• Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2019 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier

Brașov - Tâmpa și misterele sale

June 22, 2018

Photo source: https://www.belfort.ro/

Brașov-ul se remarcă prin „pintenul montan”, parte a Masivului Postăvarul, denumit Tâmpa (în germană este denumit Zinne sau Kapellenberg, iar în limba maghiară Cenk; în latină numele se traduce prin Mons Cinum), care tronează la peste 400 de metri deasupra orașului.

 

În mod evident, Tâmpa nu numai că modifică ineluctabil planificarea urbanistică aferentă Brașovului, dar reprezintă și o atracție turistică majoră. De exemplu, aproape tot „muntele” este declarat rezervație naturală (mai exact rezervație naturală peisajeră/mixtă, cu o suprafață de 1,5 km²), aceasta conținând specii rare de animale (precum urși, râși, lupi sau 35% din populația de fluturi a României) și plante (precum obsiga bârsană, crucea voinicului); accesul pe Tâmpa se realizează prin 25 de serpentine diferite (construite în anul 1837 de către Ocolul silvic), prin intermediul „drumului Cavalerilor”, cu ajutorul treptelor lui Gabony, pe drumul accesibil mașinilor din zona denumită „La Iepure” sau prin intermediul telecabinei care face „legătura între Cabana-restaurant Casa Pădurarului de la poale și Restaurantul Panoramic (durata: mai puțin de trei minute), aflat pe coama muntelui” [Sursă].

 

De pe vârful Tâmpa se poate admira o bună parte a orașului Brașov (în principal centrul vechi al orașului), iar în condiții meteo favorabile se poate observa chiar întreaga Țara Bârsei.

 

Clasificăm Tâmpa drept un munte (cu ghilimelele aferente) pentru că multe surse de specialitate îl încadrează în această tipologie, însă dacă ne raportăm strict la criteriul altitudine acesta nu este mai înalt decât un deal.  

 

Din punct de vedere geomorfologic, „muntele” este alcătuit „în principal din formațiuni calcaroase formate în urma procesului de încrețire a scoarței terestre” [Sursă].

 

Din punct de vedere al florei, Rezervația Tâmpa se remarcă prin specii rare, protejate, precum stânjenelul sălbatic (Iris aphylla ssp. hungarica), papucul doamnei (Cypripedium calceolus) și mătăciune (Dracocephalum austriacum). Totodată, în cadrul rezervației se pot identifica cinci tipuri de habitate naturale de interes comunitar; acestea sunt: „păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; păduri din Tilio-Acerion pe versani abrupți, grohotișuri și ravene; și ultimul de tip tufărișuri subcontinentale peri-panonice” [Sursă].

 

Din punct de vedere al faunei, Rezervația Tâmpa se remarcă prin specii de căprioară, râs, veveriță, lup cenușiu, porc mistreț, acvilă-țipătoare-mică, cuc, mierlă, huhurez-mare sau fluturi.

Bibliografie:​

 

Sursă

Wikipedia, Tâmpa, [Online] Disponibil la: https://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2mpa [Accesat la 22.06.2018]

 

Sursă adiacentă

Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov, Regulament Rezervația Naturală Tâmpa, [Online] Disponibil la: http://metropolabrasov.ro/pdf/Regulament%20Tampa.pdf [Accesat la 22.06.2018]

Share on Facebook
Share on Twitter
Please reload

Articole recente
Please reload

Arhiva D.
Please reload

Tag-uri