• Marco Badea

Tribuna Internațională - 9 mai 2020

📸Imaginea zilei reprezintă Europa, așa cum se vede ea prin obiectivul aparatului foto al colegeiZaim Diana. Azi se împlinesc 70 de ani la Declarația Schuman. Celebrul discurs al ministrului francez al afacerilor externe avea să rămână în istorie drept piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi: "Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă.” LA MULȚI ANI, EUROPA!

photo source: @Zaim Diana/https://www.caleaeuropeana.ro/

Comisia Europeană a propus, ieri, statelor membre ale spațiului Schengen și statele asociate spațiului Schengen să prelungească, până la 15 iunie, restricția temporară privind călătoriile neesențiale către UE. Executivul comunitar a transmis: "Deși unele state membre ale UE și unele state asociate spațiului Schengen fac pași preliminari în direcția relaxării măsurilor de combatere a răspândirii pandemiei, situația rămâne fragilă atât în Europa, cât și la nivel mondial. Prin urmare, trebuie să menținem măsurile ce vizează frontierele externe pentru a reduce riscul de răspândire a bolii prin intermediul călătoriilor în UE. Eliminarea restricțiilor de călătorie trebuie să se facă eșalonat: după cum se subliniază în Foaia de parcurs europeană comună în ceea ce privește ridicarea măsurilor de izolare, controalele la frontierele interne vor trebui să înceapă să fie eliminate treptat și într-un mod coordonat, și apoi, într-o a doua etapă, să fie relaxate restricțiile la frontierele externe”. (https://bit.ly/2yH8DuD)

„Sprijinul nelimitat pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest” a fost reconfirmat „încă o dată” de UE prin „Declaraţia de la Zagreb”, cu 20 de paragrafe, dată publicităţii în această săptămână, la încheierea summitului UE-Balcanii de Vest. Cei 27 de lideri ai statelor-membre UE au reamintit încă de la primul paragraf, summiturile de la Zagreb din anul 2000, Salonic din 2003 şi Sofia din 2018. De asemenea, potrivit textului Declaraţiei, „partenerii din Balcanii de Vest au reiterat angajamentul lor faţă de perspectiva europeană ca fiind o opţiune strategică fermă a lor”, iar „credibilitatea acestui angajament depinde de asemenea de informarea clară a cetăţenilor şi de realizarea reformelor necesare”. Un angajament al partenerilor din Balcanii de Vest pentru colaborare regională fără excluderi şi pentru consolidarea relaţiilor de bună vecinătate. În acelaşi timp se notează că „intensificarea ajutorului din partea UE va fi corelat cu progresul palpabil în ceea ce priveşte statul de drept, reformele social-economice, precum şi conformarea partenerilor din Balcanii de Vest la valorile, normele şi standardele UE”. În Declaraţie se mai semnalează că va fi consolidată colaborarea dintre UE şi Balcanii de Vest pentru „combaterea dezinformării şi a altor activităţi hibride care provin în principal de la factori din state terţe care urmăresc să submineze perspectiva europeană a regiunii” şi, între altele, va promova colaborarea „în chestiuni fundamentale de securitate cu o mai mare determinare şi mai sistematic, între altele, la nivel operaţional”. În acest context, mai trebuie precizat că mesajul preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, care, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi cu premierul Croaţiei, Andrej Plenković, imediat după încheierea summitului UE-Balcanii de Vest, desfăşurat prin teleconferinţă, a spus că, colaborarea ţărilor din Balcanii de Vest pentru combaterea pandemiei, întrucât este vorba de o „criză globală”, iar „colaborarea internaţională este atât de importantă". Liderul UE a vorbit despre necesitatea combaterii corupţiei, dar şi despre implementarea reformelor. El a subliniat solidaritatea europeană când a vorbit despre sprijinul pe care UE l-a oferit şi continuă să-l ofere Balcanilor de Vest. (https://bit.ly/2LcB4Ub)

Rezultatele ultimului sondaj Deutschlandtrend efectuat de institutul Infratest-Dimap arată că două treimi din cei intervievați sunt de părere că guvernul german a gestionat bine criza. După ce prima fază de șoc a pandemiei de COVID-19 a fost marcată de unitate pe scena politică germană, de câteva săptămâni mai ales partidele de opoziție FDP (Liberalii) și AfD (Alternativa pentru Germania, un partid populist de dreapta) au redevenit agresive și au început să critice managementul de criză al guvernului de la Berlin. Nu puține instituții media au făcut același lucru, astfel încât s-a creat impresia că opinia publică germană ar fi divizată. Populația nu pare însă implicată în disputa politică, după cum rezultă din ultimul sondaj. Plus de asta, atmosfera de mulțumire generală se răsfrânge și asupra cotelor de popularitate pentru liderii marii coaliții formate din CDU/CSU (conservatori) și SPD (social-democrați). Cancelara Angela Merkel (CDU) înregistrează cea mai ridicată cotă de popularitate din iulie 2017 încoace. Ministrul de Finanțe Olaf Scholz (SPD) și cel al Sănătății Jens Spahn (CDU) sunt aproape la aceleași valori-record de popularitate înregistrate în urmă cu o lună. Ministrul Economiei Peter Altmaier (CDU) se bucură de un record personal, la fel ca Horst Seehofer (CSU), ministrul de Interne. (https://bit.ly/2YJtCI1)

Garda de coastă a Italiei a oprit două vase de salvare ale unor organizații caritabile în portul Palermo, motivând nereguli ”tehnice și operaționale”, pe care proprietarii le consideră însă pretexte pentru a bloca misiunile de salvare a migranților. O creștere a numărului de migranți care acostează Italia în acest an a deranjat guvernul italian, care se luptă cu criza generată de pandemia COVID-19. (https://bit.ly/2WCUfM9)

Lea Gabrielle, coordonatoarea centrului pentru analiză şi contracarare a propagandei străine din cadrul Departamentului de Stat al SUA, a acuzat vineri China şi Rusia că şi-au „accelerat” cooperarea în materie de „propagandă” şi „dezinformare” pe subiectul pandemiei noului coronavirus. Aceasta a mai spus că această „convergenţă este rezultatul pragmatismului celor doi actori, care doresc să modeleze viziunea opiniei publice globale asupra pandemiei COVID în propriul lor interes”. (https://bit.ly/3bgdQad)

O analiză a radioului Europa Liberă arată că relația dintre autoritățile din Rusia și societate ”nu va mai fi niciodată la fel”, iar izolarea președintelui Vladimir Putin amintește de zilele în Crimeea ale lui Mihail Gorbaciov, când a fost ținut captiv de forțe care doreau preluarea puterii, cu un viitor incert la orizont. (https://bit.ly/2Adbxb6)

Financial Times scrie despre disputele între UE și China pe tema relatărilor din presă despre originea coronavirusului, după ce Beijingul a cenzurat un articol de opinie european apărut în presa chineză controlată de stat. (https://on.ft.com/3cjVG8J)

În Turcia, autoritatea de concurenţă a lansat investigaţii în rândul a 29 de companii, inclusiv lanţuri de supermarketuri, din cauza preţului extrem de ridicat al produselor alimentare, de igienă şi de curăţare, în timpul pandemiei de coronavirus. Investigaţia a fost demarată după ce timp de o lună au fost analizate evoluţiile preţurilor, existând „indicii serioase” că unele companii au încălcat reglementările legale în privinţa preţurilor afişate, se arată în comunicatul instituţiei. Pe fond, cetăţenii se plâng pe reţelele de socializare în legătură cu creşterea preţurilor alimentelor în supermarketuri. Şi Guvernul este criticat că nu a extins sprijinul financiar direct către cetăţenii afectaţi de efectele pandemiei. (https://reut.rs/3dsI2QJ)

Argentina ia în considerare stabilirea prețurilor locale la petrol cu aproximativ 30% mai mult decât prețurile internaționale, 45 $ pentru un baril de petrol neprocesat, într-o mișcare care are scopul de a transforma extracția de gaze de șist din Patagonia într-un proiect economic viabil. (https://on.ft.com/2zk6cOK)

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat ieri la reuniunea informală de nivel înalt a Consiliului de Securitate al ONU, cu tema „75 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial pe continentul european – lecţii desprinse pentru prevenirea unor viitoare atrocităţi. Responsabilitatea Consiliului de Securitate”, desfăşurată în sistem videoconferinţă, ocazie cu care a evocat participarea României la cel de-Al Doilea Război Mondial şi aportul trupelor române la victoria împotriva nazismului. Participarea ministrului român de Externe a avut loc la invitaţia domnului Urmas Reinsalu, ministrul Afacerilor Externe al Estoniei, ţară ce asigură preşedinţia Consiliului de Securitate al ONU în luna mai 2020. Potrivit unui comunicat MAE, Bogdan Aurescu a evocat participarea României la cel de-Al Doilea Război Mondial şi aportul trupelor române la victoria împotriva nazismului, precizând că ţara noastră a avut o contribuţie majoră la victoria finală Aliată. Aurescu a evidenţiat, totodată, că anul 2020 marchează şi 75 de ani de existenţă a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a reiterat importanţa cadrului multilateralismului global reprezentat de ONU şi a respectării mecanismelor de drept internaţional. Ministrul a arătat că, deşi în cei 75 de ani de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial a prevalat pacea şi stabilitatea, în special în Europa, „în ultimii ani, am asistat la numeroase provocări la adresa normelor internaţionale, inclusiv pe continentul european”. Aurescu a reamintit astfel că „România a condamnat ferm situaţiile de folosire ilegală a forţei de către unele state şi încercările de ocupare ilegală a teritoriilor altor state”. Ministrul a reafirmat sprijinul României pentru acţiunea comună şi solidară a statelor membre ONU în găsirea unui răspuns la noile provocări la nivel global. Aurescu a pledat pentru responsabilitatea Consiliului de Securitate al ONU pentru asigurarea păcii şi securităţii internaţionale în conformitate cu mandatul său, inclusiv pe baza prevederilor Cartei care interzic folosirea forţei, şi a exprimat sprijin pentru implicarea acestui for în oferirea unor răspunsuri la noile provocări şi crize. (https://bit.ly/3dtEXzX)

O știre a făcut înconjurul lumii: Cinci servicii de informații au lansat acuzații serioase în legătură cu modul în care China a gestionat dosarul pandemiei. Dar ar putea ca aceste rapoarte să nu existe, scrie DER SPIEGEL. Cu ale cuvinte, potrivit unor relatări din presă, apar dubii serioase în ce privește existența unei avertizări lansate de un serviciu secret occidental în care China este criticată pentru modul în care a gestionat epidemia. Serviciul sercret german (BND) ar deține informații relevante pe această temă. BND ar fi informat în această săptămână comisia pentru afaceri externe din Bundestag că serviciul german de informații a întrebat serviciile de informații care formează așa-numita alianță Five Eyes și că aceștia ar fi spus că nu au cunoștință de existența unui raport comun. Reprezentanții BND le-ar mai fi transmis parlamentarilor germani că dosarul ar putea fi creat de unul dintre servicii, dar apoi lucrurile nu mai sunt deloc clare. Dar ar putea fi la fel de bine și un fake news. Potrivit presei germane, BND nu a dorit să comenteze. Pe fond, dosarul despre care se discută ar fi fost realizat de Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Canada și Noua Zeelandă (alianța Five Eyes) și ar conține o sinteză a acuzațiilor și suspiciunilor lansate împotriva Chinei. (https://bit.ly/2WHKPia)

Ungaria nu mai este o democrație, Polonia este pe cale să urmeze același drum, democrațiile din Balcani se erodează din cauza influenței Chinei și Rusiei iar UE nu face nimic pentru a opri toate acestea, se arată în raportul Freedom House, dat publicității miercuri și citat de POLITICO Europe. În studiu, care acoperă 29 de state din Europa Centrală și din Asia Centrală, autorii descriu ”o degradare democratică uluitoare” și arat că au rămas ”mai puține democrații în regiune decât în orice alt moment de la lansarea raportului anului în 1995”. Potrivit raportului Freedom House, Ungaria este acum un ”regim hibrid”, care și-a pierdut statutul de ”democrație semi-consolidată” în condițiile în care premierul Viktor Orban continuă asaltul la instituțiile democratice ale statului. De reținut și că raportul ridică îngrijorări serioase și în privința Balcanilor. ”Anii în care Alexandar Vucic în Serbia și Milo Djukanovic în Muntenegru au condus țările lor cu o mână de fier le-au adus la limită”, se arată în raport. ”Pentru prima dată din 2003 încoace, aceste țări nu mai pot fi caracterizate drept democrații”. (https://politi.co/3dv3rsF)

OMS a transmis că Piaţa din Wuhan a jucat un rol în această pandemie, dar nu se știe dacă a fost sursă, element de amplificare sau coincidență că unele cazuri au fost indentificate în această piață. (https://bit.ly/2YOxvez)

Economia americană a pierdut luna trecută 20,5 milioane de locuri de muncă, cel mai semnificativ declin din timpul Marii Recesiuni şi cel mai puternic indiciu de până acum al modului în care pandemia de coronavirus afectează cea mai mare economie mondială. Pe fond, rata şomajului a urcat în aprilie la 14,7%, de la 4,4% în martie şi nivelul cel mai scăzut de 3,5% în februarie, a anunţat ieri Departamentul american al Muncii. Este cel mai ridicat nivel de după Al Doilea Război Mondial, depăşind recordul de 10,8% înregistrat în noiembrie 1982.Cifrele oficiale diferă uşor de estimările analiştilor intervievaţi de Reuters care mizau pe o creştere a ratei şomajului până la 16% şi pe eliminarea a 22 de milioane de locuri de muncă. De reținut că datele pentru martie au fost revizuite, indicând pierderea a 870.000 de locuri de muncă, faţă de cele raportate iniţial, 701.000 de slujbe. În martie a luat sfârşit şi o perioadă record de 113 luni consecutive în care economia americană a creat mai multe locuri de muncă faţă de câte au dispărut. (https://cnb.cx/2LfK374)

Deși ieri s-a publicat raportul care arată că 20,5 milioane de americani au devenit șomeri în aprilie, bursa americană a închis săptămâna pe plus, toți cei trei indici înregistrând creșteri. (https://reut.rs/3cg6GEg)

CNN International scrie că în 2018, experții în boli infecțioase de la Universitatea din Hong Kong au dat peste un caz neobișnuit: un pacient de 56 de ani, care suferise un transplant de ficat, afișa funcții hepatice anormale, fără o cauză precisă. Testele efectuate au depistat că sistemul său imunitar răspundea la hepatita E, însă medicii nu au găsit tulpina umană a bolii în sânge. Pe fond, hepatita E este o boală hepatică ce provoacă febră, icter și o creștere a ficatului. Virusul se găsește în patru variante și se știa că doar una dintre ele infectează oamenii. După ce testele pentru tulpina umană au fost negative, cercetătorii au reproiectat testul și l-au efectuat de mai multe ori, descoperind pentru prima dată în lume tulpina de hepatita E care infectează șobolanii la om. (https://cnn.it/2SOxSSK)

Bărbații din Ghana care au devenit cunoscuți pe internet ca „groparii dansatori”, devenind în acest sens și meme, au transmis un mesaj celor care îi admiră. Într-o notă totuși serioasă, aceștia au ţinut să transmită zilele astea un mesaj de mulțumire pentru personalul medical. Ei le-au mulţumit acestora pentru munca lor şi le-au cerut oamenilor să continue să respecte normele de distanţare socială: „Staţi acasă sau dansaţi cu noi!” (https://bit.ly/3dvA89y)

Oamenii de ştiinţă au descoperit aproape de 200 de mutaţii genetice ale noului coronavirus. Acest lucru i-a ajutat să afle în ce fel se adaptează virusul când se transmite de la o persoană la alta. Nu avem de ce să ne temem de aceste mutaţii, susțin specialiștii. Pe fond, oamenii de ştiinţă au analizat schimbările genetice ale virsului SARS Cov-2 prin analizarea genomului a mai mult de 7.500 de segmente prelevate de la pacienţi infectaţi de pe tot globul. Au descoperit 198 de mutaţii care au avut loc mai mult de o singură dată. Unul dintre co-autorii studiului spune că noul coronavirus nu se transformă mai repede sau mai încet decât era de aşteptat şi nici nu devine mai periculos. (https://bit.ly/2SNquan)

Plajele din Barcelona au fost redeschise publicului, în urma unei decizii a consiliului local, ca un prim semn de revenire la normalitate în Spania, o ţară serios afectată de pandemia de coronavirus. Cu toate acestea, accesul pe plajă e permis doar pentru câteva ore pe zi şi exclusiv pentru activităţi sportive individuale. (https://bit.ly/2AdJicj)

„Nu renunțați, nu vă pierdeți speranța”, este mesajul reginei Elisabeta a doua pentru britanici, la 75 de ani de Ziua Victoriei în Europa din Al Doilea Război Mondial. Mesajul vine în condițiile în care țara se confruntă cu pandemia de coronavirus. În discursul său de aseară, regina a amintit de sacrificiile Marii Britanii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și de „sărbătorile pline de bucurie” care au urmat după sfârșitul lupteilor în Europa. (https://bit.ly/3fwNDaL)

Hackeri care au legături cu Iranul au atacat cibernetic, în ultimele săptămâni, angajaţi ai producătorului american de medicamente Gilead Sciences, compania care va furniza un tratament pentru COVID-19, potrivit arhivelor web disponibile public consultate de Reuters şi declaraţiilor făcute de trei cercetători în domeniul securităţii cibernetice. (https://reut.rs/3drmjZF)

Doi bărbaţi albi, acuzaţi de uciderea unui tânăr de culoare, în vârstă de 25 de ani, care făcea jogging, în statul american Georgia, au fost arestaţi în urma difuzării unei înregistrări video a crimei şi presiunii unor celebrităţi şi lideri politici, un caz care provoacă din nou emoţie în SUA. (https://www.nytimes.com/…/ahmaud-arbery-shooting-arrest.html)

Curtea Europeană de Justiție a reiterat că este singurul organism legal capabil să determine dacă o instituție europeană violează dreptul european sau nu. Curtea clarifica disputa legată de recenta decizie a Curții Constituționale a Germaniei care spune că Banca Europeană Centrală încalcă dreptul european dacă va decide să cumpere datoriile statelor membre. ”Pentru a asigura ca dreptul european să fie aplicat uniform, doar Curtea de Justiție Europeană – care a fost creată pentru acel scop de către statele membre – are jurisdicția de a decide dacă un act al unei instituții europene contravine dreptului Uniunii Europene”, precizează CJUE într-o declarație emisă ieri. (https://bit.ly/3cjRMfY)

SUA își va retrage sistemele anti-rachetă din Arabia Saudită și ia în considerare reducerea și a altor capabilități militare, ceea ce marchează sfârșitul unui efort de a construi un apărare militară împotriva Iranului, cel puțin pentru moment, conform unor oficiali americani. (https://on.wsj.com/35ImtJo)

Forțele de graniță iraniene au ucis 45 de muncitori migranți afgani care încercau să intre în Iran în cursul acestei luni, obligându-i să intre într-un torent de apă al unui râu de munte sub amenințarea armelor. Pe fondul acestui context, Secretarul de stat al SUA Mike Pompeo a declarat că este ”șocat” de incident și a solicitat probe privind migranții afgani ”abuzați, torturați și înecați” de forțele de pază a granițelor iraniene. (https://reut.rs/35HVOwe)

SUA au solicitat Coreei de Sud să plătească $1,3 miliarde pe an pentru staționarea trupelor americane în peninsulă, ceea ce reflectă o creștere cu aproape 50% comparativ cu anul trecut, conform unui oficial senior al administrației Trump. (https://bit.ly/2WfeYqj)

Al Jazeera English notează că Bangladesh a arestat mai mulți critici ai guvernului și măsurilor luate de acesta în combaterea răspândirii COVID-19, printre care un desenator de benzi și un scriitor, care au postat în social media. (https://bit.ly/2SQZ5nI)

Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA) susține purtarea măștilor de către pasageri și echipaje la bordul aeronavelor, însă nu acceptă impunerea măsurilor de distanțare socială care ar lăsa scaunele din mijloc neocupate. IATA susține că un loc distanță între doi pasageri nu va oferi o separare de 1 – 2m, așa cum recomandă autoritățile, lățimea medie a scaunului fiind mai mică de 50 cm, iar prețul biletelor ar putea exploda. Pe fond, solicitarea de măsuri de distanțare socială la bordul aeronavelor ar schimba fundamental economia aviației prin reducerea factorului de încărcare maximă la 62%. Aceasta este cu mult sub media factorului de încărcare al industriei, de 77%. Cu mai puține locuri vândute, prețul biletelor ar crește brusc. (https://bit.ly/3ctUu2w)

Compania Zoom scapă de ancheta la care era supus în New York din cauza problemelor de securitate. Compania a ajuns la o înțelegere cu Procurorul General, în urma căreia vor fi menținute protocoalele de securitate actuale, inclusiv programul de bug bounty. (https://cnb.cx/2WIPrVx)

Compania de media News Corp, condusă de Rupert Murdoch, a înregistrat o pierdere de $1 miliard în primul trimestru, ca urmare a scăderii valorii diviziei australiene și a efectelor pandemiei de coronavirus. (https://reut.rs/2SQZQ02)

Statele Unite au emis ieri noi reguli pentru acordarea de vize jurnaliştilor chinezi. Începând de luni, aceştia nu vor mai primi vize decât pe 90 de zile, cu posibilitate de prelungire, în locul celor pe termen nelimitat. Până acum, vizele trebuiau reînnoite doar în cazul transferului la o altă instituţie de presă. Restricţiile nu se aplică jurnaliştilor care deţin paşapoarte din regiunile autonome speciale chineze Hong Kong şi Macao. Pe fond, Washingtonul susţine că măsurile sunt o reacţie la tratamentul aplicat jurnaliştilor americani în China. În contextul relaţiilor bilaterale tensionate, SUA au ameninţat că vor aplica pentru cinci entităţi media de stat din China aceleaşi reguli ca şi pentru ambasade. La o zi după decizia americană privind presa de stat, Beijingul a expulzat în martie doi corespondenţi americani şi unul australian ai ziarului Wall Street Journal. Partea chineză a motivat măsura susţinând că articolul respectiv este rasist. (https://reut.rs/2L9T8y2)

Richard Branson își poate vinde până la jumătate din participația, echivalentul a circa $1 miliard, în Virgin Galactic, după ce compania a ridicat o parte dintre restricțiile asupra acționarilor. (https://on.ft.com/2WfsgTC)

Platforma de plăți online Paypal a înregistrat o cifră de afaceri de $4,62 miliarde în primul trimestru în creștere față de perioada similară a anului trecut, însă sub așteptările analiștilor. (https://on.mktw.net/3bjaUcW)

Samsung va lansa în această vară un card de debit în parteneriat cu startup-ul american SoFi. Cardul va fi integrat într-o platformă de gestionare a banilor mobile-first și nu va fi legat de o instituție financiară, cum este cazul cardului Apple, care este emis de Goldman Sachs. (https://bit.ly/3drOS9e)

Parcul de distracţii german Europa-Park, cel mai popular din Europa după Disneyland Paris, situat foarte aproape de graniţa cu Franţa, se va redeschide pe 29 mai, mai întâi pentru locuitorii din Germania, în condiţiile în care graniţele rămâne închise. Hotelurile şi restaurantele din Europa-Park se vor redeschide treptat începând cu 18 mai, apoi parcul pe 29 mai, a menţionat într-un comunicat ieri conducerea parcului de distracţii, care a primit peste 5,7 milioane de vizitatori în 2019. (https://bit.ly/3dGw4U3)

Un articol cu care nu sunt de acord, dar care ridică niște întrebări foarte importante. Pe fond, poate coronavirusul să egalizeze nivelul de trai al oamenilor? (https://bit.ly/3futYbz)

Rolling Stone a făcut un fel de portret al noii purtătoare de cuvânt a lui Trump, Kayleigh McEnany. (https://bit.ly/2YKMxSM)

În final, podcastul săptămânal de la Recorder, realizat de Anca Simina. Săptămâna asta, o discuție cu Andrei Plesu despre Dilema veche. (https://bit.ly/2SMYm74)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier