• Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2019 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier

De ce citim

February 18, 2018

 

Ni se citește când suntem mici, citim pentru noi înșine sau le citim, la rândul nostru, altora. Fie în forma unor basme pe care le purtăm cu noi pentru totdeauna o dată ce le-am descoperit, a unor fragmente de proză scurtă, a unor romane absolut cuceritoare sau pur și simplu banale, fie în forma unor eseuri științifice, a citi face parte din viață noastră. Ne este la fel de caracteristic precum o activitate fiziologică.

 

Diferite studii au încercat să exploreze beneficiile lecturii. Astfel, s-a ajuns la concluzia că suntem mult mai empatici dacă experimentăm diferite puncte de vedere abordate de personajele unui text epic, mai receptivi la frumosul din jur dacă acceptăm poezia în meniul lecturilor noastre, de preferat pentru “cină”. Desigur, tot datorită lecturii suntem mult mai sensibili la calitatea evenimentelor pe care le trăim și devenim, după fidelul model al eroilor favoriți, mai avizi după suspans sau surpriză. Și că să nu facem o nedreptate cercetătorilor din domeniul lingvisticii, este necesar să adăugăm că, citind,  putem să traducem subteranul ființei noastre și să îl așezăm frumos și cuminte în fraze mai clare pentru cei din jur. Într-adevăr, deci! - să citim este, indiscutabil, benefic. Însă toate aceste studii, care au descoperit rezultatele de mai sus, răspund la întrebarea “De ce să citim”.

 

“De ce citim?” sau, mai sincer formulat, “Care este cauza pentru care citim?” este o întrebare la care au încercat să răspundă Frank Kermode și Peter Brooks. În lucrarea The sense of ending (1967), Frank Kermode explică dificultatea oamenilor de a se obișnui cu propria lor mortalitate. Iar poveștile au, astfel, funcția de a ne pregăti pentru propriul nostru sfârșit. Ele creează povestea, sporesc suspansul, construiesc surpriza. Prin matricea lor comună (început – cuprins – final), textele înnodate cu fire narative ne obligă să creem o astfel de structura mentală a existenței noastre și să dăm un sens ultimei sale etape.  Cu o viziune mai structuralistă, Peter Brooks abordează în Reading for the Plot (1984) dorința cititorului de a afla finalul poveștii și, deci, de a continua să citească mai departe. Iar fiecare sfârsit reprezintă o proiecție a așteptărilor acestuia, care pot fi confirmate sau nu.

 

În același spirit, cititorul acestui articol se poate întreba de ce a ajuns cu lectura până în acest punct. Acesta este finalul. Așteptări confirmate? Infirmate? Oricare ar fi răspunsul, întrebarea care contează cu adevărat este ce ne învață și ce spune despre noi fiecare experiență cu un final al unei lecturi. 

 

Surse:

 

Masschelein, A. Algemene literatuurwetenschap I. (2007). Acco

 

Kermode, F. The sense of ending. (1967). Oxford University Press

 

Brooks, P. Reading for the Plot. (1984). Harvard University Press

Share on Facebook
Share on Twitter
Please reload

Articole recente
Please reload

Arhiva D.
Please reload

Tag-uri