• Marco Badea

Tribuna Internațională - 9 iulie 2020

📸Imaginea zilei vine din Filipine, acolo unde în orașul Quezon, au fost arestate persoanele care nu purtau măști de portecție împotriva COVID-19 și duse pe stadionul municipal. De reținut că Filipine, cu peste 45.000 de cazuri de coronavrius, este a doua țară ca număr de infecătir cu SARS-COV-2 din sud-estul Asiei.

Photo source:  Ezra Acayan/Getty Images

Cancelarul german Angela Merkel şi-a prezentat ieri, în plenul Parlamentului European reunit la Bruxelles, viziunea privind o mai mare unitate şi solidaritate în cadrul Uniunii Europene care să facă blocul comunitar mai puternic atunci când va ieşi din criza coronavirusului, pe care l-a numit cea mai mare provocare pentru UE. Merkel a declarat în faţa eurodeputaţilor că printre priorităţile preşedinţiei germane a Consiliului UE, care a început la 1 iulie, se află şi consolidarea drepturilor fundamentale, care au fost ameninţate în timpul urgenţei sanitare. Șefa executivului federal de la Berlin a subliniat, de asemenea, nevoia de solidaritate în rândul blocului celor 27, care a fost pus la încercare în ultimele luni în condiţiile în care guvernele statelor membre au acţionat uneori singure pentru a-şi asigura kituri medicale şi a-şi închide frontierele. Mai precis, Angela Merkel a notat: "știm cu toţii că vizita mea de astăzi are loc pe fundalul celui mai mare test cu care Uniunea Europeană s-a confruntat în istoria sa". În același timp, Merkel a emis un avertisment cu privire la politicienii care pot încerca să utilizeze criza provocată de pandemia de coronavirs pentru a promova o agendă populistă alimentată de frică și neîncredere,precizând: “nu putem lupta împotriva pandemiei cu minciuni și dezinformare, cu ură și denigrare“ și adăugând că “o democrație are nevoie de adevăr și transparență. Prin asta se distinge Europa, iar Germania va susține acest lucru în timpul președinției sale”. Cancelarul german a făcut aceste precizări în contextul în care a vorbit despre transformările digitale ca provocări și oportunități majore pentru Europa. Pe fond, drepturile fundamentale, coeziunea, protecția climei, digitalizarea și responsabilitatea Uniunii Europene la nivel mondial sunt cele cinci priorități pe care Germania și le asumă în cadrul președinției sale la Consiliul Uniunii Europene, a ținut să transmită Angela Merkel. Mai trebuie știut că în debutul discursului său, Merkel a adresat condoleanțe și a cerut empatie pentru cetățenii europeni grav afectați de criza provocată de noul coronavirus. Plus de asta, Merkel a mai spus că în acest moment istoric în care Germania preia președinția Consiliului Uniunii Europene este necesar ca Europa să învețe din această criză așa cum a învățat și din celelalte crize din ultimii 15 ani. Merkel a mai spus că profunzimea crizei provocate de pandemie impune ca statele membre să ajungă la un compromis privind susţinerea fondului de relansare comun înainte de vacanţa de vară. De reținut că țările nordice, conservatoare din punct de vedere fiscal, nu au reuşit să ajungă la un acord cu un grup de ţări din sudul continentului cu o datorie internă ridicată şi care au fost cele mai afectate de pandemie, asupra structurii şi obiectivelor fondului de 750 de miliarde de euro. În acest context, liderii UE vor încerca să-şi depăşească divergenţele în cadrul summitului Consiliului European din 17-18 iulie. În altă ordine de idei, Angela Merkel și-a încheiat discursul de peste zece minute cu o confesiune personală, generând aplauzele sălii: “Eu sunt o mare melomană și mă bucur că în decembrie 2020 îl vom sărbători pe Ludwig van Beethoven, care a creat Odă Bucuriei. Această simfonie pentru mine este minunată și de fiecare dată când o ascult descopăr o nouă nuanță care mă impresionează și mă atinge. E la fel ca Europa pentru mine. Trebuie mereu redescoperită și asta mă impresionează în continuare. Astăzi aș dori să conchid cu dorința ca mesajul acestei ode care însuflețește frăția dintre noi să ne conducă în Europa. Care ar putea să fie mesajul mai bun pentru Europa decât acesta, respectiv că Europa este capabilă să ne facă să rămânem împreună unii lângă alții”. (https://bit.ly/3fbjWLG)

Înaintea reuniunii Consiliului European din această lună, eurodeputații și-au exprimat ieri poziția privind redresarea economică și viitoarea finanțare a UE. La întrunire au participat și președintele Consiliului European, Charles Michel, și vicepreședintele Comisiei, Maros SefCovic, iar Dezbaterea a vizat o retrospectivă a reuniunii Consiliului European din 17- 18 iulie. În cadrul întâlnirii s-a reiterat faptul că propunerile Comisiei privind pachetul de redresare economică și un buget UE revizuit pe termen lung reprezintă minimul necesar pentru Parlament. Eurodeputații au solicitat, de asemenea, un plan adecvat de rambursare, care să includă o serie de noi „resurse proprii ale UE”, adică surse de venituri, cum ar fi o taxă digitală sau una bazată pe schema de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), pentru a evita ca cetățenii să fie obligați să ramburseze datoria de redresare. Pe fond, mai mulți eurodeputați și lideri de grup au insistat asupra condițiilor aferente fondurilor de redresare, care nu trebuie să ducă la noi măsuri de austeritate, asupra respectării statului de drept și asupra necesității ca investițiile să consolideze reziliența UE, de exemplu, prin stimularea agendei digitale. În timp ce pentru unii eurodeputați, întregul pachet se ridică la un „nivel insuficient” de 1,5% din venitul național brut al UE, alții au afirmat că pachetului este prea mare și au deplâns faptul că UE urmează să își asume această datorie. Unii eurodeputați au afirmat că este important să se aibă în vedere perspectiva pe termen lung, în cazul în care vor apărea noi perioade de izolare. Aceștia au subliniat că „un acord în Consiliu nu este acordul final”, întrucât Parlamentul European este pregătit să negocieze. Acesta va avea ultimul cuvânt de spus, prin votul cu majoritate absolută, înainte de intrarea în vigoare a Cadrului Financiar Multianual destinat pentru perioada 2021-2027. Și tot ieri, în conformitate cu articolul 324 din Tratatul UE, David Sassoli, președintele Parlamentului European, Angela Merkel, cancelarul german, în calitatea sa de reprezentant al președinției rotative a Consiliului, precum și Charles Michel, președintele Consiliului European, s-au întâlnit cu președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, pentru a face un bilanț al progreselor și pentru a pregăti negocierile politice care urmează. (https://bit.ly/38DuiSh)

Totodată, Angela Merkel a mai declarat ieri în cadrul alocuţiunii rostite în plenul Parlamentului European reunit la Bruxelles, că Germania va continua să facă eforturi pentru încheierea unui nou acord de parteneriat cu Marea Britanie până la sfârşitul anului, dar Uniunea Europeană ar trebui să se pregătească pentru o rupere bruscă a legăturilor din 2021. Mai precis, aceasta a spus că "progresele din negocieri au fost până acum reduse, ca să mă exprim diplomatic", adâugând: "am convenit cu Regatul Unit să accelerăm ritmul convorbirilor, iar eu voi continua să fac eforturi pentru o soluţie bună, dar ar trebui să ne pregătim şi pentru posibilitatea unui scenariu no-deal". (https://reut.rs/2Z9npEZ)

O sculptură în lemn a primei doamne a Statelor Unite, Melania Trump, a fost incendiată în apropiere de oraşul său natal, Sevnica, din Slovenia, în weekendul trecut, în timp ce americanii celebrau Ziua Independenţei, a anunţat artistul care a comandat sculptura. (https://bbc.in/2BRq0dW)

Universităţile Harvard şi Massachusetts Institute of Technology au cerut ieri unui tribunal federal american să blocheze decizia administraţiei Trump de a revoca vizele pentru studenţii străini ale căror cursuri vor rămâne online în prima parte a viitorului an universitar 2020-2021. Într-un mesaj publicat pe Twitter prin care a anunţat această acţiune înregistrată la Tribunalul Federal din Boston, decanul Universităţii Harvard, Lawrence Bacow, a declarat: "apărăm această chestiune cu multă hotărâre, pentru a permite studenţilor noştri străini şi studenţilor străini din toate universităţile din ţară să îşi continue studiile fără să rişte să fie expulzaţi". De reținut că administraţia lui Donald Trump a anunţat că nu îi va autoriza pe studenţii străini să rămână în Statele Unite dacă universităţile lor decid, din cauza pandemiei, să organizeze doar cursuri online odată cu începerea noului an universitar. Este mai ales cazul pentru Harvard, una dintre cele mai prestigioase universităţi americane. Cu o zi în urmă de situația de ieri, liderul de la Casa Albă a criticat vehement celebra universitate din Boston, considerând "ridicolă" decizia acesteia de a-şi menţine toate cursurile în format online odată cu începerea noului an universitar, din cauza pandemiei de COVID-19. Pe fond, Harvard are aproape 5.000 de studenţi străini dintr-un total de aproximativ 23.000 de cursanţi. În cazul MIT, al cărei campus este învecinat cu cel deţinut de Harvard în oraşul Boston, aproape o treime dintre studenţii săi sunt străini. Potrivit plângerii depuse miercuri la Tribunalul Federal din Boston, care vizează Departamentul pentru Securitate Internă şi Poliţia vamală şi pentru imigraţie, precum şi pe directorii lor, decizia administraţiei Trump "a scufundat Harvard şi MIT şi toate unităţile de învăţământ superior din Statele Unite, în haos". Decizia a fost luată "fără să ţină cont de sănătatea studenţilor, a profesorilor, a personalului administrativ şi a mediului lor profesional" şi lasă "sute de mii de studenţi străini fără posibilitatea de a studia în Statele Unite", au scris autorii plângerii. Mai trebuie subliniat că, pentru ca acei studenţi să poată să rămână în Statele Unite, administraţia Trump le-a cerut să se transfere la universităţi care îşi vor relua cursurile în format tradiţional, adică cu prezenţă fizică a cursanţilor în sălile de predare, dar, "cu câteva săptămâni înainte de debutul anului universitar, cei mai mulţi dintre studenţi nu pot să facă acest lucru" din cauza pandemiei. Potrivit autorilor plângerii depuse în instanţă, decizia administraţiei Trump este "arbitrară şi capricioasă" şi "nu ţine cont de aspecte importante ale problemei". Ea este şi "o tentativă de a forţa universităţile să îşi reia cursurile cu prezenţa fizică a cursanţilor", ignorând riscurile sanitare implicite. Semnatarii plângerii au cerut tribunalului să împiedice intrarea în vigoare a deciziei administraţiei de la Washington. (https://wapo.st/322LGyn)

Iranul îşi va consolida relaţiile militare cu Siria, în special în ceea ce priveşte întărirea şi dezvoltarea apărării antiaeriene siriene în faţa loviturilor aeriene ale Israelului, în baza unui nou acord militar "global" semnat ieri între cele două ţări la Damasc. Mai precis, acord global de cooperare militară, de apărare şi de securitate a fost semnat între şeful statului major iranian, generalul de devizie Mohammad Bagheri, şi ministrul apărării sirian Ali Abdullah Ayyoub, potrivit televiziunii de stat iraniene. Referitor la recentele scurgeri de informaţii despre o eventuală retragere iraniană din Siria, generalul Mohammad Bagheri a declarat - în conferinţa de presă comună cu ministrul sirian - că prezenţa forţelor iraniene în Siria se bazează pe solicitarea "guvernului sirian legitim de a apăra suveranitatea Siriei". De reținut că Iranul este, împreună cu Rusia, unul dintre principalii aliaţi ai preşedintelui regimului sirian Bashar al-Assad în războiul care devastează Siria din 2011. (https://bit.ly/2ZVl5k4)

Şefii guvernului spaniol şi italian s-au întâlnit, ieri, la Madrid și şi-au afirmat dorinţa comună de a convinge statele aşa-numite "frugale" să adopte cât mai curând planul de relansare european propus pentru depăşirea crizei provocate de pandemie. După cum știm, liderii europeni negociază în prezent pentru a ajunge la un acord privind adoptarea unui plan de relansare de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană. Acest plan, de care vor beneficia înainte de toate ţări ca Italia şi Spania, care au fost cele mai afectate de criza COVID-19, suscită numeroase rezerve în rândul celor patru ţări supranumite "frugale": Olanda, Austria, Suedia şi Danemarca. "Săptămâna viitoare voi avea ocazia să-i vizitez pe prim-ministrul olandez Mark Rutte, pe prim-ministrul suedez Stefan Lofven şi pe cancelarul german Angela Merkel", a declarat şeful guvernului spaniol Pedro Sanchez, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu omologul său italian Giuseppe Conte. "Cu frugalii, facem demersuri diplomatice pentru a putea să-i convingem, în vederea summitului din 17 iulie", a adăugat el, insistând asupra ideii că "luna iulie trebuie să fie luna acordului". Giuseppe Conte intenţionează şi el să se deplaseze mâine la Haga şi luni la Berlin. "Vorbim despre viitorul Europei. Piaţa unică europeană este aici în joc. Fără un răspuns puternic, coordonat şi european, vom distruge piaţa unică", a spus Conte, avertizând ţările reticente în legătură cu consecinţele negative potenţiale asupra tuturor economiilor europene. Totodată, şeful guvernului italian a mai spus că "Europa trebuie să reacţioneze rapid şi unită . Nu putem să ne permitem să fim prea prudenţi". (https://bit.ly/3fdM7cT)

Alimentaţia necorespunzătoare din ţările în curs de dezvoltare costă anual companiile până la 850 de miliarde de dolari sub forma pierderilor de productivitate, ceea ce sugerează nevoia companiilor de a se implica mai mult în rezolvarea acestei probleme care este agravată de pandemia de coronavirus. Aceste concluzii figurează într-un studiu realizat de Chatham House şi Vivid Economics, primul care a analizat impactul subnutriţiei şi obezităţii asupra afacerilor în ţările cu venituri mici şi medii. Pe fond, ambele afecţiuni împiedică angajaţii să lucreze la potenţialul maxim şi conduc la probleme de sănătate, ceea ce înseamnă mai multe zile de concediu medical. Companiile multinaţionale trebuie să facă mai mult pentru a combate subnutriţia, susţine Chatham House. Printre posibilele măsuri se numără politici pentru a sprijini mamele care alăptează să ofere controale de sănătate regulate şi să asigure alimente hrănitoare la preţuri subvenţionate la locul de muncă. De reținut că obezitatea este în creştere în ţările sărace, care se confruntă totodată și cu rate mari de subnutriţie. Pandemia de coronavirus a scos şi mai mult în evidenţă importanţa alimentaţiei, studiile arătând că persoanele care suferă de obezitate sunt mai predispuse la decese din cauza Covid-19. Altfel spus, studiul Chatham House a analizat impactul alimentaţiei necorespunzătoare asupra a 13 sectoare de activitate, începând de la minerit şi agricultură şi până la construcţii şi vânzări cu amănuntul, din 19 ţări. Apoi a extrapolat descoperirile la pierderile anuale de productivitate din cauza subnutriţiei şi obezităţii asupra tuturor statelor în curs de dezvoltare. Cele mai mari pierderi de productivitate din cauza subnutriţiei au fost înregistrate în agricultură, minerit şi construcţii iar Etiopia şi India au cele mai mari probleme. În cazul obezităţii, cel mai mare impact a fost resimţit în sectoarele minerit, educaţie şi sănătate. Pierderile directe de productivitate sunt estimate undeva între 130 şi 850 miliarde de dolari. Acest interval reflectă mai multe variabile şi felul în care modelul utilizat de Vivid Economics extrapolează descoperirile înregistrate în cele 19 ţări. Cu toate acestea, analiştii avertizează că impactul alimentaţiei necorespunzătoare ar putea fi chiar mai mare. Modelul utilizat nu include costurile asociate cu dezvoltarea de tulburări cognitive şi rezultate academice reduse ca urmare a subnutriţiei în copilărie şi nici nu reflectă costurile indirecte precum concediile medicale plătite pentru afecţiunile care au legătură cu subnutriţia. (https://bit.ly/2VZUBwN)

Comisia Europeană a încheiat acorduri cu companiile farmaceutice Roche şi Merck pentru livrarea de medicamente experimentale care ar putea fi utilizate în tratamentul COVID-19. Mai precis, executivul european a ajuns la acorduri pentru furnizarea RoActemra, produs de Roche, respectiv Rebif de la Merck, tuturor celor 27 de state membre ale UE care doresc să le achiziţioneze. (https://nyti.ms/2BTbfan)

Facebook a luat decizii "problematice" şi "bulversante" în materie de drepturi civice, în special în privinţa unor mesaje ale preşedintelui american Donald Trump, a precizat ieri un audit independent derulat la solicitarea celei mai mari reţele de socializare din lume. Pe fond, când liderul de la Casa Albă a postat mai multe comentarii care puteau descuraja votul sau care incitau la violenţă împotriva cetăţenilor ce manifestau împotriva rasismului, reţeaua de socializare le-a lăsat ca atare, dând asigurări că ele nu încalcă regulile sale. Însă ele "încalcă clar" condiţiile de utilizare a Facebook, susţin autorii raportului, care mai afirmă că au transmis "cu tărie" reţelei obiecţiile lor. Adoptate la cel mai înalt nivel, aceste decizii "au relevat o deficienţă majoră în înţelegerea şi aplicarea de drepturi civice de către Facebook". Grupul "nu a încercat să primească expertiza unor specialişti de drepturi civice şi să o aplice aşa cum ar fi trebuit să o facă", îşi exprimă regretul autorii auditului. În schimb, Twitter a ales să semnaleze aceste postări ale preşedintelui şi să îşi atenţioneze abonaţii că ele încalcă regulile sale. Facebook a adoptat totuşi "măsuri pozitive şi importante" împotriva intoleranţei sau falsificării de rezultate la alegeri, recunoaşte documentul, care a fost comandat de reţea în urmă cu doi ani. Însă eforturile sunt considerate insuficiente. Raportul mai notează că "în acest stadiu al istoriei, autorii auditului se tem ca aceste câştiguri să nu fie mascate de decizii problematice şi bulversante pe care Facebook le-a luat, ceea ce reprezintă regrese mari pentru drepturile civice". Cu alte cuvinte, Facebook gestionează chestiunile legate de drepturile civice încă prea des "ca reacţie" la un eveniment şi "în funcţie de circumstanţe". "Numeroşi membri ai comunităţii drepturilor civice sunt descurajaţi, frustraţi sau furioşi după ani de implorare a companiei să facă mai mult pentru progresul egalităţii şi pentru a lupta împotriva discriminării, păstrând în acelaşi timp libertatea de expresie", mai subliniază raportul. De reținut că mai multe organizaţii de apărare a drepturilor civice, pe fondul manifestaţiilor împotriva rasismului şi violenţelor poliţiei în ţară, fac în prezent presiune pentru ca Facebook să lupte mai activ împotriva postărilor problematice şi dezinformării. Totodată, acum două zile, asociaţii aflate la originea unui boicot publicitar împotriva reţelei de socializare Facebook s-au declarat "dezamăgite" după o întrevedere cu Mark Zuckerberg, fondator şi preşedinte director general al grupului, şi adjuncta acestuia, Sheryl Sandberg. Mai trebuie spus că Facebook a anunţat că a eliminat 50 de conturi şi pagini personale şi profesionale care au legătură cu Roger Stone, consilier vechi al lui Donald Trump, care urmează să se prezinte la închisoare săptămâna viitoare. Măsuri similare a luat şi în cazul unor conturi ale familiei liderului brazilian Jair Bolsonaro. (https://bit.ly/3iJncQy)

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a denunţat ieri o "interferenţă străină care a atins niveluri fără precedent" în Libia, prin "livrarea de echipamente sofisticate şi numărul mercenarilor implicaţi în lupte". Pronunţându-se în cursul unei videoconferinţe ministeriale a Consiliului de Securitate, Antonio Guterres şi-a exprimat îngrijorarea faţă de regruparea forţelor militare în jurul oraşului Sirt, situat la jumătatea drumului între Tripoli în vest şi Benghazi în est. Forţele Guvernului de uniune naţională libian, cu sediul la Tripoli şi recunoscut de ONU, "cu un sprijin extern semnificativ, continuă să avanseze spre est şi sunt în prezent la 25 km vest de Sirt". În trecut, forţele GNA au încercat în două rânduri să cucerească oraşul, a precizat secretarul general al ONU. Susţinut de Turcia, GNA se opune forţelor mareşalului Khalifa Haftar, omul forte din estul libian, sprijinit în special de Egipt şi Emiratele Arabe Unite. Guterres nu a nominalizat nicio ţară în mod special, dar a indicat că discuţiile duse de ONU cu reprezentanţi militari ai celor două părţi se referă în special la "plecarea mercenarilor străini", o "cooperare antiteroristă", o "dezarmare şi o demobilizare", precum şi la "posibilitatea unui mecanism de încetare a focului". El a evocat de asemenea, fără să detalieze, posibilitatea creării unei "zone demilitarizate" al cărei control ar fi încredinţat misiunii ONU prezente în Libia. Ultimele acţiuni militare la sud de Tripoli şi în regiunea Tarhuna s-au tradus prin refugierea din calea luptelor a aproape 30.000 de persoane, ridicând numărul celor strămutaţi în Libia la circa 400.000, a mai spus Guterres. (https://bit.ly/2Z9JUK3)

Rusia nu a reuşit ieri să determine Consiliul de Securitate al ONU să reducă ajutorul umanitar transfrontalier pentru sirieni, nereuşind să obţină un număr suficient de voturi. Moscova a avut nevoie de nouă voturi şi niciun veto al unui membru permanent al Consiliului pentru adoptarea textului său, dar nu a primit decât patru voturi în favoarea textului, şapte ţări au votat împotrivă şi patru s-au abţinut, a anunţat preşedintele Consiliului de Securitate, ambasadorul german Christoph Heusgen, fără a da detalii suplimentare. Ambasadoarea SUA la Naţiunile Unite, Kelly Craft, a declarat că se opune unei reduceri a ajutorului umanitar transfrontalier din partea ONU, prezicând un eşec al propunerii ruse supuse spre aprobarea Consiliului de Securitate. După ce s-a opus marţi prin veto un text germano-belgian care prevede menţinerea timp de un an a punctelor de trecere de la graniţa turcă Bab al-Salam (care duce în regiunea Alep) şi Bab al-Hawa (care deserveşte regiunea Idleb), Moscova a supus votului celor 15 membri ai Consiliului de Securitate un proiect de rezoluţie care înlătura primul punct de trecere. În propunerea rusă, al doilea punct este păstrat, dar numai pentru o perioadă de şase luni. (https://bit.ly/2ZQdNya)

Zeci de poliţişti şi protestatari au fost răniţi în manifestaţiile care au avut loc în faţa Parlamentului sârb şi în apropierea primăriei din oraşul Novi Sad, după ce autorităţile şi-au exprimat intenţia de a reimpune carantina pe perioada weekend-urilor din cauza creşterii numărului de contaminări cu noul coronavirus. Naţionaliştii de extremă dreaptă au fost învinuiţi că au alimentat protestele şi teoriile conspiraţiei cu privire la pandemie. Preşedintele sârb Alexander Vucic a condamnat evenimentele, pe care le-a caracterizat ca „cea mai brutală violenţă politică” din ultimii ani şi a făcut apel la încetarea protestelor, subliniind că există riscul creşterii infectărilor. (https://bit.ly/3fcvAGn)

Parlamentul European a adoptat ieri o rezoluţie privind cazurile de răpire a unor copii din cupluri binaţionale de către părintele lor japonez după o separare, solicitând Japoniei să respecte dreptul internaţional. În cadrul unei rezoluţii adoptate cu 686 de voturi pentru, unul împotrivă şi opt abţineri, eurodeputaţii au manifestat îngrijorare faţă de ''numărul mare'' de cazuri de răpiri parentale în Japonia. Părinţii care sunt cetăţeni ai UE, divorţaţi sau despărţiţi de soţi japonezi, se luptă uneori de ani buni pentru a încerca să-şi vadă sau să-şi recupereze copiii cu care mama lor japoneză (sau uneori tatăl) a părăsit căminul. Codul familiei japoneze nu recunoaşte autoritatea parentală partajată. Parlamentul a transmis că regretă ''faptul că unul dintre partenerii strategici ai UE nu pare să respecte regulile internaţionale în materie de răpire de copii''. Deputaţii europeni ''cer autorităţilor japoneze să aplice deciziile instanţelor naţionale şi străine cu privire la revenirea copilului şi la drepturile de acces şi vizită după încheierea relaţiei părinţilor pentru a alinia legislaţia naţională la angajamentele şi obligaţiile internaţionale''. De asemenea, ei cer autorităţilor japoneze ''să introducă modificări în sistemul juridic care să permită custodia comună''. Eurodeputaţii reamintesc că liderii francez Emmanuel Macron, italian Giuseppe Conte şi cancelarul german Angela Merkel au discutat acest subiect cu premierul japonez Shinzo Abe şi că o plângere a fost depusă în acest sens în august 2019 la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului de către părinţi ai căror copii au fost răpiţi în Japonia. (https://bit.ly/3ecvNYH)

Mai mulţi pretendenţi au intrat ieri în cursa pentru postul de director general al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, astfel că în prezent numărul candidaţilor pentru a-i succeda în funcţie brazilianului Roberto Azevedo a ajuns la opt. Cu câteva ore înainte de ora 16.00 GMT, data limită până la care au putut fi depuse candidaturi, fostul ministru britanic al Comerţului, Liam Fox, s-a lansat în cursă, susţinut de premierul Marii Britanii, Boris Johnson. Anterior, Kenya a prezentat şi ea candidatura fostului său ministru al Sportului, Amina Mohamed, care în trecut a prezidat cele mai importante trei organisme ale OMC. Alţi cinci candidaţi, un mexican, un egiptean, o nigeriană, o sud-coreeană şi un moldovean, au anunţat deja că vizează să ocupe postul lui Roberto Azevedo, care va părăsi prematur funcţia de director general al OMC la finele lunii august, cu un an mai devreme decât îi expira mandatul. În plină criză economică provocată de pandemia de Covid-19, mai multe dosare importante îl aşteaptă pe viitorul director general: pregătirea conferinţei ministeriale din 2021, impulsionarea negocierilor care stagnează şi mai ales relansarea dialogului cu SUA. Administraţia de la Washington ameninţă că va părăsi OMC şi paralizează începând din decembrie organismul de reglementare a diferendurilor din cadrul OMC. Perioada de prezentare a candidaturilor la postul de director general al OMC a început la data de 8 iunie şi s-a inechiat ieri. Acum, candidaţii vor fi invitaţi să se întâlnească cu cei 164 de membri ai OMC cu prilejul unei reuniuni extraordinare, în ideea de a-şi putea prezenta proiectele şi a răspunde la întrebările diplomaţilor. Desemnarea directorului general al OMC nu se bazează pe alegeri ci pe un mecanism consensual care funcţionează prin eliminare. Un vot este posibil ca o procedură de ultimă instanţă însă până acum nu a fost utilizată niciodată. "Dacă procesul de desemnare a viitorului director general va deveni intens politizat aceasta ar putea avea un efect de blocare", a apreciat o sursă diplomatică. În absenţa unui consens, unul dintre directorii generali adjuncţi ai OMC va prelua interimatul. De reținut că Africa, continent care până acum nu a avut un reprezentat la vârful OMC, nu a reuşit să cadă de acord asupra unui candidat unic. Ngozi Okonjo-Iweala din Nigeria, fost ministru al Finanţelor şi preşedinte al Alianţei mondiale pentru vaccinuri şi imunizare (Gavi), şi egipteanul Abdel-Hamid Mamdouh, care deţine şi naţionalitatea elveţiană şi a lucrat o perioadă îndelungată la OMC, şi-au prezentat candidaturile încă din data de 9 iunie. Mexicanul Jesus Seade Kuri, 73 de ani, care a ocupat mai multe posturi la Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional, este cel mai în vârstă candidat în timp ce fostul ministru al Afacerilor Externe din Republica Moldova, Tudor Ulianovschi, este cel mai tânăr candidat, la 37 de ani. (https://bit.ly/2W17JSc)

Comisia Europeană a prezentat ieri strategiile UE privind integrarea sistemelor energetice şi pentru hidrogen, care vor deschide calea către un sector energetic mai eficient şi mai interconectat, impulsionat de dublul obiectiv al unei planete mai curate şi al unei economii mai puternice. Potrivit Comisiei Europene, actualul model, în care consumul de energie în sectorul transporturilor, al industriei, al gazelor şi al clădirilor are loc în diferite compartimente, fiecare cu lanţuri valorice, norme, infrastructură, planificare şi operaţiuni separate, nu poate asigura neutralitatea climatică până în 2050 într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Este necesar să se creeze noi legături între sectoare şi să se valorifice progresele tehnologice. Pe fond, integrarea sistemului energetic înseamnă că sistemul este planificat şi exploatat ca un întreg, conectând diferiţi purtători de energie, infrastructuri energetice şi sectoare de consum al energiei. Acest sistem conectat şi flexibil va fi mai eficient şi va reduce costurile suportate de societate. De exemplu, acest lucru înseamnă un sistem în care energia electrică care alimentează autoturismele Europei ar putea proveni din panourile solare de pe acoperişuri, în timp ce clădirile sunt aprovizionate cu căldură provenind de la o fabrică din apropiere, iar fabrica este alimentată cu hidrogen curat, obţinut din surse de energie eoliană offshore. De reținut că strategia UE privind integrarea sistemelor energetice se bazează pe trei piloni principali: în primul rând, un sistem energetic mai "circular", având în centru eficienţa energetică. Strategia va identifica acţiuni concrete pentru punerea în practică a principiului "eficienţa energetică înainte de toate" şi va utiliza mai eficient sursele locale de energie în clădirile sau comunităţile noastre; în al doilea rând, o mai mare electrificare directă a sectoarelor de utilizare finală. Întrucât sectorul energiei electrice are cea mai mare pondere de surse regenerabile de energie, ar trebui să utilizăm din ce în ce mai mult energia electrică, acolo unde este posibil. O reţea de un milion de puncte de încărcare a vehiculelor electrice se va număra printre rezultatele vizibile, alături de extinderea energiei solare şi eoliene; în al treilea rând, pentru sectoarele în care electrificarea este dificilă, strategia promovează combustibili mai puţin poluanţi, inclusiv biocombustibili durabili şi biogaz, precum şi hidrogen regenerabil. Strategia stabileşte 38 de acţiuni pentru crearea unui sistem energetic mai integrat. Printre acestea se numără revizuirea legislaţiei existente în domeniul energiei, sprijinirea financiară sau cercetarea şi utilizarea de noi tehnologii şi instrumente digitale, orientări pentru statele membre cu privire la măsurile fiscale şi eliminarea treptată a subvenţiilor pentru combustibilii fosili, reforma guvernanţei pieţei şi planificarea holistică a infrastructurii, precum şi o mai bună informare a consumatorilor. Analiza obstacolelor existente în aceste domenii va contribui la propunerile noastre concrete, de exemplu revizuirea Regulamentului TEN-E până la sfârşitul anului 2020 sau revizuirea directivei privind impozitarea energiei şi a cadrului de reglementare a pieţei gazelor în 2021. Strategia UE privind hidrogenul abordează modul de transformare a potenţialului acestuia în realitate, prin investiţii, reglementare, crearea de pieţe şi cercetare şi inovare. Hidrogenul poate alimenta şi sectoare care nu sunt potrivite pentru electrificare şi poate asigura stocarea în vederea echilibrării fluxurilor variabile de energie din surse regenerabile, însă acest lucru poate fi realizat numai prin acţiuni coordonate între sectorul public şi cel privat, la nivelul UE. Prioritatea este dezvoltarea hidrogenului regenerabil, produs folosind în principal energia eoliană şi solară. Cu toate acestea, pe termen scurt şi mediu sunt necesare alte forme de hidrogen cu emisii scăzute de carbon pentru a reduce rapid emisiile şi pentru a sprijini dezvoltarea unei pieţe viabile. Această tranziţie treptată va necesita o abordare etapizată: în perioada 2020-2024, vom sprijini instalarea în UE a unei capacităţi de cel puţin 6 GW, produse de electrolizoare pentru hidrogenul regenerabil, precum şi producţia de până la 1 milion de tone de hidrogen regenerabil; în perioada 2025-2030, hidrogenul trebuie să devină o parte intrinsecă a sistemului nostru energetic integrat, cu o capacitate de cel puţin 40 GW generată de electrolizoarele pentru hidrogenul regenerabil şi producerea a până la 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil în UE; Între 2030 şi 2050, tehnologiile pe bază de hidrogen regenerabil ar trebui să ajungă la maturitate şi să fie desfăşurate la scară largă în toate sectoarele dificil de decarbonizat. Pentru a contribui la realizarea acestei strategii, Comisia a lansat tot ieri, Alianţa europeană pentru hidrogen curat, formată din lideri ai industriei, miniştri naţionali şi regionali şi reprezentanţi ai societăţii civile şi ai Băncii Europene de Investiţii. Alianţa va institui un portal de investiţii pentru o producţie mai mare şi va sprijini cererea de hidrogen curat în UE. Cu alte cuvinte, un sistem energetic mai bine integrat este esenţial pentru a trece la neutralitatea climatică până în 2050, creând în acelaşi timp locuri de muncă, asigurând o tranziţie echitabilă şi consolidând inovarea în UE şi întâietatea industrială la nivel mondial. Acest sector poate aduce o contribuţie esenţială la redresarea economică a Europei în urma crizei coronavirusului, după cum s-a subliniat în pachetul de măsuri de redresare Next Generation EU, prezentat de Comisie la 27 mai 2020. (https://bit.ly/2W2DOsV)

Daimler AG va extinde reducerile de costuri, deoarece se aşteaptă să raporteze în trimestrul doi din 2020 pierderi operaţiunile şi un declin semnificativ al vânzărilor, a afirmat ieri directorul general Ola Kaellenius, la Adunarea Generală anuală a Acţionarilor. De reținut că livrările Mercedes-Benz au scăzut cu aproape 19% în primul semestru din 2020, la aproximativ 870.000 de vehicule, deşi brandul a raportat cele mai bune vânzări realizate vreodată în trimestrul doi pe piaţa din China. În pofida redresării din China, cea mai mare piaţă a Daimler, pierderile din ultimele luni nu vor fi recuperate până la finalul anului şi de aceea sunt necesare reduceri suplimentare de costuri, a explicat şeful producătorului auto german, adăugând că "precedentele noastre obiective de eficienţă au acoperit viitoarele transformări din industria auto, dar nu şi recesiunea globală. De aceea vom extinde ritmul reducerilor". Compania discută cu reprezentanţii sindicatelor în legătură cu economiile, a explicat Kaellenius. Daimler, care urmează să raporteze în 23 iulie rezultatele financiare pentru trimestrul doi din 2020, se aşteaptă la un declin semnificativ al vânzărilor pentru această perioadă şi la pierderi operaţionale. Redresarea la nivelul de dinaintea crizei provocate de pandemia de coronavirus va dura mult timp, se arată într-un comunicat al companiei. Pe fond, anul acesta, acţiunile Daimler au scăzut cu 24%, iar capitalizarea de piaţă a grupului german s-a redus la aproximativ 40 miliarde de euro (45 miliarde de dolari), mai puţin de o cincime din capitalizarea de piaţă a producătorului american de vehicule electrice Tesla. Ca şi alţi producători auto globali aflaţi sub presiune pentru a îndeplini standardele mai dure privind emisiile din Europa şi China, Daimler îşi majorează producţia de vehicule electrice. În România, Daimler are două unităţi de producţie, la Cugir şi Sebeş. (https://bit.ly/3fgw7ai)

Producătorul american de blugi Levi Strauss & Co a anunţat că intenţionează să concedieze aproximativ 15% din forţa sa de muncă, după ce a raportat o scădere a veniturilor cu 62% în trimestrul doi din 2020, pe fondul crizei provocate de pandemia de COVID-19. La mijlocul lunii martie, Levi a închis toate magazinele din America de Nord, America de Sud şi Europa, precum şi cele mai multe unităţi din Asia. Închiderea magazinelor timp de aproximativ zece săptămâni a avut "un efect negativ semnificativ asupra veniturilor, câştigurilor şi fluxului de numerar", a precizat compania cu sediul în San Francisco. În trimestrul doi din 2020, Levi a înregistrat pierderi nete de 364 milioane de dolari, parţial compensate de creşterea vânzărilor online. Veniturile nete au scăzut la 497,5 milioane de dolari, dar peste estimările analiştilor, care se aşteptau la 485,5 milioane de dolari. (https://cnb.cx/3eex6q7)

Civilii din Siria au îndurat ”suferințe de neimaginat” în timpul unei ofensive lansate anul trecut de către forțele pro-guvern în regiunea Idlib, arată un raport al ONU, care discută despre crime de război și crime împotriva umanității. (https://bit.ly/2O6RazQ)

Marea Britanie a decis să reia vânzările de arme către Arabia Saudită, în pofida îngrijorărilor că armele ar putea fi folosite împotriva civililor din Yemen, unde forte ale unei coaliții conduse de saudiți se opun rebelilor Huti. Vânzările au încetat anul trecut, după o problemă legală, dar o evaluare nu a găsit nicio ilegalitate. (https://bbc.in/2BRX59E)

O investigatoare a ONU privind drepturile omului a declarat că drona americană care l-a ucis pe comandantul Iranian de elită Qasem Soleimani în ianuarie 2020 a violat dreptul internațional. SUA nu a oferit suficiente probe privind un atac iminent împotriva intereselor sale de securitate pentru a justifica atacul. (https://reut.rs/320ADWj)

Avocații care reprezintă doi activiști Uiguri au solicitat Curții Pénale Internaționale să investigheze China pentru genocid și abuzuri ale drepturilor omului. Guvernul chinez ar fi deținut un milion de Uiguri și alte minorități musulmane în campusuri penitenciare din regiunea Xinjiang. (https://nyti.ms/3gKUaOV)

Egipt încearcă să creeze o presiune internațională asupra Etiopiei, după ce guvernul etiopian a declarat că va începe să umple barajul de pe Nil în cursul acestei luni. Egipt și Sudan se tem că acest proiect va depriva cetățenii lor de apă. Tensiunile privind acest mare baraj pe Nil durează de mai mulți ani și există temeri că ar putea declanșa un război între aceste țări și viitoare conflicte privind accesul la apă, în contextul schimbărilor climatice. (https://on.wsj.com/3iN1cEo)

Walmart va lansa luna aceasta Walmart+, un competitor pentru Amazon Prime, care va costa $98 pe an. Acesta va include, printre altele, reduceri la benzinării și livrări în aceeași zi. (https://bit.ly/2BVHx4y)

BONUS:

▶️O analiză în presa europeană, despre cum Vladimir Putin va fi țarul Rusiei până la 84 de ani. (https://bit.ly/320ZjhI)

▶️ Financial Times a scris azi despre cum lumea se năruie pe măsură ce SUA se retrag din tot mai multe organizații și despre cum actuala administrație de la Casa Albă se află într-un contrast izbitor cu China. (https://on.ft.com/38I2Suc)

▶️ The New York Times a scris despre cum s-a îndrăgostit din nou Germania de Angela Merkel și cum pandemia a dat strălucire reputației cancelarului, considerat drept unul dintre cei mai buni lideri din țară. (https://nyti.ms/3fcz7V7)

▶️WhatsApp, Messenger și Instagram vor fi comasate, iar Superchat-ul despre care va vorbi întreaga lume. Astfel, au început deja marile manevre pentru crearea unei superchat care va reuni miliarde de utilizatori. Având în vedere cele 2,5 miliarde de conturi active pe Facebook în luna aprilie, celelalte 2 miliarde de pe WhatsApp și cele un miliard și 300 milioane pe Messenger, putem ajunge la peste 5 miliarde. Evident, fiecare dintre noi are mai multe profiluri și în multe cazuri este înregistrat chiar pe toate cele trei platforme, astfel încât cifra trebuie revizuită în jos. Dar chiar şi aşa, dimensiunea este impresionantă. Excluzând China, va deveni canalul integrat pe care va comunica toată lumea. (https://bit.ly/2CgpndK) ℹ️Azi e Ziua Independenței în Argentina, în 1877 se desfășura prima ediție a Campionatului de tenis de la Wimbledon, în 1900, Regina Victoria și-a dat consimtamantul regal privitor la Actul de Constituție a Commonwealth-ului Australian, în 1955, la Londra, în cadrul unei conferințe de presă, a fost citit textul declarației ce punea bazele mișcării Pugwash (mișcare a oamenilor de știință pentru pace, dezarmare și securitate), iar printre inițiatori s-au numărat savanții Bertrand Russel și Albert Einstein, declarația fiind semnată de catre Einstein înainte de 18 aprilie 1955, data morții sale. Totodată, în 1956 se năștea actorul american Tom Hanks, iar în 2011, Sudanul de Sud a devenit stat suveran.

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier