea poverii investițiilor pentru apărare și viitorul relațiilor trans-atlantice. Aceste două chestiuni s-au aflat în centrul discursului de politică a președintelui Trump încă din perioada campaniei electorale, iar acum președintele american le promovează tot mai mult în spațiul public, aducând critici dure la adresa partenerilor europeni [Sursa 1].

 

Conform acestuia, europenii, și în mod deosebit Germania, nu-și îndeplinesc responsabilitățile asumate în cadrul alianței. Mai exact, este vorba despre angajamentul creșterii bugetului pentru apărare la 2% din PIB, bugetul german al apărării fiind 1.2% din PIB [Sursa 2]. Președintele american se poziționează critic în raport cu această situație, atrăgând atenția că în momentul de față Statele Unite poartă povara securității militare a Europei. Lucru care nu este departe de adevăr, 70% din investițiile NATO în domeniul apărării fiind alocate de către SUA. Privind înspre Germania, investițiile acesteia pentru apărare sunt disproporționale cu cele în politicile interne, de infrastructură sau asistență socială.

 

Obiectivul declarat al președintelui Trump este să îndemne țările europene la respectarea angajamentelor luate în cadrul NATO. Cu un modus operandi cel puțin chestionabil, acesta aplică experiența din lumea afacerilor în cea a diplomației. Președintele Trump amenință statele aliate, având tendința chiar de a pune sub semnul întrebării viitorul și utilitatea alianței. Putem spune că acesta speră să obțină prin atitudinea sa și prin predispoziția spre riscuri un angajament mai ferm din partea membrilor europeni ai NATO, ceea ce s-a întâmplat, parțial, prin discuțiile tot mai vocale dintre aceștia cu privire la conturarea unei ”Uniuni Europene a Apărării”. În mod ironic, atitudinea președintelui SUA are succes, dar în același timp tinde să-i antagonizeze pe europeni, aceștia vorbind tot mai mult de creșterea autonomiei strategice față de SUA [Sursa 3].

 

Alte subiecte pe agenda summit-ului

Dincolo de acest subiect, summit-ul NATO va pune în discuție evoluțiile recente privind mediul internațional de securitate. Alături de țările membre vor participa Ucraina, Georgia, Armenia și Finlanda. Un subiect important rămâne resurgența Federației Ruse și comportamentul acesteia în Europa de Est. O sursă de instabilitate regională și insecuritate pentru flancul estic al NATO. Relevante sunt coeziune alianței față de acțiunile Rusiei în estul Ucrainei și anexarea Peninsulei Crimeea, respectiv exercițiile comune pe flancul estic al NATO și alte inițiative menite a descuraja Federația Rusă și a consolida încrederea țărilor estice în asigurările art. V. În acest sens, NATO este așteptat să adopte o nouă inițiativă de intervenție rapidă, angajându-se să aibă până în 2020, 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadroane aeriene și 30 de nave pregătite de luptă, pentru a fi folosite în mai puțin de 30 de zile de la declanșarea potențială a unui conflict [Sursa 4].

 

Țările membre NATO vor aborda de asemenea problematica tot mai gravă a fenomenului terorist. Deși atât al-Qaeda, cât și Statul Islamic, se află într-o situație mult mai dezavantajoasă decât la începuturile acestor grupări, situația de securitate în Orientul Mijlociu rămâne instabilă. Problematica statelor eșuate, sărăcia endemică și radicalizarea politică rămân factori care determină apariția și ascensiunea organizațiilor teroriste transnaționale. Așa cum arată Criza Refugiaților, insecuritatea regională din Orientul Mijlociu se transpune asupra securității euro-atlantice prin efectul de spill-over și contaminare. Se așteaptă ca statele NATO să cadă de acord asupra unei noi misiuni de antrenament și consiliere militară în Irak, acordând totodată un sprijin mai mare pentru partenerii regionali precum Tunisia și Iordania [Sursa 4].

 

Adițional, statele membre vor discuta și despre noile amenințări cu caracter hibrid, o atenție specială fiind acordată asupra războiului informațional și securității cibernetice. Deschiderea unui nou Centru pentru Operațiuni Cibernetice, precum și formarea unor echipe care să asiste statele membre în contracararea agresiunilor hibride se numără printre măsurile preconizate [Sursa 4].

 

Alături de aceste subiecte este preconizată invitarea Macadeoniei să înceapă discuțiile de aderare la NATO[iv]. Această inițiativă vine pe fondul acordului prin care Macedonia acceptă să-și schimbe numele în Republica Macedoniei de Nord, pentru a obține astfel acordul de aderare din partea Greciei. Dacă invitația este adresată, Macedonia de Nord ar putea să devină al 30-lea stat membru NATO, consolidând poziția alianței într-o zonă instabilă precum cea a Balcanilor.

În expectativă...

Chiar dacă agenda summit-ului pare să fie diversificată, subiectul central rămâne cel al burden sharing. Participanții la summit așteaptă să vadă care vor fi rezultatele discuțiilor în acest sens, ele putând să indice gradul de coeziune al alianței în anii ce vor urma. Chiar dacă tindem să-i dăm dreptate președintelui Trump, modul în care acesta caută să obțină anumite beneficii de pe urma aliaților, critica aduse NATO și disputele de natură economică riscă să umbrească inițiativele sale și să-i antagoneze pe partenerii europeni ai SUA. Rezultatul acestui summit este important mai ales în perspectiva întâlnirii preconizate dintre președintele Trump și Vladimir Puțin, întâlnire care trezește îngrijorări printre aliați și la care președintele american poate să participe fie având în spate o alianță coezivă, fie lipsit de sprijinul acesteia, lucru ce va determina parțial puterea de negociere a Statelor Unite.

 

Deși statele membre UE, îndeosebi nucleul dur al Uniunii Europene, par tot mai înclinate să-și obțină autonomia strategică față de SUA și tot mai neîncrezătoare în politica externă a președintelui american, trebuie să ținem cont că pe fundalul acestor eforturi europenii rămân dependenți, pentru moment, de SUA în materie de securitate și apărare. Motiv pentru care este mult mai probabil că rezultatul summit-ului să implice o formă de acord, în ciuda tensiunilor existente și să menține un status-quo prin care europenii își reafirmă angajamentul investițiilor în apărare, iar Statele Unite își continuă rolul în cadrul NATO, dincolo de discursul lui Trump. Mai problematică s-ar putea dovedi relația cu Federația Rusă, în privința căreia discuțiile de la acest summit vor arăta dacă alianța poate sau nu adopta o poziție unitară și va determina limitele întâlnirii viitoare de la Helsinki.

Bibliografie:

 

Sursa 1
Politico, David M. Herszenhorn, Ahead of NATO meeting, it’s a Donald vs Donald’s Twitter war, [Online] Disponibil la:
https://www.politico.eu/article/ahead-of-nato-meeting-its-a-donald-tusk-vs-donald-trump-twitter-war/, [Accesat la 11.07.2018]

 

Sursa 2

Defense News, Sebastian Sprenger, German defense budget angers critics – including the defense minister, [Online] Disponibil la:
https://www.defensenews.com/global/europe/2018/05/02/german-defense-budget-angers-critics-including-the-defense-minister/, [Accesat la 11.07.2018]

 

Sursa 3

The Guardian, Angela Merkel: EU cannot completely rely on US and Britain any more, [Online] Disponibil la: https://www.theguardian.com/world/2017/may/28/merkel-says-eu-cannot-completely-rely-on-us-and-britain-any-more-g7-talks, [Accesat la 11.07.2018]

 

Este vorba despre discursul cancelarului german, Angela Merkel, care a afirmat că ”Uniunea Europeană nu se mai poate baza pe Statele Unite”, respectiv că ”europenii trebuie să-și gestioneze singuri viitorul”. Vezi și Henley, John, ‘’Angela Merkel: EU cannot completely rely on US and Britain anymore’’

 

Sursa 4

North Atlantic Treaty Organization, NATO summit set to begin in Brussels, [Online] Disponibil la:
https://www.nato.int/cps/en/natohq/news_156597.html, [Accesat la 11.07.2018]

 

Share on Facebook
Share on Twitter
Please reload

Articole recente
Please reload

Arhiva D.
Please reload

Tag-uri