• Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2019 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier

RoSeven: Petiții, proteste, incertitudini și o sentință importantă [03 februarie - 10 februarie 2018]

February 11, 2018

 Photo source: www.cotidianul.ro

Analiza RoSeven completă poate fi descărcată de aici !

1) Președintele Senatului este nemulțumit de modul de reglementare a abuzului în serviciu. [10 februarie 2018]

 

Într-o conferinţă de presă ce a avut loc la sfârșitul Şcolii Politice de Iarnă a TLDE, organizată la Sinaia, Călin Popescu Tăriceanu a declarat: „Eu cred într-o soluţie de echilibru (...). Eu cred că noi suntem în momentul de faţă cu cea mai excesivă reglementare, care face ca oameni nevinovaţi să fie acuzaţi, care face ca o administraţie întreagă să rămână crispată, să nu mai aibă curajul de a lua decizii din cauza posibilităţilor de a fi acuzaţi de abuz în serviciu. La extrema cealaltă, avem ţările din Europa care nu au prevăzută în legislaţia penală abuz în serviciu, deci cred că trebuie găsită o cale de mijloc (...) care să reprezinte şi necesitatea de a controla şi de a sancţiona acest fenomen, (...) dar fără să existe abuzuri şi excese” [Sursă].

 

Tot acesta a mai declarat: „Acum trei zile (...) chiar şefa instituţiei (Laura Codruţa Kovesi- n.r.) spunea că peste jumate din dosarele instrumentate de DNA sunt pentru abuzul în serviciu. Deci, abuzul în serviciu este o aşa-anumită infracţiune asimilată cu corupţia. Fără să fie corupţie, s-a hotărât la un moment dat ca ea să fie asimilată cu corupţia şi din acest motiv bilanţul este extrem de umflat şi lumea din străinătate priveşte cu îngrijorare amploarea aşa-zisului fenomen al corupţiei în România. Eu nu spun că în România nu e corupţie, dar nu ştiu dacă interesul nostru este să umflăm balonul aşa de tare ca lumea să creadă că este o ţară care trebuie eventual mai bine evitată” [Sursă].

 

Analiză de discurs: Remarcăm o oarecare temperare a discursului din partea domnului Călin Popescu Tăriceanu. Cu toate acestea, elemente care „trădează” opiniile sale (ce contrazic puternic realitatea faptică) încă pot fi identificate. Exempli gratia, în afirmația „Eu cred că noi suntem în momentul de faţă cu cea mai excesivă reglementare, care face ca oameni nevinovaţi să fie acuzaţi” putem observa reverberațiile puternice pe care le generează ideea conform căreia reglementările juridice din România acuză și sancționează pe nedrept cetățenii. Echipa Dialectica opinează că, în raport cu reglementările juridice de la nivel internațional, normele juridice interne nu se încadrează în descrierea realizată de președintele Senatului, acestea nefiind marcate de un nivel ridicat de injustețe. Concomitent, afirmația „fără să existe abuzuri şi excese” aduce din nou în prim-plan (însă de această dată mesajul este transmis cu mai puțin patos) opinia domnului Tăriceanu care sugerează că sistemul judiciar românesc este împânzit de oameni ce abuzează de „litera și spiritul legii” pentru a obține foloase patrimoniale pentru ei sau pentru terțe persoane. Echipa Dialectica își exprimă din nou reticența de a da curs unei astfel de evaluări; cu alte cuvinte, dezavuăm o opinie similară celei prezentate de Călin Popescu Tăriceanu, întrucât nu există dovezi pentru a atesta o perspectivă generalistă precum cea menționată.

 

A doua declarație realizată de Călin Popescu Tăriceanu este ușor asimilată unui atac la adresa DNA-ului: „Fără să fie corupţie, s-a hotărât la un moment dat ca ea să fie asimilată cu corupţia şi din acest motiv bilanţul este extrem de umflat şi lumea din străinătate priveşte cu îngrijorare amploarea aşa-zisului fenomen al corupţiei în România. Eu nu spun că în România nu e corupţie, dar nu ştiu dacă interesul nostru este să umflăm balonul aşa de tare ca lumea să creadă că este o ţară care trebuie eventual mai bine evitată.” Ceea ce domnul Tăriceanu sugerează este următorul fapt: „eroarea” de categorisire a abuzului în serviciu (ca o infracțiune asimilată corupției) este motivul principal ce influențează barometrele internaționale în a considera România drept una dintre cele mai corupte țări din Europa. La aceste clasamente ar contribui și numărul mare de dosare („un bilanț umflat”) ale DNA-ului care gravitează în jurul acestei fapte. Echipa Dialectica opinează că opinia președintelui Senatului nu poate fi considerată cunoaștere per se deoarece, din nou, ea nu poate fi probată cu dovezi solide: corupția este un fenomen răspândit în România, iar monitorizarea de la nivel internațional nu se bazează doar pe rapoartele DNA, ci pe indici de performanță economică, modul de utilizare al banilor publici, sentințe judecătorești definitive în rândul clasei politice, gradul de colectare a taxelor etc., elemente ce sugerează că statul român este afectat de corupție.

 

Sursă

Digi24, Tăriceanu se plânge că România are cea mai excesivă reglementare a abuzului în serviciu¸ [Online] Disponibil la: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/tariceanu-se-plange-ca-romania-are-cea-mai-excesiva-reglementare-a-abuzului-in-serviciu-875916,  [Accesat la 10.02.2018]

 

2)  Vineri seara [9 februarie 2018] Ministrul Justiției, Tudorel Toader, într-o intervenţie televizată la Antena 3, a anunțat că, la sfârșitul lunii februarie, va prezenta un raport de evaluare al activității DNA, DIICOT și Parchetul General în fața Parlamentului României.

 

Tudorel Toader a declarat la Antena 3 pe data de 9 februarie 2018: „Există articolul 79 şi articolul 88 din Legea 304, care, printre altele, prevăd pentru ministrul Justiţiei o obligaţie: de a prezenta în Parlament, în camerele reunite, un raport privind activitatea Ministerului Public, a procurorilor, cu cele trei componente: Ministerul Public, DNA, DIICOT. De la DIICOT deja am primit raportul. Probabil, până la sfârşitul lui februarie trebuie să-l primesc de la Ministerul Public, de la DNA.

 

Eu le voi primi, pentru că aşa scrie acolo. Trebuie să le prezinte ministrului Justiţiei şi CSM-ului, dar voi cere procurorului general să facă un raport de sinteză pe cele trei componente.

 

Sigur că eu am raportul meu, pornind de la evaluările pe care le am eu. Şi mă voi prezenta, voi solicita preşedinţilor celor două camere să-mi creeze cadrul pentru îndeplinirea acelei obligaţii legale pe care o am, să prezint raportul în timpul pe care mi-l vor acorda. Şi ce voi spune acolo dumneavoastră veţi vedea şi veţi concluziona, dar şi eu voi explica. (...)”

 

Aţi văzut că în raportul de la Inspecţia Judiciară privind DNA s-a spus la un capitol: Sunt deficienţe de natură managerială. Dăm şase luni să fie îndreptate” – informează Digi24 [Sursă].

 

Analiză de discurs: Desigur, în ceea ce privește legalitatea acțiunilor întreprinse de Ministrul Justiției, nu putem ridica obiecții întrucât – cum era de așteptat – acesta respectă cadrul legal. Cu toate acestea, ne îngrijorează propensiunea evidentă a partidelor aflate la guverna-re, PSD și ALDE, dovedită în ultimele două ediții ale RoSeven (ce pot fi descărcate de aici:

https://docs.wixstatic.com/ugd/b4f37f_f56d664007db459b80558f0dacf7b353.pdf , respectiv de aici: https://docs.wixstatic.com/ugd/b4f37f_1f0f116d2b6842409a291c01d1a6da74.pdf ), de a purta un „război” cu principalele instituții judiciare din țară care sunt văzute ca elemente fundamentale ale „statului paralel” (concept ce desemnează o coaliție imaginară între mai multe instituții și indivizi cu funcții înalte în stat – precum președintele României – menită a submina activitatea partidelor aflate la guvernare; desigur, acest concept este fără acoperire faptică, reprezentând doar un inamic inventat de liderii de partid care au probleme cu justiția).

 

Fraza „Aţi văzut că în raportul de la Inspecţia Judiciară privind DNA s-a spus la un capitol: Sunt deficienţe de natură managerială. Dăm şase luni să fie îndreptate”, din discursul Ministrului Justiției, produce Echipei Dialectica o relativă neliniște: nu contestăm că există sincope de ordin funcțional în cadrul DNA (o instituție cu atât de mutle dosare de rezolvat poate cu ușurință înregistra anumite dificultăți de ordin administrativ, funcțional etc.), însă favorizăm cristalizarea unei evaluări obiective a instituției în cauză. Sintagma „deficiențe de natură managerială” este ambiguă prin însăși natura ei, fapt ce poate conduce la decizii pripite – ce nu sunt bazate pe o analiză exhaustivă și obiectivă – sau chiar poate reprezenta fundamentul pentru concretizarea unui asalt minuțios concertat împotriva DNA (în circumstanțe normale nu am sugera o astfel de potențialitate, însă dacă veți analiza acțiunile, declarațiile, deciziile și modul de raportare față de DNA al liderilor PSD-ALDE – a se citi ultimele două ediții ale RoSeven – există multiple dovezi de natură acțională care sugerează că se încearcă conturarea unei oportunități pentru demiterea Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef).

 

Predicție Dialectica: Laura Codruţa Kovesi este extrem de populară în rândul românilor, iar eventuala ei demitere – mai ales fără a se expune o justificare extrem de serioasă pentru această decizie – ar conduce inevitabil la proteste masive. Mai mult decât atât, rezultatele instituției pe care o conduce – în ciuda deficiențelor manageriale care ar exista – i-au construit o imagine publică extrem de bună și la nivel internațional. Aceste elemente ne fac să credem că procurorul șef al DNA nu va fi demis din funcție deoarece o eventuală destituire ar reprezenta pentru coaliția de guvernare o decizie aproape suicidală; având în vedere analiza statu-quo-ului, coroborată cu rezultatele bune ale DNA-ului din ultimii ani, afirmăm că nu există motive pentru a se cere demisia doamnei Laura Codruţa Kovesi.

 

Sursă

Digi24, Tudorel Toader, raport în Parlament despre DNA, DIICOT și Pachetul General¸ [Online] Disponibil la: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/tudorel-toader-raport-in-parlament-despre-dna-diicot-si-pachetul-general-875594 ,  [Accesat la 10.02.2018]

Analiza RoSeven completă poate fi descărcată de aici !

Share on Facebook
Share on Twitter
Please reload

Articole recente
Please reload

Arhiva D.
Please reload

Tag-uri