• Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2019 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website

Hezbollah își consolidează puterea politică în Liban

July 3, 2018

Photo source: Aziz Taher/Reuters

Pe data de 6 mai 2018 au avut loc ultimele alegeri generale din Liban. Prezența la vot a fost scăzută, doar 49,2% dintre libanezii cu drept de vot prezentându-se la secțiile de votare [Sursa 2].

 

Partidul FPM (în engleză, Free Patriotic Movement) a câștigat alegerile cu 13,08% din totalul voturilor și 24 de locuri în parlament. Pe locul al doilea s-a clasat partidul prim-ministrului Saad Hariri, Future Movement, cu doar 20 de locuri în parlament și 14,29% din totalul voturilor valid exprimate, iar pe locul al treilea s-a clasat Amal Movement, care a obținut 11,54% din votul popular și 17 locuri în forul legislativ [Sursa 2].

 

Cu 15,87% din totalul voturilor valid exprimate, Hezbollah este cea mai populară formațiune politică; aceasta a obținut 13 locuri în parlament. 

 

Totodată, PSP (în engleză, Progressive Socialist Party) a obținut 9 locuri în parlament cu 4,56% din totalul voturilor, pe când Lebanese Forces a câștigat 15 locuri în adunarea legislativă cu 8,68% din voturi.

 

Spre deosebire de alegerile generale din 2009, care au condus la cristalizarea unei coaliții anti-Hezbollah (partidul islamist de sorginte șiită, ce are o puternică aripă paramilitară sponsorizată de Iran; acesta este considerat a fi un grup terorist de către Uniunea Europeană, Regatul Unit, Australia, S.U.A. și alte state), statu-quo-ul este îngrijorător pentru fragilul sistem politic libanez, care până acum putea emite pretenții de stabilitate, dacă nu de guvernare democratică. Exempli gratia, cu un Democracy Index de 4,72 (realizat The Economist Intelligence Unit), specailiștii de la nivel internațional clasifică regimul de la Beirut drept unul „hibrid” - la granița dintre autoritarism și democrație [Sursa 3].

 

In extenso, vorbim în prezent de un succes răsunător pentru Hezbollah și aliații săi -  FPM, Amal Movement, PSP și alții - care au acumulat cel puin 70 de locuri în forul legislativ al țării (din cele 128 de locuri parlamentare) [Sursa 4]. Drept consecință, influența Iranului în Liban crește semnificativ într-un moment în care tensiunile israelo-iraniene sunt la cote maxime, iar Donald Trump a renunțat oficial la acordul nuclear cu Iranul încheiat de administrația Obama.

 

Succesul coaliției care gravitează în jurul Hezbollah a venit în detrimentul prim-ministrului sunnit Saad Hariri și formațiunii sale politice, intitulată Future Movement.  In concreto, dinamica puterii din Beirut a fost modificată în așa fel încât Hezbollah și aliații săi au în prezent mult mai mult spațiu de negociere; acest fapt se poate traduce printr-o intensificare a implicării iraniene în politica libiană. Orice progres pe care tabăra iraniană îl obține în regiune generează un răspuns cel puțin egal ca intensitate din partea Israelului, care se simte amenințată.

 

Mai mult decât atât, aliații tradiționali ai prim-ministrului Saad Hariri, în special Arabia Saudită, au preferat să nu se implice în actualul scrutin electoral. De obicei, Arabia Saudită juca un rol important în ceea ce privește influențarea alegerilor din Liban, însă, datorită ultimelor evenimente, mai ales cele care au marcat finalul anului 2017, așa cum relatează The Guardian [Sursa 1], liderii saudiți au fost reticenți în a-l mai ajuta pe Hariri.

 

Decizia a avut consecințe previzibile: „terenul” pierdut de Hezbollah în 2009 a fost recuperat acum. 

 

(Ne)Intervenția actorilor regionali în politica de la Beirut și unicitatea sistemului politic libanez, ce funcționează în conformitate cu dinamica sectară prevalentă la nivelul societății: funcția de prim-minsitru este rezervată unui politician sunnit, președintele actual este un creștin maronit, iar un șiit deține funcția cea mai importantă în Parlament (în engleză, „the speaker of the parliament” - Sursa 4), favorizează conturarea unui climat relativ instabil, în care orice decizie de moment poate favoriza o anumită facțiune, ajungându-se astfel la perturbarea echilibrului dintre cele trei puteri regionale ce concurează asiduu pentru supremație.

 

Până în prezent Hezbollah și aliații săi au obținut doar portofolii ministeriale marginale, fără mare relevanță în dinamica politică libaneză; acest lucru se va modifica în urma ultimelor rezultate electorale - fapt care reprezintă o sursă importantă de neliniști întrucât statul libanez primește multe fonduri din Occicent menite a finanța demersurile de integrare a celor peste un milion de refugiați sirieni de pe teritoriul său, iar armata națională a fost antrenată și înarmată de către S.U.A.

 

Cu alte cuvinte, ne putem imagina cât de ușor pot fi redirecționate fondurile anterior amintite și în ce fel se pot modifica conflictele din Orientul Mijlociu dacă Hezbollah și aliații săi vor controla anumite sectoare ale statului libanez. 

 

Experții în domeniu estimează că noul guvern va reinstitui relații diplomatice, politice sau chiar militare cu guvernul sirian al lui Bashar al-Assad. În acest context, deja se conturează temeri seriose cu privire la erodarea completă a statului de „actor politic neutru” pe care Beirutul s-a chinuit să îl mențină până în prezent, în ciuda eforturilor continue ale Hezbollah de a ralia statul libanez la planurile dictatorului sirian. 

 

După retragerea S.U.A. din acordul nuclear cu Iranul, administrația Trump are ca obiectiv diminuarea influenței pe care Hezbollah și aliații săi o au în Liban, parte a strategiei de izolare și contracarare a demersurilor iraniene din regiune. Judecând după tipul și cantitatea de arme pe care aripa paramilitară a Hezbollah le posedă, acest grup este de departe cea mai puternică facțiune din Liban, însă rolul său la nivel instituțional este oarecum limitat de diziziunile sectare [Sursa 6].

 

Analiștii specializați în regiunea Orientului Mijlociu ne spun că, în trecut, gruparea teroristă putea obține portofolii ministeriale importante, dar le-a refuzat în favoarea aliaților săi. Nici acum Hezbollah nu dorește să domine arena politică, însă informații obținute de la surse familiarizate cu strategia sa indică faptul că grupul plănuiește să obțină Ministerul Sănătății, Ministerul Lucrărilor Publice, Ministerul Telecomunicațiilor și Ministerul Afacerilor Sociale [Sursa 6]. In concreto, este vorba de portofolii ministeriale care pot genera mult capital politic.

 

Mai mult decât atât, gruparea teroristă nu intenționează să controleze - cel puțin nu direct - ministerele „vitale” (Ministerul de Interne, Ministerul de Apărare, Ministerul de Externe și Ministerul de Finanțe), dar ar vrea ca Ministerul de Finanțe să ajungă la aliatul său șiit Amal Movement [Sursa 6], iar unul dintre aliații săi de sorginte sunnită să primească un minister controlat în trecut de formațiunea lui Hariri.

 

Secretarul de Stat al S.U.A., Mike Pompeo, a asigurat că Washingtonul este conștient de modificările din dinamica electorală libaneză, însă el personal opinează că echilibrul puterilor autohtone nu se va schimba.  Tot acesta a diseminat poziția oficială a S.U.A. referitoare la Hezbollah: Iranul trebuie să își retragă susținerea pentru acest grup terorist, în caz contrar, va fi supusă la noi sancțiuni economice. Echipa Dialectica opinează că, dacă se materializează aceste sancțiuni, impactul asupra liderilor politici iranieni va fi la fel de „ridicat” ca cel generat de ieșirea S.U.A. din acordul semnat de administrația Obama.

 

Sancțiuni care țintesc liderii grupării Hezbollah au fost deja impuse de către S.U.A., element ce a convins anumiți actori din Liban că așa se vor acelera discuțiile pentru formarea unui nou guvern. Evident, această predicție a fost eronată.

 

Opinăm că, indiferent, de durata discuțiilor pentru formarea noului guvern, Hezbollah și aliații săi au obținut deja o victorie importantă care se va materializa prin consolidarea influenței deținută de gruparea teroristă. Concomitent, suntem de părere că, în contextul în care forțele anti-Hezbollah nu își conturează o strategie acțională solidă, probabilitatea ralierii guvernului libanez la demersurile lui Bashar al-Assad sunt relativ ridicate.

Bibliografie:

 

Sursa 1
The Guardian, Tension mounts in Lebanon as Saudi Arabia escalates power struggle with Iran, [Online] Disponibil la:

https://www.theguardian.com/world/2017/nov/11/lebanon-saudi-arabia-iran--power-struggle-saad-hariri-resignation, [Accesat la 26.06.2018]

 

Sursa 2

Wikipedia, Lebanese general election, 2018, [Online] Disponibil la:
https://en.wikipedia.org/wiki/Lebanese_general_election,_2018, [Accesat la 26.06.2018]

 

Sursa 3

The Economist, The Economist Intelligence Unit's Democracy Index, [Online] Disponibil la:
https://infographics.economist.com/2018/DemocracyIndex/, [Accesat la 26.06.2018]

 

Sursa 4

Reuters, Lebanon's Hariri upbeat after government talks, rivalries surface, [Online] Disponibil la:
https://www.reuters.com/article/us-lebanon-politics/lebanons-hariri-upbeat-after-government-talks-rivalries-surface-idUSKCN1IT0Q2, [Accesat la 26.06.2018]

 

Sursa 5

The Guardian, Hezbollah makes strong showing in Lebanon elections, [Online] Disponibil la:
https://www.theguardian.com/world/2018/may/07/hezbollah-makes-strong-showing-lebanon-elections, [Accesat la 26.06.2018]

 

Sursa 6

Reuters, Hezbollah eyes bigger role in next Lebanon government, [Online] Disponibil la:
https://www.reuters.com/article/us-lebanon-election-hezbollah/hezbollah-eyes-bigger-role-in-next-lebanon-government-idUSKCN1IO30O, [Accesat la 26.06.2018]

 

Share on Facebook
Share on Twitter
Please reload

Articole recente
Please reload

Arhiva D.
Please reload

Tag-uri