• Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2019 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier

Analiză: Efectele schimbărilor climatice asupra animalelor

April 7, 2018

În prezent, în lumea academică, un procent foarte mic (2-3%, însă în funcție de unele studii acest procent poate fi mai mare - Sursa 2) din totalul articolelor științifice concluzionează, în diferite moduri, că încălzirea globală/schimbarea climei nu există. 

 

Echipa Editorială - în urma cercetărilor făcute în ceea ce privește articolele științifice - este de părere, în unanimitate, că: (1) încălzirea globală este un fenomen real, cu implicații majore asupra viitorului omenirii și (2) activitatea oamenilor - care a modificat constant biosfera - a generat schimbările climatice.

Echipa Dialectica vă recomandă să citiți un articol publicat în Bloomberg în care se analizează această tematică.

La rândul nostru, am publicat un articol despre consecințele schimbării climatice asupra orașului Cape Town.

În ciuda faptului că numeroase studii au fost realizate în domeniu, anumite detalii despre modul în care se manifestă - sau se vor manifesta - schimbările climatice ne sunt încă necunoscute. Prin analiza pe care o vom realiza în articolul de față dorim, în special, să aducem în prim-plan modul în care afectează încălzirea climatică - dar și intervenția omului  (prin urbanizare, defrișare, agricultură etc.) în general - populațiile de animale.

 

Pentru a putea evalua cu acuratețe diversele moduri în care activitatea omului afectează animalele, vom detalia felul în care intervenția omului în biosferă a produs schimbări climatice. Orice modificare de ordin climatic conduce automat la schimbarea comportamentului animalelor din anumite regiuni, iar dacă aceste ființe nu se adaptează destul de repede la noile elemente climatice, vor muri.   

 

De exemplu, în zona Munților Stâncoși schimbările climatice au condus la creșterea temperaturilor de pe timpul verii cu aproximativ 0.72˚ F în fiecare deceniu în ultimii 30 de ani [Sursa 1]. In concreto, în prezent, zăpezile din regiune se topesc cu 3-5 zile mai repede (când sosește primăvara) decât o făceau în trecut [Sursa 1].  Acest fenomen, în mod evident, conduce la apariția florilor sălbatice cu câteva zile mai repede în comparație cu ciclul anual specific regiunii.

 

În Australia, creșterea temperaturilor din lunile de iarnă forțează anumite animale precum oposumii să iasă din hibernare mai repede - mult mai devreme decât prada lor predilectă. Din acest motiv, nu arareori, oposumii mor de foame întrucât nu reușesc să găsească surse alternative de hrană.

 

În Europa, populațiile de căprioare sunt, la rândul lor, afectate de încălzirea climei. In extenso, fertilitatea acestor animale se află în strânsă legătură cu lungimea zilelor; în prezent, căprioarele europene dau naștere imediat după apariția primelor flori sălbatice, fenomen care - după cum am menționat anterior - s-a manifestat mult mai devreme din cauza vremii favorabile. Lipsa sincronizării între perioada de fertilitate (de naștere a puilor) și perioada de disponibilitate a hranei (în prezent nepotrivirea este de aproape 36 de zile) conduce la scăderea sănătății populației de căprioare și, în cele din urmă, la diminuarea numărului de cervide de pe continent.

 

O situație similară este în cazul ursului brun (ursul carpatin - în latină, Ursus arctos) care și-a redus perioada de hibernare. Schimbările climatice determină arborii din zonele temperate să rodească mai repede decât în mod normal, fapt pentru care în lunile de toamnă când ursul brun trebuie să își asigure o hrană bogată nu are la dispoziție destule resurse. Prin urmare, ursul intră în hibernare mai repede, din cauza lipsei de hrană, sau se trezește înainte de vreme deoarece temperaturile sunt mai ridicate încă din lunile ianuarie-februarie. Acest fenomen încurajează urșii să coboare în regiunile urbane de la poalele munților în căutare de hrană [exempli gratia, cartierul Răcădău din Brașov, Sinaia, Predreal și alte zone din România sau Europa de Est].  

 

Totodată, studii [Sursa 3] arată că anotimpurile se manifestă în medie cu 1,7 zile mai repede decât înainte de 1950. Mai mult decât atât, diferența de temperatură dintre anotimpuri s-a diminuat la rândul ei.

 

Rapoarte ale Environmental Protection Agency (Agenția de Protecție a Mediului din S.U.A.) arată că temperaturile din S.U.A. cresc cu 0.14˚F în fiecare deceniu, iar deceniul 2001-2010 a fost cel mai cald deceniu de când se fac măsurători meteorologice și climatice [Sursa 2].

 

Cu alte cuvinte, numeroasele schimbări climatice (împreună cu fenomenele meteorologice extreme pe care le generează) semnalate anterior afectează speciile de plante și animale de pe tot cuprinsul planetei, producând perturbări semnificative în modul de funcționare a principalelor ecosisteme.

 

The Intergovernmental Panel on Climate Change estimează că 20-30% din plantele și animalele evaluate vor fi pe cale de dispariție dacă temperaturile medii globale vor atinge nivelurile aproximate pentru anul 2100 [Sursa 2]. Evoluția ar trebui să aibă loc de 10 000 ori mai repede decât în mod normal pentru ca mare parte a speciilor să se poată adapta la timp și, în acest fel, să nu dispară.

 

Un alt studiu [Sursa 4] arată că speciile de animale, ca răspuns la creșterea temperaturilor, migrează spre altitudini mai mari în ritm de 11 metri pe deceniu și spre latitudini mai mari cu aproximativ 16 kilometri pe deceniu. The National Wildlife Federation (din S.U.A.) raportează că 177 din 305 specii de păsări nord-americane și-au schimbat rutele sau extins zonele de activitate spre nord cu aproximativ 56 de kilometri (35 mile) în ultimii 40 de ani, iar 14 specii de mamifere de mici dimensiuni și-au extins habitatul cu aproximativ 500 de metri în altitudine (1,640 feet), în ultimii 100 de ani, în zona Sierra Nevada [Sursa 4]. 

 

Oamenii de știință argumentează că schimbările climatice au loc prea repede pentru ca animalele să se poată adapta. Mai mult decât atât, chiar dacă unele specii apelează la tehnica migrării spre altitudini sau latitudini mai mari, acest comportament este de multe ori unul anevoios din cauza faptului că ele intră în zone cu competiție ridicată pentru hrană sau urmează să interacționeze cu specii cu care nu au luat contact niciodată [Sursa 2].

 

Creșterea globală a temperaturilor afectează - în mod vădit - ciclurile sezoniere de viață care cuprind fenomene extrem de importante pentru diferite ecosisteme, precum procesul de migrație, împerechere, hibernare, înflorire și polenizare. De exemplu, unele animale migratoare ajung în zonele de migrație mai devreme sau mai târziu decât în trecut, motiv pentru care găsesc cu dificultate (sau, de multe ori, deloc) hrană. Exempli gratia, în Olanda, cum primăvara „se instalează” mai repede, omizile apar, la rândul lor, mai devreme, pe când păsările insectivore - prădătorul lor natural - nu depun ouăle în același interval (cum se întâmpla în perioada anterioară schimbărilor climatice); în acest fel, numărul păsărilor insectivore scade drastic, iar arborii au de suferit de pe urma miriadelor de omizi [Sursa 2]. 

 

Concomitent, temperaturile ridicate favorizează dăunătorii și agenții patogeni. Un exemplu concludent este cel al țânțarului Aedes aegypti - care transmite boli precum febra galbenă (în engleză, yellow fever) sau febra denga/dengue (în engleză, dengue) - care a fost găsit în 2013 până în proximitatea orașului San Francisco, în ciuda faptului că habitatul său este în statul Texas sau în sud-estul S.U.A.

 

Schimbările de temperatură afectează apele continentale în aceeași măsură - perturbă ciclurile de viață ale peștilor, extinde habitatul peștilor ce preferă apa cu temperaturi mai ridicate și distruge habitatul celorlalte vietăți. O situație similară are loc și în oceanele planetare, acestea devenind din ce în ce mai acide, iar recifele de corali sunt distruse într-un ritm alert [Sursa 2].

 

Încălzirea globală conduce la intensificarea precipitațiilor, inundațiilor, fenomenelor extreme (precum uragane, tornade etc.) și secetelor. Orice modificare - oricât de mică - în tiparele meteorologice, cu precădere, în cele de precipitații, schimbă ritmul de creștere a plantelor, nivelul de umiditate din aer/sol, nivelul și tipul nutrienților din sol, gradul de retenție al apei, compoziția solului, calitatea apelor freatice etc. Aceste elemente de noutate conduc la o mare variație în populațiile de insecte, care, în schimb, afectează plantele și animalele din respectivele regiuni. 

 

De exemplu, secetele recente din Parcul Național Yellowstone au condus la diminuarea populațiilor a patru specii de amfibieni. În Deșertul Sonoran (statele Arizona și California din S.U.A.). speciile de păsări au încetat procesul de împerechere din cauza secetelor intense [Sursa 2].

 

Unele efecte ale încălzirii globale sunt încă necunoscute. De exemplu, în ianuarie 2016 aproape 20 000 de păsări marine (și se estimează că aproape 100 000 dintr-o populație de aproape 2 milioane) au murit în zona Alaska, S.U.A., fără ca specialiștii să identifice cu exactitate motivul [Sursa 6]. Un factor determinant ar putea să fie modificarea drastică a temperaturilor oceanice - acest fenomen are loc deja în Pacificul de nord-est - care conduce la diminuarea populațiilor de pește cu care aceste păsări se hrănesc. 

 

Un eveniment similar a avut loc în luna mai 2015 în zona centrală a Kazakhstanului. Aproximativ 220,000 de antilope saiga din regiunea Betpak-Dala au murit într-o perioadă de numai trei săptămâni (cadavrele se întindeau pe o suprafață egală cu cea a Marii Britanii) - Sursa 7. Richard Kock - profesor la Royal Veterinary College din Londra - a analizat fenomenul și a ajuns la concluzia că principala cauză a morții în masă a antilopelor este bacteria Pasteurella multocida care se regăsește în cavitatea bucală a acestor animale. Ea a invadat stomacul și intestinele antilopelor, le-a otrăvit sângele, iar în cele din urmă a cauzat distrugerea organelor interne în numai câteva ore [Sursa 7]. Kock și alți specialiști au corelat - însă nu se știe cu exactitate - acest eveniment cu încălzirea globală; mai exact, este vorba de creșterea umidității medii relative și creșterea temperaturilor medii. 

 

Din păcate, până recent, oamenii de știință nu dețineau o bază de date detaliată a acestor evenimente care au ucis un număr mare de animale într-o perioadă scurtă de timp și într-o regiune relativ restrânsă. Cu toate acestea, Stephanie Carlson - specialist în mediu de la University of California, Berkeley - împreună cu câțiva colegi au construit o bază de date cu aproximativ 700 astfel de evenimente începând cu secolul al XIX-lea. Momentan se realizează multiple analize asupra acestei baze de date pentru a identifica tipare și posibile conexiuni cu încălzirea globală. Ce au reușit să observe Stephanie Carlson și colegii săi este faptul că magnitudinea evenimentelor a crescut din 1940; totodată, frecvența acestor evenimente a crescut la rândul ei [Sursa 7].

 

Populațiile de elani, albine și delfini din zona coastei de est a S.U.A. au trecut recent prin evenimente similare de dispariție în masă [Sursa 7].

 

Un alt semnal de alarmă ar trebui să aducă în prim-plan declinul substanțial al populațiilor de insecte de la nivel global. Rodolfo Dirzo - ecologist al Stanford University - a creat un index global care analizează abundența nervertebratelor. Prin intermediul acestui index Dirzo a arătat că în ultimii 40 de ani s-a înregistrat un declin de 45% al populațiilor de nevertebrate [Sursa 9]. Tot Dirzo arată că din cele 3,623 de specii de nevertebrate de pe Lista Roșie a International Union for Conservation of Nature [IUCN], 42% sunt clasificate în categoria „pericol de dispariție” [Sursa 9].  

 

În ciuda previziunilor nefaste legate de numărul în continuă scădere a insectelor de la nivel global, mai multe studii sunt necesare pentru a evalua cu obiectivitate amploarea fenomenului. Mai mulți oameni de știință scot în evidență anumite erori în calculele specialiștilor precum Dirzo [Sursa 9].

 

Un studiu (realizat în rezervațiile naturale din vestul Germaniei începând cu anul 1989) al Entomological Society Krefeld din Germania ne demonstrează că cel puțin la nivel local problema este foarte serioasă. În perioada 1989-2016, cantitatea de insecte colectată între lunile mai-octombrie a scăzut cu 77%, iar cantitatea de insecte colectată pe timpul verii a scăzut cu 82% [Sursa 8].

 

Numeroase alte studii arată că: populațiile de fluturi europeni s-au înjumătățit în comparație cu anul 1990; coloniile de albine din America de Nord au scăzut în ceea ce privește numărul de indivizi cu 59% de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial; populațiile de molii din Regatul Unit au scăzut cu 30% în fiecare deceniu [Sursa 8].

 

Conform World Wide Fund for Nature (WWF), care citează un studiu ce a analizat impactul încălzirii globale asupra 80 000 de specii de plante și animale din 35 de regiuni ale planetei - cele mai diverse din punct de vedere al faunei și florei - aproape 50% din speciile analizate vor dispărea dacă temperaturiile globale medii vor crește cu 4.5°C, iar la o creștere de 2°C  procentul este de 25% [Sursa 5]. 

Concluzii

Fenomenul încălzirii globale este extrem de serios și ne aflăm în punctul în care nu ne permitem să ne îndoim de efectele sale catastrofale asupra populațiilor de plante și animale. Efectele negative menționate anterior sunt doar o mică parte din cele catalogate de oamenii de știință din toată lumea. 

 

Dacă ne dorim ca civilizația umană să prospere în continuare trebuie să acționăm rapid și eficient pentru a combate toate tipurile de poluare. Prin acest îndemn nu mă refer doar la implementarea Acordului de la Paris - el este un prim pas - ci fac referire la un demers de durată la care toată omenirea să participe.

 

Totodată, protejarea speciilor de animale și plante aflate pe cale de dispariție este mai mult decât o obligație morală, ci una de care depinde viitorul nostru ca specie, motiv pentru care trebuie să ne revenim din letargie și să folosim resursele de care dispunem (timp și bani) pentru a reduce efectele încălzirii globale. 

Mohan Rodica - lector biologie CJEx Brașov

Locuitorii satului Kaktovik, de pe insula Barter, organizează anual „Marele Festin al Urșilor Polari”

 

Video source: PBS Youtube - THE GREAT POLAR BEAR FEAST

Bibliografie:

 

Sursa 1
Earth Institute - Columbia University, Climate Change Poses Challenges to Plants and Animals, [Online] Disponibil la:

http://blogs.ei.columbia.edu/2015/02/03/climate-change-poses-challenges-to-plants-and-animals/ [Accesat la 06.04.2018]

 

Sursa 2
Bloomberg View, 97 Percent Consensus on Climate Change? It's Complicated, [Online] Disponibil la:

https://www.bloomberg.com/view/articles/2017-06-15/97-percent-consensus-on-climate-change-it-s-complicated, [Accesat la 06.04.2018]

 

Sursa 3
National Geographic News, Spring Coming Earlier, Study Says, [Online] Disponibil la:

https://news.nationalgeographic.com/news/2009/01/090121-earlier-spring.html, [Accesat la 07.04.2018]

 

Sursa 4
ScienceMag, Rapid Range Shifts of Species Associated with High Levels of Climate Warming, [Online] Disponibil la:

http://science.sciencemag.org/content/333/6045/1024?sid=6cb640ea-a5b8-4aa3-b238-829ca621235f, [Accesat la 07.04.2018]

 

Sursa 5
WWF, Climate change could imperil half of plant and animal species in the world’s most naturally rich areas, [Online] Disponibil la:

https://www.worldwildlife.org/stories/climate-change-could-imperil-half-of-plant-and-animal-species-in-the-world-s-most-naturally-rich-areas, [Accesat la 07.04.2018]

 

Sursa 6
The New York Times, Animals Die in Large Numbers, and Researchers Scratch Their Heads, [Online] Disponibil la:

https://www.nytimes.com/2016/01/19/science/what-does-it-mean-when-animals-suffer-a-vast-die-off.html, [Accesat la 07.04.2018]

 

Sursa 7
The New York Times, A Wet and Warm Spring, Then 200,000 Dead Saigas, [Online] Disponibil la:

https://www.nytimes.com/2018/01/17/science/saiga-deaths-bacteria.html, [Accesat la 07.04.2018]

 

Sursa 8
The Atlantic, Insects Are In Serious Trouble, [Online] Disponibil la:

https://www.theatlantic.com/science/archive/2017/10/oh-no/543390/ml, [Accesat la 07.04.2018]

 

Sursa 9
Yale Environment 360, What’s Causing the Sharp Decline in Insects, and Why It Matters, [Online] Disponibil la:

https://e360.yale.edu/features/insect_numbers_declining_why_it_matters, [Accesat la 07.04.2018]

Share on Facebook
Share on Twitter
Please reload

Articole recente
Please reload

Arhiva D.
Please reload

Tag-uri