• Marco Badea

Tribuna Internațională - 8 mai 2020

📸Imaginea zilei vine din Marea Britanie, acolo unde la Memorialul Dunkirk din National Memorial Arboretum (un sit britanic de amintire națională și onorare a celor căzuți în război și care au servit în forțele armate britanice și în comunitatea civilă) aflat în satul Alrewas din apropierea orașului Lichfield, situat în comitatul Staffordshire, a fost comemorată împlinirea a 75 de ani de când Germania nazistă a capitulat în fața Națiunilor Unite, punând astfel capăt celui de-al Doilea Razboi Mondial.

photo source: @BRADLEY ORMESHER/ The Times

Miniștrii de externe din România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Statele Unite ale Americii au trimis un mesaj oficial cu ocazia aniversării a 75 ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. "Aducem un tribut victimelor și tuturor soldaților care au luptat pentru înfrângerea regimului nazist și pentru a pune capăt Holocaustului. În timp ce luna mai 1945 a adus încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, nu a adus libertate în Europa. Centrul și Estul Europei au rămas sub dominația regimului comunist pentru încă aproape 50 de ani. Statele baltice au fost ocupate ilegal și anexate, iar pumnul de fier al Uniunii Sovietice a fost impus celorlalte state captive, prin intermediul forței militare covârșitoare, a represiunii și a controlului ideologic" se arată în comunicatul transmis aseară de Ministerul Afacerilor Externe. (https://bit.ly/2yCEqNp)

Produsul Intern Brut al Uniunii Europene a fost în 2019 de aproximativ 13.900 miliarde de euro la preţuri curente, iar în termeni reali PIB-ul UE a fost cu 17% mai mare în 2019 decât în 2009, arată datele publicate azi de Eurostat. Aproximativ un sfert (24,7%) din PIB-ul UE a fost generat de Germania, urmată de Franţa (17,4%), Italia (12,8%), Spania (8,9%) şi Olanda (5,8%). La polul opus, zece state membre au avut o contribuţie mai mică de 1% din PIB-ul total al Uniunii Europene: Malta (0,1%), Estonia, Cipru şi Letonia (toate cu 0,2%), Lituania şi Slovenia (ambele cu 0,3%), Bulgaria şi Croaţia (ambele cu 0,4%), Luxemburg (0,5%) şi Slovacia (0,7%). De reținut că, c ontribuţia României la PIB-ul total al Uniunii Europene a fost în 2019 de 1,6%. (https://bit.ly/2zjFOog)

Pandemia de COVID-19 generează „o avalanşă de ură şi de xenofobie”, a denunţat azi într-un comunicat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, fără a numi vreo ţară sau vreo persoană şi făcând apel la „o reacţie fermă” pentru a-i pune capăt. Potrivit lui Guterres, „migranţi şi refugiaţi au fost acuzaţi că răspândesc virusul şi li s-a refuzat accesul la îngrijiri medicale”, în timp ce „ideea dezgustătoare că pot fi sacrificate” persoanele în vârstă, care se numără printre cele mai vulnerabile, „a început să se răspândească”. (https://bit.ly/35FWL8o)

Fondul Monetar Internaţional a aprobat, în contextul pandemiei de coronavirus, cereri pentru ajutor de urgenţă venite de la 50 dintre cei 189 de membri ai săi, pentru o valoare totală de aproximativ 18 miliarde de dolari, şi continuă să lucreze cu rapiditate pentru rezolvarea restului de peste 50 de cereri, a anunţat ieri purtătorul de cuvânt al FMI, Gerry Rice. Totodată, board-ul FMI analizează cererile cu o viteză record şi va lua în considerare în 11 mai solicitarea Egiptului atât pentru finanţare de urgenţă, cât şi pentru un acord stand-by. Pe fond, FMI nu a precizat numele tuturor ţărilor care aşteaptă o decizie pentru finanţare de urgenţă. Totuși, răspunzând întrebărilor jurnaliştilor, Gerry Rice a declarat că Board-ul FMI analizează cererile depuse de Sri Lanka, Africa de Sud şi Zambia, dar nu a precizat valoarea împrumuturilor solicitate. Purtătorul de cuvânt al FMI a confirmat că mai sunt şi discuţii cu Zimbabwe, care a clarificat restanţele către FMI, dar nu este eligibil pentru asistenţă din partea FMI, deoarece are restanţe către alte instituţii financiare. De reținut că O echipă FMI va începe săptămâna viitoare discuţii cu Libanul, o altă ţară care are probleme cu sustenabilitatea datoriilor, privind detaliile legate de planurile de reformare a economiei. Plus de asta, deja se conturează negocieri şi cu Argentina şi Ucraina. (https://yhoo.it/35E9JDI)

Preşedintele Sloveniei, Borut Pahor, a transmis pe Facebook, în limba română, un mesaj de solidaritate adresat preşedintelui Klaus Iohannis şi poporului român în legătură cu lupta comună împotriva COVID-19. Înregistrarea în limba română cu Borut Pahor a fost postată marţi, 5 mai, pe Facebook, iar ambasada Sloveniei în România a informat ieri în privinţa mesajului transmis. De reținut că Borut Pahor a transmis mesaje fiecăruia dintre celelalte state membre ale Uniunii Europene. (https://bit.ly/2WGaFDz)

Of, câtă risipă: asociația berarilor din Franța a anunțat că 10 milioane de litri de bere, care ar putea umple 4 piscine olimpice, vor fi aruncați, pentru că nu au fost consumați din cauza măsurilor de izolare și urmează să expire. Această cantitate este compusă în mare parte din bere artizanală, care are un preț mai ridicat însă este deseori nepasteurizată, drept urmare se strică mai repede decât cea obișnuită. De reținut că cifra de 10 milioane a fost obținută pe baza datelor oferite asociației de 300 de berari, care produc 98% din berea franceză. Deși reprezintă o mică parte din cantitatea de 22,5 milioane de hectolitri care ar urma să fie produsă de berarii francezi în 2020, berea irosită va aduce pagube de milioane de euro producătorilor. (https://bit.ly/2Wfc2d2)

Preşedintele american Donald Trump i-a sugerat ieri, într-o convorbire la telefon, omologului său rus Vladimir Putin să implice China în noi negocieri cu privire la o limitare a cursei înarmării nucleare, a anunţat Casa Albă. De re'inut că Statele Unite şi Rusia, ambele puteri rivale în timpul Războiului Rece, au abandonat anul trecut Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), care interzicea o întreagă clasă de rachete, cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de kilometri. Totodată, Washingtonul ameninţă de asemenea să iasă din Tratatul New Start (Strategic Arms Reduction Treaty), care menţine arsenalele nucleare ale celor două ţări la niveluri inferioare celor din timpul Războiului Rece şi a cărui ultimă parte expiră în februarie 2021. (https://reut.rs/3fvlXTD)

Deși Rusia neagă, ONU confirmă prezența mercenarilor ruși în Libia. Astfel, sute de mercenari ai unei societăţi de securitate paramilitară din Rusia luptă de partea puternicului mareşal Khalifa Haftar în Libia, ţară devastată de un război civil, potrivit unui raport intern al ONU. Mai precis, între 800 şi 1.200 de mercenari ai societăţii private "Grupul Wagner" staţionează în Libia pentru a lupta împotriva guvernului susţinut de ONU în capitala Tripoli. De reținut că membrii "Grupului Wagner", între care lunetişti, sunt experţi în artilerie şi în atacuri aeriene, iar anul trecut, publicaţiile americane printre care The New York Times şi Washington Post au informat despre prezenţa în conflictele din Siria, Ucraina şi Republica Centrafricană. (https://bit.ly/2xKneoJ)

Armata americană estimează că a ucis 132 de civili în operaţiunile pe care le-a efectuat în 2019 în lume, un bilanţ mult mai mic decât evaluările unor organizaţii nonguvernamentale. Pe fond, Departamentul american al Apărării estimează că ”132 de civili au fost ucişi şi 91 au fost răniţi în 2019, în cursul operaţiunilor militare americane în Irak, Siria, Afganistan şi Somalia”, a anunţat în această săptămână Pentagonul într-un raport anual solicitat de către Congresul Statelor Unite. În raport se precizează că Departamentul nu a identificat ”vreo victimă civilă a operaţiunilor militare americane în Yemen sau Libia”. ONG-ul Airwars, care înregistrează victimele civile ale bombardamentelor aeriene în lume, evaluează între 465 şi 1.113 numărul civililor ucişi anul trecut în Siria numai de coaliţia internaţională împotriva Statului Islamic, condusă de către Statele Unite. O reprerzentantă a filialei americane a Amnesty International a spus că ”raportul Departamentului Apărării reprezintă un anumit progres în privinţa transparenţei asupra operaţiunilor militare americane”. (https://bit.ly/2yuvLwF)

Administrarea de hidroxiclorochină, un medicament antimalaric, nu a ameliorat şi nici nu a înrăutăţit într-o manieră semnificativă starea pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus şi care prezintă forme grave ale bolii, potrivit unui studiu publicat ieri în New England Journal of Medicine și realizat în două spitale newyorkeze. (https://bit.ly/2WGBmaY)

Fostul şef de stat francez Valéry Giscard d’Estaing, 94 de ani, este vizat de o plângere pentru agresiune sexuală depusă de o jurnalistă germană care îl acuză că i-a atins posteriorul de mai multe ori la sfârşitul lui 2018. Ann-Kathrin Stracke, jurnalistă în vârstă de 37 de ani, care lucrează pentru televiziunea publică germană WDR, a afirmat ieri că actualul membru al Consiliului constituţional şi fostul şef de stat ântre anii 1974 și 1981 i-a pus mână pe posterior de trei ori în timpul unui interviu realizat în biroul său parizian. Ea a confirmat astfel informaţiile publicate cu o seară înainte de cotidianele franceze Le Monde şi cel german Süddeutsche Zeitung. (https://bit.ly/3fz45r8)

Ministrul croat al apărării, Damir Krsticevic, a demisionat ieri după ce doi militari şi-au pierdut viaţa în urma prăbuşirii unui avion într-un zbor de antrenament. „Este o pierdere mare pentru armata croată”, a declarat presei ministrul apărării. „Demisionez”, a adăugat el. De reținut că Ministrul demisionar urmează să aibă o întâlnire azi cu şeful guvernului, Andrej Plenkovic, după ce joi au discutat la telefon, a precizat guvernul de la Zagreb. Pe fond, este al doilea accident mortal pentru aviaţia militară croată în 2020. În ianuarie, tot în cursul unui antrenament, doi militari au murit în prăbuşirea unui elicopter militar în Marea Adriatică. (https://abcn.ws/2xNXoQS)

Camera naţională a modei italiene va organiza „prima” Sătămână a Modei online la Milano din 14 până în 17 iulie, ca răspuns concret la criza de coronavirus, a anunţat, ieri, instituţia într-un comunicat. Federaţia de Haute-Couture şi de Modă din Franţa a anunţat cu o zi înainte aceeaşi iniţiativă. De reținut că în paralel cu prezentarea colecţiilor în cadrul ”Milano Digital Fashion Week”, va exista o platformă consacrată în totalitate showroom-ului, un instrument preţios pentru campanie de vânzare către achizitorii din străinătate. Showroom-urile îşi vor putea prezenta produsele proprii prin fotografii şi filmări ale colecţiilor. Totodoată, viitoarea Paris Fashion Week va fi dedicată modei masculine şi va avea loc online, între 9 şi 13 iulie. Colecţiile prêt-à porter masculine pentru sezonul primăvară-vară 2021 vor fi prezentate sub ”forma unui film sau a unei înregistrări video” pe o platformă dedicată, menţinându-se .principiul calendarului oficial. (https://bit.ly/2zgNYhd)

Familia jurnalistei malteze asasinate Daphne Caruana Galizia a cerut o anchetă după ce un procuror a demisionat la ânceputul acestei săptămâni, iar a doua zi a apărut ca apărător al bărbatului suspectat că a comandat asasinatul. Pe fond, Jurnalista a fost ucisă în octombrie 2017 de o bombă plasată în autoturismul ei, în timp ce ancheta acuzaţii de corupţie la adresa unor înalţi oficiali din Malta. În noiembrie 2019, au fost acuzaţi de crimă trei suspecţi, iar în noiembrie 2019 omul de afaceri Yorgen Fenech, despre care un martor a declarat că a comandat asasinatul, a fost inculpat pentru complicitate. Procurorul Charles Mercieca a demisionat din Biroul Procurorului General cu numai câteva ore înainte de a se alătura echipei de avocaţi care îl apără pe Fenech. Fostul magistrat a declarat că nu a fost implicat „direct sau indirect” în dosar şi în niciun alt caz legat în vreun fel de acesta, în calitate de procuror. Rudele jurnalistei asasinate au comunicat că „momentul transformării dr. Mercieca în avocat al apărării în domeniul penal indică o complicitate anterioară între echipa de apărători a dl Fenech şi un procuror în funcţie” şi că „implicaţiile pentru Biroul Procurorului General şi pentru sistemul judiciar penal şi aşa slab din Malta sunt grave”. (https://reut.rs/3b7Yc0w)

Chiar dacă a primit critici din partea SUA, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan continuă demersul de achiziție de sisteme antirachetă rusești de tipul S-400. De reținut că Rusia a livrat deja o serie de rachete Ankarei. Potrivit directorului Serviciului Federal de Cooperare Tehnico-Militară al Rusiei, Dmitri Şugaev, cele două ţări poartă tratative privind achiziționarea unui nou lot de rachete S-400, data de livrare şi alte condiţii contractuale. „Discuţiile avansează şi sperăm să ajungem la un numitor comun în viitorul apropiat”, a semnalat Şugaev. La rândul său, directorul concernului de stat rus Rostec, Serghei Cemezov, a declarat, tot ieri, că Rusia este dispusă să deschidă negocieri cu Turcia pentru vânzarea către aceasta a unor avioane de vânătoare Suhoi SU-35. Rusia şi Turcia au încheiat primul contract, în valoare de 2,5 miliarde de dolari, anul trecut în septembrie. Acesta prevedera achiziţionarea unor sisteme antiaeriene S-400, care au și devenit operaţionale pentru armata turcă din luna aprilie. (https://bit.ly/2zkvDQl)

Serviciile de urgență din întreaga Europă au înregistrat o creștere cu până la 60% a apelurilor femeilor care sunt victime ale violenței conjugale în timpul perioadei de izolare legată de lupta contra noului coronavirus, a alertat ieri, filiala europeană a OMS. Conform OMS, violența domestică împotriva unuia dintre soți sau a copilului tinde să crească în perioadele de criză, în special având în vedere și măsurile de restricții și izolare puse în practică pentru a limita răspândirea noului coronavirus. De reținut că înainte de epidemie, un sfert dintre femei și o treime dintre copiii din regiune au fost supuși violenței în timpul vieții. (https://bit.ly/2SKQ2ow)

Relansarea retailului, turismului şi susţinerea IMM-urilor sunt principalele măsuri luate în toată Europa pentru repornirea economiilor naţionale după perioada stării de urgenţă, iar strategia României nu face excepţie, relevă o analiză realizată de consultanţii Colliers International. Potrivit analizei, concentrarea pe IMM-uri este relevantă datorită structurii majorităţii economiilor europene, inclusiv a României. Microîntreprinderile şi companiile mici şi mijlocii reprezintă peste 99% din numărul total de întreprinderi din România şi din Uniunea Europeană, generând în acelaşi timp două din trei locuri de muncă şi puţin peste jumătate din valoarea adăugată brută. „Aşadar, deşi companiile mai mici nu pot fi la fel de eficiente cum sunt corporaţiile şi multinaţionalele în ceea ce priveşte valoarea adăugată, acestea sunt mai relevante din perspectiva impactului social”, spun reprezentanţii Colliers International. (https://bit.ly/3fz75Uq)

După ce contextul actual al Pandemiei de Coronavirus trece, România, Bulgaria și Croație trebuie să adere la Spațiul Schengen. Afirmația a fost făcută de comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johannson, în cadrul videoconferinței avute cu mai mulți europarlamentari pe tema redeschiderii frontierelor europene. Mai precis, aceasta a spus: „Acum trebuie să ne întoarcem în viitor, să ne întoarcem la normalitate. Şi trebuie să facem asta cât mai curând, după ce situaţia o va permite. Pe termen lung, trebuie să acţionăm mai bine decât să revenim la status quo. Trebuie să actualizăm şi să consolidăm suplimentar Spaţiul Schengen. Pentru început, vreau ca Bulgaria, România şi Croaţia să adere”. Pe fond, comentariile comisarului Johansson indică dorinţa executivului Uniunii Europene ca țările membre să restabilească spaţiul Schengen de liberă circulaţie, care practic este nefuncţional după închiderea frontierelor statelor membre în contextul crizei coronavirusului. Această situaţie a readus în discuție măsurile de închidere a frontierelor, luate într-o manieră necoordonată, în 2015-2016 pentru a stopa valul de migranţi ce se îndrepta spre Europa. (https://reut.rs/2WbHrxg)

Comisia Europeană a adoptat ieri şi o nouă listă a ţărilor terţe ale căror cadre de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului prezintă deficienţe strategice, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Ţările care au fost înscrise pe listă sunt: Bahamas, Barbados, Botswana, Cambodgia, Ghana, Jamaica, Mauritius, Mongolia, Myanmar, Nicaragua, Panama şi Zimbabwe, iar cele care au fost retrase de pe listă sunt: Bosnia-Herţegovina, Etiopia, Guyana, Republica Democrată Populară Laos, Sri Lanka şi Tunisia. Comisia a publicat şi o metodologie mai transparentă şi perfecţionată pentru identificarea ţărilor terţe cu un grad ridicat de risc ale căror sisteme de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului prezintă deficienţe strategice, care reprezintă o ameninţare semnificativă la adresa sistemului financiar al UE. Acest demers va consolida dialogul UE cu ţările terţe şi va asigura o cooperare mai strânsă cu Grupul de Acţiune Financiară Internaţională. Principalele elemente de noutate se referă la: interacţiunea dintre procesul de includere pe listă al UE şi cel al GAFI; o cooperare sporită cu ţările terţe şi consultarea consolidată a experţilor statelor membre. Parlamentul European şi Consiliul vor avea acces la toate informaţiile relevante în diferitele etape ale procedurilor, cu condiţia respectării unor cerinţe adecvate de manipulare a informaţiilor. (https://bit.ly/3dpH4ow)

Numărul turiștilor la nivel internațional ar putea scădea cu 60% până la 80% în 2020, din cauza efectelor noului coronavirus, a anunţat ieri Organizația Mondială a Turismului (OMT), care la sfârșitul lunii martie prevedea o scădere cu 20-30% a numărului de turiști. Pe fond, numărul de sosiri a scăzut deja cu 22% în primul trimestru calculat la nivel anual și cu 57% în martie, după ce măsurile restrictive au intrat în vigoare în multe țări. Sectorul turistic a pierdut 74 de miliarde de euro în primele trei luni ale anului, iar în total, pierderile de venituri s-ar putea situa între 843 miliarde de euro) şi 1.111 trilioane de euro. Noile prognoze se bazează pe trei scenarii pentru depășirea crizei: redeschiderea frontierelor și ridicarea restricțiilor de călătorie la începutul lunii iulie (ceea ce ar însemna o reducere cu 58% a sosirilor), la începutul lunii septembrie (-70%) și la începutul lunii decembrie (-78 %). Altfel spus, experții organizației „se așteaptă să vadă semne de redresare în ultimul trimestru al anului 2020 și în special în 2021”, în condiţiile în care relansarea cererii interne este mai rapidă decât cea a cererii externe. (https://bit.ly/2T23a91)

Departamentul de Justiţie al Statelor Unite a renunţat ieri la acuzaţiile împotriva fostului consilier de securitate naţională Michael Flynn, care recunoscuse că a minţit agenţii FBI despre conversaţiile sale cu un diplomat rus în săptămânile premergătoare inaugurării preşedintelui Donald Trump. Decizia bombă, aprobată rapid de un judecător federal, vine la mai mult de doi ani de la recunoaşterea vinovăţiei de către Flynn şi acordul acestuia de a coopera în cadrul anchetei procurorului special Robert Mueller, referitoare la amestecul Rusiei în alegerile prezidenţiale americane din 2016. Dar vine şi în condiţiile în care Flynn încerca să îşi retragă acordul de recunoaştere a vinovăţiei pe motiv că procurorii federali au reţinut dovezi care l-ar fi exonerat. De reținut că Trump a lăudat ieri acţiunea de a se renunţa la dosarul împotriva generalul-locotenentului în retragere al armatei americane Flynn, care a fost aprobată de procurorul general William Barr, la recomandarea unui procuror federal de top, însărcinat recent de Barr să revizuiască cazul. (https://cnn.it/2zkeLJk)

În timp ce Statele Unite încep să îşi redeschidă economia, unii oficiali ai statelor analizează dacă pot folosi tehnologia pentru monitorizarea respectării arestului la domiciliu, care include brăţări sau aplicaţii de urmărire a localizării, pentru a se asigura că persoanele infectate cu noul coronavirus stau acasă. Tehnologia a fost folosită sporadic în ultimele săptămâni pentru aplicarea carantinei, dar utiilizarea pe scară largă a fost împiedicată de o întrebare importantă din punct de vedere legal. Pot autorităţile să se folosească de monitorizarea electronică fără să încalce legea şi în lipsa unui ordin judecătoresc? Un exemplu este Hawaii, care a analizat utilizarea pe scară largă a brăţărilor electronice bazate pe GPS sau a aplicaţiilor smartphone pentru urmărire, pentru a asigura respectarea ordinului de rămânere în case dat pasagerilor aerieni. (https://bit.ly/3catWTY)

Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează că Africa s-ar putea lupta cu epidemia de Covid-19 mai mulţi ani şi că aici vor muri din cauza coronavirusului până la 190.000 de oameni în următoarele 12 luni. Pe fond, un studiu prezentat de OMS prezice că între 29 de milioane şi 44 de milioane de oameni ar putea fi infectaţi în primul an, dacă măsurile de prevenire a răspândirii nu sunt impuse corect şi respectate. Acest lucru „va copleşi capacitatea medicală disponibilă în mare parte din Africa”, unde există doar 9 locuri în secţii de terapie intensivă la 1 milion de oameni. Chiar dacă boala Covid-19 nu se va răspândi exponenţial în Africa la fel ca în alte locuri din lume, este posibil „să mocnească” în focare, a spus directorul OMS pentru Africa, Matshidiso Moeti. (https://bit.ly/3fpjiLf)

Elon Musk a afirmat ieri că modul în care Statele Unite reacţionează la pandemia de COVID-19 poate fi văzut ca o practică de viitor de răspândirea altor virusuri, mai mortale, la nivel global. Mai precis, directorul general al Tesla a spus: "La un moment dat va avea loc probabil o pandemie cu o rată ridicată de mortalitate, ceva care omoară, să zicem, oameni cu vârste de 20 de ani. Acesta este un fel de practică pentru ceva care în viitor ar putea avea cu adevărat o rată de mortalitate ridicată”. Totuși, trebuie subliniat că Musk este un critic vocal al modului în care guvernul şi oficialii din sectorul sănătăţii reacţionează la pandemia de coronavirus care a ucis cel puţin peste 70 de mii de persoane în Statele Unite. Și mai trebuie spus că Elon Musk, în timpul conferinţei de prezentare a rezultatelor financiare ale Tesla din primul trimestru, a spus analiştilor că ordinul ca oamenii să stea în case este echivalent cu ”încarcerarea cu forţa a oamenilor în casele lor, contrar drepturilor lor constituţionale”. Deci omul nu e un sfânt. (https://cnb.cx/2WfL5WR)

Acropole din Atena, monumentul principal al antichităţii greceşti şi toate siturile arheologice din ţară vor fi redeschise la 18 mai, a indicat ieri Guvernul din Grecia, anunţând şi măsuri pentru "redemararea" sectorului cultural, afectat de izolare. De reținut că măsurile de distanţare socială vor fi impuse obligatoriu şi că un număr limitat de vizitatori vor putea intra în acelaşi timp în situri şi muzee. Totodată, ministrul grec al Culturii a anunţat şi un buget de 100 de milioane de euro pentru a-i ajuta pe angajaţii temporar din industria spectacolului, care de mai multe săptămâni reclamă "protejarea sectorului lor lovit în plin" de măsura de izolare. (https://bit.ly/3dsmPGN)

Alegerile prezidenţiale poloneze, programate duminică, la 10 mai, au fost amânate lao dată ulterioară, au anunţat într-o declaraţie liderul Partidului Dreptate şi Justiţie Jaroslaw Kaczynski şi aliatul său, Jaroslaw Gowin. Analiștii spun că acest acord între PiS şi partenerul său de coaliţie îndepărtează spectrul unei crize politice în Guvern. Cu alte cuvinte, calendarul acestui scrutin prezidenţial a devenit un subiect de ceartă de la începutul crizei sanitare cauzate de covid-19. PiS insista ca votul să aibă loc în pofida epidemiei, iar opoziţia acuza partidul la putere că-şi privilegiază câştigul politic în detrimentul sănătăţii publice. Dezacorduri au subminat coaliţia guvernamentală conservatoare, ameninţată de o ruptură, după ce unul dintre partide şi-a afişat opoziţia faţă de un proiect PiS de organizare a votului prin corespondenţă, din cauza riscurilor sanitare. Acest anunţ arată că tensiunile din coaliţie s-au potolit pentru un moment. (https://bit.ly/3cgL0rl)

Panteonul din Roma continuă să dezvăluie comori rămase ascunse: săpăturile arheologice determinate de o surpare a unei bucăţi din pavajul din Piazza della Rotonda au scos la iveală vechiul drum din epoca imperială. De reținut că cele şapte plăci de travertin, care se află la o adâncime de aproximativ 2,30 - 2,70 de metri sub nivelul străzii, cu dimensiuni de la 80 până la 90 de centimetri şi o grosime de 30 de centimetri, au fost descoperite prima dată în anii '90 ai secolului trecut cu ocazia construirii unei galerii de utilităţi subterane, săpăturile fiind documentate. (https://bit.ly/3cgOz0G)

Cel puţin nouă oameni au murit şi peste 300 au fost spitalizaţi, joi, în urma unei scurgeri de gaz chimic înregistrată la o fabrică de produse din polistiren din India. Incidentul a avut loc la uzina LG Polymers din sudul Indiei. (https://bit.ly/3fx3LsE)

Actorul Robert De Niro a declarat într-o intervenţie la emisiunea „The Late Show” a lui Stephen Colbert că ar vrea să joace rolul lui Andrew Cuomo, guvernatorul statului New York. De Niro a vorbit în emisiune despre activităţile lui în timpul perioadei de izolare şi nu a ratat ocazia de a critica răspunsul autorităţilor americane cu privire la epidemia din ţară. Întrebat ce anume a caracterizat pentru el această perioadă, actorul a răspuns: „Am citit scenarii, am vorbit la telefon, am făcut exerciţii fizice, am încercat să rămân în viaţă”. În eventualitatea în care ar fi realizat un film despre această pandemie, lucru foarte posibil, De Niro a mărturisit că ar fi o singură personalitate pe care i-ar plăcea să o portretizeze: Andrew Cuomo. „El face ceea ce ar trebui să facă un preşedinte”. (https://bit.ly/35IK8JW)

Prinţul Charles i-a felicitat printr-un mesaj video pe voluntarii români implicaţi în proiectul „Ambulanţa pentru monumente”, care au câştigat joi Premiul European pentru Patrimoniu la categoria Educaţie, Formare şi Conştientizare. Prinţul de Wales a ţinut să remarce că în această pandemie de COVID-19, voluntarii au transportat alimente şi echipamente de protecţie pentru vârstnicii şi medicii din judeţul Sibiu, cu două ambulanţe. Şi cu această ocazie, prinţul de Wales a lăudat România pentru frumuseţile sale şi moştenirea arhitecturală „incredibil de bogată”. (https://bit.ly/3fxdkHZ)

75.000 de americani ar putea să moară din cauza abuzului de substanțe și suicid din cauza pandemiei de coronavirus, conform unei analize realizate de Well Being Trust, o organizație publică din SUA. Mai precis, accentuarea crizei șomajului, prăbușirea economiei și stresul cauzat de izolare și lipsa unui orizont de timp pentru finalul pandemiei ar putea să ducă la o creștere serioasă a „deceselor din disperare”. (https://cnn.it/2Wfkpph)

Mathias Döpfner, directorul executiv al Axel Springer, cel mai mare și mai influent grup media din UE, a publicat un editorial extrem de dur la adresa Chinei, în care a ridicat problema spinoasă a alianțelor strategice ale Germaniei și Uniunii Europene. Plus de asta, plecând de la comportamentul Chinei atât în economie, cât și în timpul gestionării pandemiei de coronavirus, Mathias Döpfner arată în editorialul publicat în Die Welt și Business Insider că decizia UE trebuie luată rapid: are de ales între o alianță de valori cu democrație imperfectă, dar bazată pe libertate și transparență (SUA) și o dictatură perfectă (China). (https://bit.ly/3b8b0E8)

O investigație a BBC News عربي a analizat informații legate de transportul aerian și a arătat că cea mai mare companie aeriană a Iranului, Mahan Air, s-a făcut vinovată pentru severitatea crizei coronavirusului în această țară dar și pentru răspândirea rapidă a lui în alte patru țări din regiunea Orientului Mijlociu, printre care Iran, Irak, Emiratele Arabe Unite și Siria. (https://bbc.in/2WGMqou)

Un antreprenor român stabilit în Hong Kong a devenit în doar patru luni „mogulul măștilor de protecție”. Ovidiu Olea activează în domeniul fintech, iar în perioada acesta, în care toată lumea este lovită de criză, a intuit o oportunitate uriașă de afaceri. (https://bit.ly/2SITEqP)

O videoconferință desfășurată pe Zoom de membri ai parlamentului din Africa de Sud a fost întreruptă de hackeri. Aceștia au difuzat imagini pornografice în conferință și au făcut declarații rasiste și afirmații cu conotații sexuale la adresa lui Thandi Modise, președintele Adunării Naționale din Africa de Sud. (https://abcn.ws/3clk0Hy)

Primăria Madridului a anunţat joi că 29 de străzi din capitala spaniolă vor deveni temporar pietonale, pentru a-i ajuta pe oameni să menţină o distanţă sigură de doi metri între ei când ies la plimbare sau sport. Decizia survine după ce localnicii s-au plâns că, în intervalele în care au voie să facă exerciţii fizice în aer liber (6:00 - 10:00. sau 20:00 - 23:00), mulţimi întregi de oameni ies din case simultan, ceea ce face extrem de dificil, dacă nu imposibil, să se păstreze distanţa socială considerată sigură de 2 metri. (https://bit.ly/2LchIOU)

CNN International notează că orașul Guayaquil din Ecuador a fost teribil de nepregătit pentru a se confrunta cu pandemia de coronavirus. Dovada o fac cadavrele abandonate în străzi și pe holurile spitalelor, sutele de pacienți care așteaptă să fie internați în timp ce abia mai reușesc să respire și personalul medical care abia poate să facă față numărului mare de infectați. (https://cnn.it/2znY1kE)

Și tot în același context: un videoclip cu pacienți lângă mai multe corpuri înfășurate în saci negri la o secție de coronavirus dintr-un spital din Mumbai a devenit viral și a provocat valuri de revoltă pe rețelele de socializare. Mai precis, clipul arată condițiile dezastruoase în care sunt păstrate corpurile pacienților cu coronavirus la Spitalul Lokmanya Tilak din Mumbai. (https://bit.ly/3cdckqI)

Planeta a pierdut 178 milioane de hectare de pădure în ultimii 30 de ani. Comparativ, suprafața României este de 23,8 milioane hectare. (https://bloom.bg/2L71RRI)

Facebook le va permite celor mai mulți dintre angajați să lucreze de acasă până la finele acestui an. (https://cnb.cx/2WGOI74)

Microsoft a lansat Surface Book 3, cu ecrane de 13,5 inch și 15 inch. Laptopurile cu procesoare Intel din generația a zecea și plăci video Nvidia vor fi disponibile din 21 mai și vor costa de la $1.600 respectiv $2.300. (https://engt.co/2YFbwqC)

Din 2022, Volvo va vinde mașini echipate cu sisteme LIDAR. Laserele de mare putere din cadrul acestora vor facilita conducerea automată a mașinilor, fără intervenția omului, pe autostrăzi. (https://bit.ly/2WF0vmi)

Facebook a suspendat mai multe conturi false afiliate televiziunii de stat iraniene, care lansau mesaje pro-Iran online, încă din 2011, pentru votanți din SUA și Marea Britanie. În raportul lunar despre conturile suspendate pentru ”comportament inautentic coordonat”, Facebook a anunțat marți că a anihilat opt rețele în săptămânile recente, inclusive o rețea conectată cu Islamic Republic of Iran Broadcasting Corporation (IRIB). (https://bit.ly/3b9LVIN)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier