• Marco Badea

Tribuna Internațională - 9 iunie 2020

📸Imaginea zilei vine de la Londra, acolo unde o parte din baletul Royal Opera House din Covent Garden, a ieșit să danseze pe străzi, ca parte a unei producții pentru Rolling Stones. În link aveți și video-ul cu interpretările fabuloase: (https://bit.ly/37eoGwR)

photo source: @The Royal Ballet via The Guardian

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și-a lansat ieri viziunea privind viitorul Alianței Nord-Atlantice pentru următorul deceniu, denumită drept “NATO 2030”, o alianță catre trebuie “să rămână puternică din punct de vedere militar, să fie mai unită din perspectivă politică și să își asume o abordare mai cuprinzătoare la nivel global” în fața provocărilor și amenințărilor reprezentate de Rusia, de terorism, de dezinformare și de propagandă și de ascensiunea Chinei. Stoltenberg a ținut să precizeze faptul că “avem o oportunitate să reflectăm cum va arăta Alianța noastră în următorii zece ani și cum va continua să ne mențină în siguranță într-o lume tot mai impredictibilă”. Pe fond, ân discursul său (https://bit.ly/3dGW6Xv), Jens Stoltenberg a nominalizat Rusia, terorismul, pandemia de coronavirus și ascensiunea Chinei drept principalele provocări la adresa Alianței și la care NATO va trebui să se adapteze. Secretarul General al Nato mai subliniat că “Rusia își continuă neîntrerupt activitățile militare neîntrerupt. ISIS și alte grupări teroriste sunt încurajate. Atât actorii de stat, cât și cei de stat promovează dezinformarea și propaganda. Și ascensiunea Chinei schimbă fundamental echilibrul global de putere, încălzește cursa pentru supremația economică și tehnologică, înmulțește amenințările pentru societățile deschise și libertățile individuale și sporește concurența asupra valorilor și modului nostru de viață. NATO 2030 este despre modul în care ne adaptăm la acest nou normal“. În același timp, referindu-se la Rusia, secretarul general al Alianței a spus că NATO își va continua “abordarea duală” bazată pe “o descurajare și apărare credibile” și dialog”, avertizând Moscova să nu aibă nicio îndoială despre capacitatea NATO de “a-și apăra toți aliații” și subliniind că NATO se va implica într-un dialog cu Rusia pentru controlul armamentelor. În opinia sa, adaptarea NATO către perspectiva anului 2030 și în circumstanțele acestor provocări este posibilă numai dacă Alianța “va rămâne puternică din punct de vedere militar, va fi mai unită din perspectivă politică și își va asuma o abordare mai cuprinzătoare la nivel global“. Stoltenberg a mai transmis și că a rămâne puternic din punct militar înseamnă a continua “să investim în forțele noastre armate și în capacitățile noastre militare moderne, care ne-au păstrat în siguranță timp de 70 de ani”. Nuanța invocată de Secretarul General al NATO a fost direcționată către tensiunile dintre administrația americană a președintelui Donald Trump și aliații occidentali din Europa, care, pe fond, ar fi principala provocare internă a Alianței, și care pune în pericol unitatea transatlantică. (https://bit.ly/2ARDAxb)

Pe același fond al situației, Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat ieri creşterea angajamentului militar al SUA în Alianţă, dar a refuzat să comenteze proiectul de reducere a forţelor americane staţionate în Germania. Aceasta a spus: "Nu vreau să comentez despre scurgeri sau speculaţii în media, dar pot spune că ne consultăm constant cu SUA şi alţi aliaţi cu privire la poziţia şi prezenţa forţelor lor în Europa". Totodată, aceasta a subliniat că "în ultimii ani am constatat o nouă sporire a prezenţei americane în Europa, şi nu este vorba doar de Germania", adăugând că "SUA au desfăşurat o nouă brigadă americană în Europa şi au preluat comanda grupului tactic al NATO din Polonia". Stoltenberg a mai evocat "intensificarea rotaţiei prezenţei militare americane în ţările baltice şi o prezenţă navală la baza spaniolă Rota", precum şi investiţiile militare americane în manevre în Europa. (https://bit.ly/30tIQBX)

Coordonatorul german pentru relaţiile transatlantice, Peter Beyer, a criticat decizia preşedintelui american Donald Trump de a retrage mii de militari din Germania. Trump a ordonat ca aproximativ 9.500 de militari americani să fie retraşi din Germania, aliat al NATO care găzduieşte aproximativ 34.500 de militari. Beyer, membru al CDU, a precizat că "acest lucru este complet inacceptabil, mai ales de vreme ce nimeni la Washington nu s-a gândit să informeze în avans despre acest lucru Germania, aliatul lor din NATO". De reținut și că după decizia lui Trump, şeful diplomaţiei germane Heiko Maas a apreciat într-un interviu pentru presa scrisă că regretă retragerea militarilor americani din Germania şi a descris relaţiile Berlinului cu SUA drept complicate. (https://reut.rs/3f6lA0Q)

Totodată, Berlinul nu a primit încă vreo confirmare din partea Washingtonului cu privire la informaţiile conform cărora SUA intenţionează să retragă mii de militari din Germania, a declarat ieri ministrul apărării german Annegret Kramp-Karrenbauer. Kramp-Karrenbauer, şefa Uniunii Democrat-Creştine, partidul aflat la guvernare al cancelarului Angela Merkel, a declarat că nu va face speculaţii pe marginea unor informaţii care nu au fost încă confirmate. (https://reut.rs/3h5VNYh)

Prim-ministrul nipon Shinzo Abe, a declart ieri că Japonia urmăreşte situaţia din Hong Kong cu "profundă îngrijorare" după ce China a adoptat o nouă lege de securitate pentru oraş, subliniind în același timp, importanţa menţinerii demersurilor de respectare a principiului "o ţară, două sisteme". Comentariile sale survin după ce în weekend, presa niponă a relatat, citând oficialităţi din Marea Britanie, Statele Unite şi alte ţări, că Japonia a decis să nu ia parte la emiterea unei declaraţii în care China era criticată pentru noua lege care ar putea pune în pericol autonomia specială şi libertăţile Hong Kongului. Abe a mai precizat că "Hong Kong este un partener extrem de important atât în ceea ce priveşte relaţiile economice strânse, cât şi relaţiile umane, şi este important ca sistemul original Țo ţară, două sisteme" să fie menţinut, iar lucrurile să continue stabil şi democratic." Totodată, de amintit că Japonia şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la decizia Beijingului într-o declaraţie difuzată chiar pe 28 mai, ziua în care China a adoptat legea, cerâdu-i ambasadorului chinez să-şi prezinte punctul de vedere. În actualul context, o sursă guvernamentală familiară cu chestiunea a spus că Japonia nu a participat la declaraţia comună în parte din cauza unei "notificări mai degrabă din scurt" şi în parte pentru a se concentra asupra eforturilor depuse de către G7 în ansamblul său. Mai trebuie subliniat și că Japonia se află într-o poziţie complicată pe fondul tensiunilor dintre China şi SUA pe tema chestiunii Hong Kongului, în contextul în care autorităţile nipone planifică vizita de stat a preşedintelui chinez Xi Jinping, programată iniţial pentru începutul lunii aprilie, dar amânată din cauza faptului că ambele părţi au căzut de acord că trebuie acordată prioritate măsurilor de combatere a pandemiei de coronavirus. (https://bit.ly/2MFxRgi)

Un bărbat a fost arestat în Germania după ce a anunţat pe internet că intenţionează să comită un atac împotriva musulmanilor inspirat din cel produs în Christchurch din Noua Zeelandă., a anunţat ieri Oficiul central de luptă împotriva terorismului. Suspectul, în vârstă de 21 de ani, a fost plasat în arest după ce a fost reţinut la Hildesheim în Saxonia Inferioară. La domiciliul său au fost descoperite arme care "este posibil să fi fost achiziţionate pentru a-şi pune în practică planul de atac". De reținut că în timpul unei conversaţii online, bărbatul a anunţat că pregăteşte un atac împotriva musulmanilor, inspirat de cel comis în martie 2019 la Christchurch, în urma căruia 51 de oameni au fost ucişi la două moschei. Anchetatorii au mai descoperit în echipamentele sale electronice "fişiere cu conţinut de extremă dreapta". Altfel spus, terorismul de extremă dreapta este considerat de autorităţile germane drept ameninţarea numărul unu la adresa securităţii ţării, mai multe atacuri de acest tip având loc în ultimele luni. (https://bit.ly/2Y8LDxi)

Populistul Matteo Salvini, şeful partidului italian de extrema dreaptă Liga, doreşte organizarea de alegeri legislative anticipate la toamnă pentru a înlătura guvernul lui Giuseppe Conte, acuzat că "nu are idei clare" şi că "se opune libertăţii întreprinzătorilor". Italienii sunt deja chemaţi să voteze în toamnă, data nu a fost încă stabilită, în alegeri regionale, în urma cărora vor fi desemnaţi preşedinţii mai multor regiuni, şi pentru a se pronunţa prin referendum cu privire la reducerea numărului de parlamentari. Pe fondul actualului context, Salvini a declarat ieri: "le cerem alegătorilor să se pronunţe şi asupra unui guvern care să rămână la putere cinci ani şi care să aibă idei clare", adăugând că "acest guvern ideologic, care se opune libertăţii întreprinzătorului şi a celei religioase, şcolilor şi spitalelor private trebuie să plece". (https://bit.ly/2MElAcf)

Două sute treizeci şi nouă de persoane au fost reţinute în weekend la Bruxelles în timpul tulburărilor care au avut loc după o controversată manifestaţie antirasistă organizată în semn de protest faţă de uciderea afro-americanului George Floyd. Astfel, circa 10.000 de persoane au participat la protestul din faţa Palatului de Justiţie, din centrul capitalei belgiene, un marş avizat de primarul Bruxellesului, socialistul Philippe Close, dar căruia i se opunea şefa guvernului liberal Sophie Wilmes, din cauza situaţiei sanitare excepţionale ca urmare a pandemiei de coronavirus. Protestul, la care majoritatea participanţilor au purtat măşti, dar unde a fost greu de păstrat distanţa de securitate între oameni, dat fiind numărul mare al celor prezenţi, s-a desfăşurat fără incidente. Însă, după încheierea marşului, câteva sute de persoane s-au ciocnit cu forţele de poliţie şi au vandalizat magazine din centrul oraşului. Totodată, în Belgia, dincolo de manifestaţii, este de aşteptat ca mai multe partide cu majoritate în parlament să prezinte o petiţie pentru retragerea din spaţiul public al statuilor regelui Leopold al II-lea (1835-1909), considerat răspunzător de moartea a peste 10 milioane de congolezi. (https://bit.ly/3dNd6LA)

Procurorul Curţii Supreme a Spaniei a deschis ieri o anchetă cu privire la construcţia liniei ferate pentru trenul de mare viteză AVE care face legătura între oraşele Medina şi Mecca, contract câştigat de companii spaniole, după ce s-a dovedit că una dintre persoanele implicate în posibile iregularităţi ar putea fi regele emerit Juan Carlos. Pe fond, tribunalul va ancheta dacă fostul suveran poate fi inclus în acest caz, în contextul în care el a fost protejat de imunitate până în iunie 2014, când a abdicat în favoarea fiului său Felipe. (https://bit.ly/30lVQJx)

Emmanuel Macron a cerut guvernului să "accelereze" propunerile de îmbunătăţire a deontologiei forţelor de ordine, în faţa înmulţirii manifestaţiilor împotriva rasismului şi violenţelor poliţieneşti, a indicat ieri preşedinţia franceză. Apelul vine după ce în weekend peste 23.000 de oameni au manifestat în Franţa, potrivit Ministerului de Interne, pentru a denunţa violenţele poliţiei şi a cere "dreptate pentru toţi". Ieri, Inspecţia generală a poliţiei din Franţa, a indicat că în 2019 a fost însărcinată cu un număr inedit de 1460 de anchete judiciare, dintre care peste jumătate, în număr total de 868, vizează acuzaţii de violenţă din partea forţelor de ordine, ceea ce înseamnă cu 41% mai mult faţă de 2018. Mare parte din aceste anchete au fost lansate în urma incidentelor produse în marja mişcării de contestare a "vestelor galbene" care a zdruncinat Franţa la începutul anului trecut. Macron i-a cerut totodată ministrului justiţiei, Nicole Belloubet, să examineze dosarul morţii în 2016 a lui Adama Traore, un tânăr de culoare de 24 de ani, în timpul arestării sale. (https://bit.ly/2MF0sSX)

Cetăţenii ruşi care doresc să călătorească în străinătate pentru a munci, studia sau a avea grijă de rude vor avea voie să-şi reia călătoriile internaţionale pentru prima dată de la sfârşitul lunii martie, a anunţat ieri premierul Mihail Mişustin, iar Moscova, primul focar de coronavirus din Rusia, va pune capăt pe 9 iunie perioadei de izolare, a spus primarul oraşului. Totodată, începând de azi, locuitorii Moscovei vor putea să iasă din case oricând vor dori, iar restaurantele şi cafenelele din capitala Rusiei îşi vor putea deschide terasele începând cu 16 iunie. De reținut că Rusia raportează în continuare mii de noi infectări zilnic, numărul total al cazurilor ajungând la pste 476 de mii, al treilea bilanţ ca amploare din lume, dar numărul contaminărilor în Moscova, epicentrul original al virusului, a scăzut semnificativ. Persoanele care au nevoie de tratament medical în străinătate vor primi de asemenea permisiunea de a călători, a spus Mişustin, adăugând că cetăţenii străini care au nevoie de tratament în Rusia sau cei ale căror rude apropiate au nevoie de asistenţă pot intra în ţară. (https://reut.rs/3haDVf5)

Premierul britanic Boris Johnson nu ar fi de acord că Marea Britanie este o ţară rasistă, dar recunoaşte că mai sunt multe de făcut pentru combaterea cazurilor de discriminare şi rasism, a declarat ieri purtătorul său de cuvânt. Mai precis, aceasta a declarat: "Prim-ministrul nu se îndoieşte că în ţară continuă să existe discriminare şi rasism, dar nu ar fi de acord că avem o ţară rasistă. Am făcut progrese foarte importante în legătură cu aceste aspecte, dar mai rămân multe de făcut". Totodată, aceasta a mai spus că premierul "este absolut angajat să continue eforturile de eradicare a rasismului şi discriminării". De reținut că în weekend, mii de oameni s-au adunat în centrul Londrei pentru a-şi exprima furia împotriva brutalităţii poliţiei după uciderea americanului de culoare George Floyd în Minneapolis, iar protestatarii britanici au avut scurte confruntări cu poliţia londoneză. În seara zilei de sâmbătă, poliţia a anunţat că au fost arestate 14 persoane, iar duminică şefa poliţiei londoneze Cressida Dick a declarat că 14 ofiţeri de poliţie au fost răniţi în atacurile "şocante şi complet inacceptabile" produse cu o zi înainte în timpul protestelor anti-rasism din capitală. În același timp, duminică, la Bristol, participanţii la un protest au dărâmat şi aruncat în apă o statuie a unui cunoscut negustor de sclavi de acum trei secole, Edward Colston, iar la Londra mii de protestatari s-au strâns în faţa Ambasadei SUA pentru a condamna brutalitatea poliţiei. Unii protestatari purtau măşti anti-COVID-19 cu sloganul "Rasismul este un virus". Mi trebuie spus că alţi opt ofiţeri au fost răniţi în protestele de duminică de la Londra şi alte 12 persoane au fost reţinute. Pe fondul celor întâmplate, Boris Johnson a transmis pe Twitter că "oamenii au dreptul să protesteze paşnic, respectând distanţarea socială, dar nu au dreptul să atace poliţia", aceasta fiind deja "banditism" şi "o trădare a cauzei". (https://bit.ly/30nba8J)

Mai mulţi aleşi democraţi din SUA au îngenuncheat ieri într-o sală a Congresului pentru a păstra 8 minute şi 46 de secunde de reculegere în memoria lui George Floyd şi a altor americani de culoare "care şi-au pierdut viaţa în mod nedrept", înainte de a prezenta o propunere de reformă a poliţiei. Preşedinta democrată a Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, liderul minorităţii democrate din Senat, Chuck Schumer, şi alţi circa 20 de aleşi s-au reunit în "Sala emancipării", numită astfel pentru a-i omagia pe sclavii care au lucrat la şantierul Capitoliului în secolul 18. Proiectul de reformă a poliţiei "Justice and Policing Act" are în vedere între altele crearea unui registru naţional al poliţiştilor care comit acte de violenţă, facilitarea urmăririi judiciare a agenţilor şi revizuirea modului de recrutare şi formare a acestora. (https://bit.ly/3dLhye7)

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, şi omologul său american, Donald Trump, au căzut ieri de acord, cu prilejul unei discuţii telefonice, "să continue strânsa lor cooperare" în Libia, a anunţat preşedinţia Turciei. Administrația de la Ankara a declarat că "cei doi lideri au convenit să continue strânsa lor cooperare pentru a promova pacea şi stabilitatea în Libia, vecin maritim al Turciei". În cursul convorbirii, cei doi şefi de stat au "ajuns la o serie de acorduri", a declarat Recep Tayyip Erdogan la postul naţional de televiziune, amintind de o "posibilă iniţiativă" pe care cele două ţări ar putea să o ia împreună, însă fără să ofere detalii. După această discuţie telefonică, "s-ar putea deschide un nou capitol între Statele Unite şi Turcia legat de procesul de pace din Libia", a mai spus Erdogan. De reținut că Ankara sprijină Guvernul de uniune naţională (GNA) recunoscut de ONU. În aceste condiții, Turcia şi-a întărit ajutorul militar acordat guvernului de la Tripoli a cărui armată luptă împotriva forţelor aflate sub conducerea mareşalului Khalifa Haftar. Turcia a trimis printre altele drone şi sisteme de apărare antiaeriană în Libia pentru a sprijini GNA ale cărui forţe au obţinut în ultimele săptămâni mai multe victorii răsunătoare în faţa trupelor mareşalului Haftar. Subliniind importanţa rolului Rusiei, Erdogan a spus că urmează să discute şi cu preşedintele rus, Vladimir Putin, despre măsurile care trebuie luate referitor la conflictul din Libia. Pe fond, Rusia a fost acuzată că a trimis mai multe mii de mercenari în Libia pentru a-l sprijini pe mareşalul Haftar prin intermediul societăţii ruse de securitate privată Wagner, acuzaţii respinse de Kremlin. Președintele Turciei a afirmat că, deşi Moscova a dezminţit orice prezenţă a militarilor ruşi în Libia, există echipamente militare ruseşti în această ţară, inclusiv avioane de luptă. (https://bit.ly/30tKS53)

Coreea de Nord intenţionează să întrerupă azi canalele de comunicare, în special militare, cu "duşmanul" sud-coreean, după ce mai mulţi activişti au ameninţat că vor trimite manifeste anti-Phenian în ţara comunistă. Astfel, preiczarea comuniștilor din peninsulă arată că Phenianul "va tăia complet legăturile dintre autorităţile din Nord şi cele din Sud", precum şi alte canale de comunicare, în special dintre forţele armate ale celor două state sau partide politice aflate la putere la Seul şi Phenian. Pe fond, ameninţarea intervine într-un moment în care relaţiile dintre cele două ţări vecine se află în impas, în pofida a trei summituri în 2018 între liderul nord-coreean Kim Jong Un şi preşedintele sud-coreean Moon Jae-in. Totodată, Coreea de Nord a avertizat săptămâna trecută că va închide biroul de legătură transfrontalier şi că va lua măsuri suplimentare pentru a face Seulul "să sufere". În acest context, Kim Yo Jong, influenta soră a lui Kim Jong Un, a ameninţat, de asemenea, că va rupe acordul militar dintre cele două ţări dacă Seulul nu împiedică activiştii să trimită manifeste anti-Phenian peste frontieră. Mai trebuie spus că Phenianul a suspendat majoritatea contactelor cu Sudul după eşecul summitului dintre Kim Jong Un şi preşedintele american, Donald Trump, în 2019, la Hanoi, care a lăsat în punct mort tratativele privind programul nuclear nord-coreean. (https://bit.ly/3h9qo7q)

Sudanul, Egiptul şi Etiopia vor relua azi negocierile pentru a încerca să aplaneze divergenţele asupra problemei uriaşului baraj construit de Addis Abeba pe Nil, a anunţat ieri Ministerul Irigaţiilor din Sudan. Întâlnirea dintre cei trei miniştri ai irigaţiilor şi apei din cele trei ţări va avea loc prin videoconferinţă, a precizat ministerul într-un comunicat. "Trei observatori din Statele Unite, Uniunea Europeană şi Africa de Sud vor fi, de asemenea, prezenţi", a adăugat documentul. Pe fond, proiectată a fi cea mai mare hidrocentrală din Africa, Marele Baraj al Renaşterii pe care Etiopia îl construieşte pe Nilul Albastru, care se întâlneşte în Sudan cu Nilul Alb pentru a forma fluviul Nil, este, din 2011, o sursă de puternice tensiuni între Addis Abeba şi Cairo. După nouă ani de blocaj în negocieri, Statele Unite şi Banca Mondială prezidează din 2019 discuţiile vizând găsirea unui acord între cele trei ţări. Luna trecută, Egiptul a spus că acceptă să reia negocierile asupra umplerii rezervorului barajului pentru "a se ajunge la un acord just, echilibrat şi global". Tot luna trecută, Sudanul a respins acordul propus de Etiopia privind umplerea barajului, invocând "probleme tehnice şi juridice". Altfel spus, Sudanul şi Egiptul se tem că barajul cu o înălţime de 145 de metri va restrânge accesul lor la apă când rezervorul va începe să se umple în iulie, potrivit datei anunţate iniţial de Etiopia. Dacă Egiptul este îngrijorat în special de aprovizionarea sa cu apă, Sudanul ar putea obţine unele avantaje ca furnizarea de electricitate utilă dezvoltării şi reglarea inundaţiilor fluviului. Mai trebuie subliniat că Nilul, care curge pe o lungime de circa 6.000 de kilometri, este o sursă de aprovizionare cu apă şi electricitate esenţială pentru peste zece ţări din Africa de Est. (https://bit.ly/3cK1B6r)

O rachetă s-a abătut aseară în incinta aeroportului internaţional din Bagdad, unde sunt desfăşuraţi soldaţi irakieni şi americani, a anunţat armata, consemnându-se astfel ultimul atac împotriva intereselor americane din Irak din ultimele luni. Noul tir a intervenit cu trei zile înaintea discuţiilor americano-irakiene, prin videoconferinţă, din cauza COVID-19, din cadrul "dialogului strategic" menit să reconfigureze cooperarea dintre cele două ţări, în special pe plan militar. De reținut că aeroportul internaţional din Bagdad este în continuare închis din cauza măsurilor de izolare impuse pentru a evita răspândirea pandemiei de COVID-19. (https://bit.ly/3h95QvP)

Trei state membre ale Uniunii Europene au acceptat să primească o parte a celor 425 de migranţi care au debarcat în Malta la finalul săptămânii trecute, a anunţat ieri Comisia Europeană. Astfel, Portugalia, Franţa şi Luxemburg și-au anunțat disponibilitatea de a primi unii migranţi, a declarat un purtător de cuvânt al executivului comunitar, fără a oferi însă detalii despre numărul de migranţi care vor ajunge în fiecare dintre cele trei ţări. Anunţul urmează apelurilor urgente făcute de guvernul Maltei după ce sute de migranţi au primit în weekend permisiunea de a debarca pe insula mediteraneană. Mulţi dintre aceşti migranţi se aflau blocaţi pe mare de câteva săptămâni, unii chiar din 30 aprilie. Malta, la fel ca Italia, a anunţat că nu mai poate accepta migranţi în timpul pandemiei de COVID-19. Pe fond, Comisia Europeană, care în general este responsabilă cu coordonarea redistribuirii migranţilor între ţările membre, a transmis că este mulţumită că migranţilor li s-a permis să părăsească navele, adăugând că este nevoie de o soluţie pe termen lung pentru salvarea migranţilor care încearcă să ajungă în Europa pe mare. Pe de altă parte, organizaţia neguvernamentală germană Sea Watch a anunţat ieri că îşi va relua operaţiunile de salvare a migranţilor în Marea Mediterană şi în acest sens a luat măsuri de prevenire a COVID-19 la bordul navei sale Sea Watch 3. Vasul Sea Watch 3, care a părăsit portul sicilian Messina după trei luni de imobilizare, se îndrepta ieri către zona de salvare din largul coastelor libiene, a anunţat ONG-ul german pe Twitter. După mai mult de două luni, Sea Watch 3 va fi singurul ONG care va desfăşura operaţiuni de salvare a migranţilor plecaţi în condiţii periculoase din Libia în încercarea de a ajunge în Europa. (https://bit.ly/2XJc11S)

Polonia va închide, azi, pentru trei săptămâni, două mine de cărbune ale companiei de stat JSW şi alte 10 aparţinând grupului PGG pentru a stopa răspândirea noului coronavirus în rândul minerilor, a anunţat ieri vicepremierul Jacek Sasin. Polonia, ţară care îşi asigură mare parte din energia electrică cu ajutorul cărbunelui, a precizat că minerii reprezintă aproximativ 20% din totalul cazurilor de coronavirus. "Asemenea acţiuni sunt necesare pentru a stinge focarele epidemice", a precizat Sasin într-o conferinţă de presă, adăugând că minerii vor fi plătiţi integral în următoarele trei săptămâni şi nu sunt ameninţate livrările de cărbune. Pe fond, pandemia a amplificat problemele financiare cu care se confruntă industria poloneză a cărbunelui, care va fi susţinută printr-un plan guvernamental de restructurare ce urmează să fie anunţat în săptămânile următoare. (https://bit.ly/37ejfOw)

Grupul petrolier britanic BP a anunţat un plan care vizează desfiinţarea unui număr de 10.000 de posturi, în urma prăbuşirii cererii de petrol la nivel global pe fondul crizei coronavirus, cifră care reprezintă aproximativ 15% din forţa sa de muncă, având în vedere că grupul are, în prezent, 70.100 de angajați. Pe fond, aproximativ o cincime dintre posturile care vor fi desfiinţate provin din Marea Britanie, unde BP are 15.000 de angajaţi. Într-un e-mail transmis staff-ului companiei, directorul general al grupului, Bernard Looney, a precizat că preţurile la petrol au scăzut mult sub nivelul necesar pentru a face profit. "Cheltuim mult, mult mai mult decât producem. Vorbesc despre milioane de dolari în fiecare an", a subliniat Looney. Ce-i drept, la nivel mondial, ţările au recomandat populaţiei să stea în case şi să nu călătorească ceea ce a cauzat o prăbuşire a cererii pentru petrol. Astfel, costul petrolului a scăzut la mai puţin de 20 de dolari pe baril în perioada de vârf a pandemiei, ceea ce reprezintă mai puţin de o treime din costul de 66 de dolari de la începutul anului. De atunci, preţul a recuperat parţial din pierderi, ajungând la aproximativ 42 de dolari pe baril. În același context, Chevron Corp, a doilea producător american de ţiţei, a anunţat luna trecută o reducere a posturilor la nivel global cuprinsă între 10 şi 15%. (https://bit.ly/2AhX8KX)

Economia mondială se va contracta cu 5,2% în acest an, a estimat ieri Banca Mondială, subliniind că pandemia de COVID-19 a avut un impact "rapid şi masiv" în pofida măsurilor de asistenţă financiară fără precedent. Este vorba de "cea mai profundă" recesiune de la al doilea război mondial, iar numărul de ţări care vor ajunge în recesiune în acest an face să se contureze cea mai gravă criză din ultimii 150 de ani, potrivit instituţiei. Numărul persoanelor ameninţate de sărăcie extremă, în acest context, se ridică la 70 până la 100 de milioane, subliniază Banca Mondială. Aceste previziuni indică daune economice şi mai mari faţă de estimările din aprilie ale Fondului Monetar Internaţional, care a evocat o contracţie globală de maxim 3% în 2020. (https://reut.rs/30rzEOf)

Lufthansa şi Guvernul de la Viena au ajuns la un acord privind un pachet de salvare de 600 de milioane de euro pentru Austrian Airlines, a anunţat ieri cancelarul austriac Sebastian Kurz. Austrian Airlines, subsidiara Lufthansa, va primi împrumuturi garantate de stat de 300 de milioane de euro şi o injecţie de capital de 150 de milioane de euro de la statul austriac. Restul de 150 de milioane de euro vor fi furnizaţi de Lufthansa. În schimbul ajutorului de stat, Lufthansa a promis că va păstra Viena ca hub de transfer pentru zborurile pe distanţe lungi. "Austrian Airlines este operatorul aerian naţional din Austria şi joacă un rol cheie pentru Viena", a declarat Sebastian Kurz, referindu-se la necesităţile de transport pentru exporturile ţării, pentru sectorul turismului şi pentru Capitală, care este sediul unor organizaţii şi corporaţii internaționale importante. De reținut că luna aceasta, Consiliul de supervizare al Lufthansa a aprobat pachetul de salvare de nouă miliarde de euro acordat de Guvernul german pentru a o ajuta să facă faţă pierderilor cauzate de pandemia de coronavirus. Este cea mai mare operaţiune de salvare a unei companii demarată de Guvernul german de la debutul crizei. Va fi pentru prima dată de la privatizarea completă a Lufthansa, în 1997, când statul german va redeveni acţionar la compania aeriană. Mai trebuie spus că Austrian Airlines, cu operaţiuni şi în România, operează o flotă de 83 de aparate şi are 7.000 de angajaţi. (https://bit.ly/3dJPlEs)

Grupul german Volkswagen AG l-a înlocuit ieri pe Herbert Diess din funcţia de director general al brandului VW şi l-a instalat pe directorul operaţional Ralf Brandstaetter, pentru a conduce eforturile de reducere a costurilor la cele mai mari fabrici ale companiei din Germania. În prezent, Herbert Diess este director general al grupului german Volkswagen AG, iar după ce Brandstaetter îşi va prelua funcţia de la 1 iulie va avea o mai mare flexibilitate pentru a conduce restul companiei, care include branduri cum ar fi Audi, Bentley, Skoda, Lamborghini şi Porsche, au precizat oficialii Volkswagen. Aceştia au informat că Diess va rămâne în continuare responsabil de automobilele de pasageri Volkswagen, iar în urma modificărilor din conducere va pleca şeful departamentului care se ocupă de achiziţii şi componente, Stefan Sommer. Totuși, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru presa britanică, că schimbările din conducerea celui mai mare producător auto mondial vin în urma încercărilor lui Diess de a a-i convinge pe liderii de sindicat, care controlează nouă din cele 19 locuri din Consiliul de supervizare, să fie de acord cu reducerile de costuri din Germania. Aceste reduceri au fost demarate de Diess pentru a susţine investiţiile de 34 miliarde de euro în vehiculele electrice şi autonome, precum şi investiţia de 50 de miliarde de euro pentru achiziţionarea de baterii pentru modelele electrice. (https://cnb.cx/2XJe1qU)

Pentru Isabel Allende, scriitoare chiliană de succes, pandemia actuală a scos la lumină inegalităţi flagrante, care stau de asemenea la baza manifestaţiilor desfăşurate în Statele Unite şi în alte zone de pe glob. Scriitoarea în vârstă de 77 de ani, cunoscută pentru romanul său ''Casa spiritelor'', precum şi pentru tradiţia sa riguroasă de a începe un nou roman pe 8 ianuarie, susţine că tinerelor generaţii le revine sarcina de a construi lumea de după, având drept fundamente principiile egalităţii rasiale şi de gen. Pe fond, aceasta speră că criza generată de COVID-19 va marca sfârșitul patriarhatului. (https://bit.ly/3eZUTKY)

Pictorul şi sculptorul mexican abstract Manuel Felguerez, reprezentant al unei generaţii care s-a distanţat de viziunea naţionalistă a muralismului mexican, a murit la vârsta de 91 de ani, a anunţat ieri ministrul Culturii, Alejandra Frausto. (https://bit.ly/3dYl3xX)

Autoarea britanică J.K. Rowling, cunoscută pentru seria de romane ''Harry Potter'', se află din nou în mijlocul unei controverse provocate de o serie de mesaje publicate pe Twitter şi criticate de activiştii pentru drepturile persoanelor transsexuale. Scriitoarea a comentat în weekend un editorial referitor la inegalităţile din sistemul de sănătate folosind sintagma ''persoane care au menstruaţie'' pentru a fi mai incluzivă. Astfel, aceasta a scris ''Persoanele care au menstruaţie. Sunt sigură că exista un termen pentru aceste persoane. Să mă ajute cineva''. În ciuda criticilor virulente care nu au întârziat să apară, Rowling a continuat prin a afirma că ''Dacă sexul nu este un concept real, atunci nu există atracţie între persoane de acelaşi sex. Dacă sexul nu este un concept real, viaţa pe care o trăiesc femeile de pe întreg globul este anulată. Cunosc şi iubesc persoane trans, dar desfiinţarea conceptului de sex elimină posibilitatea multora de a-şi discuta viaţa într-un mod plin de semnificaţie. Dacă spui adevărul, nu înseamnă că eşti ostil.'' Totodată, aceasta a mai spus că respectă drepturile oricărei persoane trans de a trăi în felul în care se se simte confortabil şi autentic, dar a precizat: ''aş protesta alături de voi dacă aţi fi discriminate pentru că sunteţi persoane trans. În acelaşi timp, viaţa mea a fost marcată de faptul de a fi femeie. Nu cred că este ceva ostil în a face această afirmaţie''. Ulterior, organizaţia GLAAD, care luptă pentru drepturile persoanelor LGBTQ, a comentat afirmaţiile autoarei spunând că Rowling ''continuă să se alinieze unei ideologii care distorsionează în mod voit faptele referitoare la identitatea de gen şi la persoanele trans. În 2020, este inacceptabil să ataci persoanele trans''. De reținut că în urmă cu mai puţin de şase luni, Rowling a fost criticată după ce şi-a arătat sprijinul pentru Maya Forstater, o cercetătoare care a rămas fără slujbă după ce a afirmat că oamenii nu-şi pot schimba sexul biologic. ''J.K. Rowling, ale cărei cărţi oferă speranţă copiilor că pot contribui la crearea unei lumi mai bune, s-a aliniat acum la o ideologie anti-ştiinţă, care neagă însăşi umanitatea persoanelor transgender'', a spus la momentul respectiv Anthony Ramos, director în cadrul GLAAD. ''Bărbaţii trans, femeile trans şi persoanele non-binare nu sunt o ameninţare şi, să sugerezi opusul, vulnerabilizează persoanele trans. Acum este momentul ca aliaţii care cunosc şi susţin persoanele trans să vorbească şi să susţină dreptul fundamental al acestora de a fi tratate egal şi corect''. (https://nbcnews.to/2UmIaKr)

Prima misiune spaţială arabă spre Marte este pregătită şi urmează să fie lansată peste câteva săptămâni. Ea va transmite date importante privind climatul şi atmosfera planetei. Pe fond, „Amal”, care înseamnă speranţă, va parcurge în şapte luni cei 493 de milioane de kilometri până pe orbita Marte. Sonda va orbita timp de 687 de zile pentru a aduna informaţii suficiente. O traiectorie completă a Marte va dura 55 de ore. Ieri, directorul programului Sarah Al-Amiri a spus că proiectul ar trebui să fie un stimulent major pentru ca cercetătorii arabi să aleagă o carieră în inginerie spaţială. Misiunea fără echipaj uman urmează să fie lansată din insula japoneză Tanegashima, pe 14 iulie. Propulsată de o rachetă japoneză, sonda va avea trei tipuri de senzori pentru măsurarea atmosferei Marte. De reținut că proiectul are partenere trei universităţi americane, iar Emiratele Arabe Unite au experienţă în călătoriile spaţiale. Au trimis rachete pe orbita Pământului şi un astronaut pe Staţia Spaţială Internaţională. Primul astronaut arab care a fost în spaţiu a fost sultanul Bin Salman Al-Saud, care a zburat cu o navă spaţială americană în 1985. (https://bbc.in/3fbjEnT)

Google adaugă funcţii în serviciul Maps pentru a alerta utilizatorii în privinţa restricţiilor de călătorie legate de Covid-19, pentru a-i ajuta să îşi planifice mai bine traseele, a anunţat ieri divizia grupului Alphabet. Astfel, actualizarea va permite utilizatorilor să verifice cât de aglomerată ar putea fi o gară la un anumit moment, sau dacă autobuzele de pe un anumit traseu au un program limitat, a explicat Google. (https://bit.ly/3dNrJ1s)

Un tribunal din Coreea de Sud a respins azi o cerere de arestare a moştenitorului grupului Samsung, Jay Y. Lee, acuzat de procurori de fraudă contabilă şi manipularea acţiunilor. De reținut că în urmă cu o săptămână, procurorii au emis un mandat de arestare a lui Lee, în urma unei investigaţii deschise în 2015 referitoare la fuziunea a două companii afiliate ale Samsung, care ar fi facilitat un plan al lui Lee de asumare a unui control mai mare asupra grupului. Lee este vicepreşedinte al Samsung Electronics, cel mai mare producător de smartphone-uri şi de cipuri de memorie la nivel mondial. (https://bbc.in/3cNhB7A)

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a estimat ieri că pandemia de coronavirus "se agravează" în lume şi recomandă precauţie. Astfel, cât timp încă există virusul SARS-CoV-2 pe glob încă suntem în pericol, mai ales țările care au redus măsurile de restricție, avertizează OMS. În acest moment epicentrul pandemiei se află în America Centrală, de Sud și în America de Nord, în mod particular în SUA. (https://bit.ly/2MEDUC3)

Doi jurnalişti din presa de opoziţie din Turcia au fost arestaţi în cadrul unei anchete cu privire la ”spionaj politic şi militar”. Ismail Dukel, un reprezentant al postului Tele1 TV la Ankara, şi Muyesser Yildiz, coordonatoarea site-ului de ştiri OdaTV în capitala turcă, sunt interogaţi de poliţia antiteroristă. (https://nyti.ms/2A6qRXr)

Prima Doamnă a SUA, Melania Trump, ar putea fi cel mai dur inamic al preşedintelui Donald Trump în alegerile prezidenţiale de la 3 noiembrie, mai dur decât Joe Biden, speculează jurnaliștii CNN, care evocă un detaliu tulburător al comunicării First Lady. (https://cnn.it/2APbVgc)

Mall-urile din Chișinău au fost luate cu asalt în prima zi de la redeschidere. Locuitorii capitalei Republicii Moldova au stat la coadă luni, ca să intre în magazine sau să-și rezolve problemele la bancă. (https://bit.ly/2MJV6Gh)

Un bărbat de 36 de ani este acuzat de tentativă de omor, vandalism şi violenţă cu circumstanţe agravante, pentru că a intrat cu maşina într-un grup de protestatari din Richmond, Virginia. Procurorii au descoperit că Harry Rogers este un lider local al organizației Ku Klux Klan. (https://cnn.it/37gl2CB)

Doi soți, ambii diplomați, își vor împărți conducerea Ambasadei Germaniei din Slovenia. Ei au cerut Ministerului de Externe de la Berlin să găsească o soluție, pentru a-și putea exercita atribuțiile diplomatice, fără ca asta să le afecteze viața de familie. (https://bit.ly/2AOdQ4P)

Primele cazuri de COVID-19 ar fi putut apărea în Wuhan chiar la finalul verii trecute sau la începutul toamnei, adică mult mai devreme decât se credea până acum. Noua ipoteză este lansată într-un studiu al Universității Harvard, care a analizat imagini din satelit și a remarcat o creștere bruscă și semnificativă a numărului de mașini din jurul principalelor cinci spitale din oraș. (https://abcn.ws/3dPj66A)

Cele mai mari companii din Marea Britanie reduc zeci de mii de locuri de muncă într-un efort disperat de a-și reduce costurile pe măsură ce pandemia are efecte tot mai puternice asupra economiei. În total, 75.000 de locuri de muncă se preconizează a fi desființate, în condițiile în care restricțiile vor continua și pe timpul lunilor de vară. Și companiile mai mici sunt lovite puternic de criză, adăugând acestui bilanț alte sute de mii de șomeri. (https://cnn.it/3cNloBQ)

Editorul secțiunii de Opinii al cotidianului New York Times și-a dat demisia după ce un text al unui senator republican, care făcea apel la intervenția armatei pentru înăbușirea protestelor din SUA, a atras critici dure din partea opiniei publice, dar și a colegilor de redacție. Jurnalistul a recunoscut ulterior că nu a citit textul înainte de publicare, iar New York Times a transmis că textul nu ar fi trebuit publicat deloc. (https://bbc.in/3f6QupS)

Guvernul belgian a anunțat în weekend că va oferi 10 călătorii gratuite cu trenul tuturor cetățenilor săi, fiind o măsură care să încurajeze turismul național și să sprijine economia, pe măsură ce restricțiile anti-COVID se relaxează. (https://cnn.it/3h2pr0y)

Indicele Nasdaq al bursei americane a imchis sesiunea de ieri la un nivel record. Comparativ cu nivelul scăzut din martie, Nasdaq a crescut cu peste 40%. Și indicele S&P 500 a crescut, câștigând tot ce a pierdut în ultimele luni și trecând pe plus. (https://on.wsj.com/2MJQ8ZY)

Și în final, cinematografele din California se pot redeschide după ce au fost închise timp de aproape trei luni din cauza pandemiei de COVID-19, a informat ieri Departamentul de Sănătate al statului, coordonat de guvernatorul Californiei, Gavin Newsom. Astfel, cinematografele îşi vor putea relua activitatea de la sfârșitul acestei săptămâni cu respectarea unor condiţii sanitare stricte. Astfel, cinematografele vor trebui să limiteze prezenţa spectatorilor la 25% din locuri sau la maximum 100 de persoane. De asemenea, va fi obligatorie purtarea măştilor. Pe fond, Activităţile de film şi de televiziune de la Hollywood vor fi, de asemenea, reluate după ce producţia a fost oprită la începutul lunii martie din cauza restricţiilor legate de noul coronavirus. (https://bit.ly/2YgTRDJ)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier