• Marco Badea

Tribuna Internațională - 8 iunie 2020

📸Imaginea zilei vine de pe plaja Santa Monica din California, acolo unde un băiat ține o un trandafir în mână și are picioarele în apă, în timp ce urmărește mișcartea #TheBlackGirlsSurf cum taie valurile în memoria lui George Floyd și a tuturor celor care au căzut victime rasismului.

Photo source: @Lucy Nicholson/ Reuters Pictures

Banchetul de absolvire online din SUA organizat de Youtube și intitulat ”Dear Class of 2020”, a durat aseară peste trei ore și a avut zeci de vedete și personalități invitate. În deschidere a cântat filarmonica din New York, apoi artista Alicia Keys, care le-a spus tinerilor americani că educația este extrem de importantă atunci când vor merge la vot în noiembrie și că acum simt poate mai mult decât oricând nevoia de a face dreptate. Printre cei care au mai transmis un mesaj s-au numărat, Lady Gaga, Barack și Michelle Obama, Beyonce, BTS, CNCO, Billie Eilish, Demi Lovato, Justin Timberlake, Jimmy Kimmel și zeci de alte vedete și foști oameni de stat, cum este cazul fostului secretar de stat Condoleezza Rice. Totodată, evenimentul a anunțat și înființarea unui fond numit „Dear Class of 2020 Fund” prin care vor fi acordate burse și granturi de studiu elevilor care aleg să meargă la facultate. Banii sunt strânși din donații ale unor companii precum Google, CourseHero, General Mills’ Box Tops for Education, McDonald’s și Strada sau inițiativei lui Michelle Obama „Reach Higher”. (https://bit.ly/2AglBAv)

În același timp, Michelle Obama le-a spus absolvenților promoției 2020 să nu lase niciodată pe cineva să le spună că sunt prea furioși sau că trebuie să tăcă. “Dacă vă e frică, sau sunteți confuzi, sau furioși, sau pur și simplu copleșiți (…) nu sunteți singuri. Și eu simt toate aceste lucruri. Toți le simțim”, a spus fosta primă doamnă a Statelor Unite. Mesajul său, care a punctat valul de proteste ce a cuprins America în ultimele două săptămâni, pandemia Covid-19 și criza economică și socială cauzată de aceasta, s-a axat pe trei lecții valabile, în esență, pentru orice societate afectată de nedrepăți și inechitate. Iar concluzia: mânia e o forță care, dacă e canalizată către ceva constructiv, schimbă istoria, iar toată lumea trebuie să se facă auzită – prin implicare politică (vot) și prin implicare în viața comunității. (https://bit.ly/3cJ8DrW)

Pe de altă parte, Beyoncé a denunţat sexismul din industria muzicală şi a făcut elogiul actorilor schimbării transmiţând mesajele mişcării Black Lives Matter în discursul său virtual adresat tinerilor absolvenţi. "Aţi ajuns aici în mijlocul unei crize mondiale, a unei pandemii rasiste şi în contextul indignării mondiale în faţa morţii unei fiinţe umane de culoare neînarmate. Şi totuşi aţi reuşit. Suntem atât de mândri de voi", a declarat starul american, adăugând că "Homosexualitatea voastră e frumoasă, culoare pielii este frumoasă, compasiunea şi înţelegerea voastră la fel. Lupta voastră pentru oamenii care pot fi diferiţi de voi este magnifică". (https://bit.ly/30vVGj9)

Donald Trump a ordonat ieri retragerea Gărzilor naţionale din Washington, afirmând că situaţia este sub control, în contextul manifestaţiilor declanşate de moartea lui George Floyd. Gărzile naţionale "se vor retrage, dar pot reveni rapid, dacă va fi necesar", a transmis Trump pe Twitter, remarcând totodată că sâmbătă participarea la manifestaţii a fost "mult mai scăzută decât se prevedea". De reținut că zeci de mii de americani au manifestat în weekend, în general paşnic, în numeroase oraşe din ţară, iar în capitala federală nu a fost înregistrat niciun incident. Protestele după moartea afro-americanului George Floyd în cursul arestării sale de către poliţie, la finele lui mai, în statul Minnesota au continuat ieri și în Spania şi Italia. Astfel, circa 3000 de oameni s-au adunat ieri la prânz în faţa Ambasadei SUA din Madrid, scandând în special ultimele cuvinte ale lui Floyd: "Nu pot să respir!", iar la Roma, mii de tineri au îngenuncheat în tăcere, cu pumnul ridicat, timp de nouă minute, cât pare să fi durat agonia lui Floyd sub genunchiul poliţistului. În Thailanda, după interzicerea unei manifestaţii antirasiste, peste 200 de persoane au luat parte la un protest virtual, conectându-se pe site-ul de videoconferinţe Zoom pentru a viziona înregistrări video despre mişcarea "Black Lives Matter". La Londra mii de protestatari s-au strâns tot ieri în faţa Ambasadei SUA pentru a condamna brutalitatea poliţiei. Unii protestatari purtau măşti anti-COVID-19 cu sloganul "Rasismul este un virus". Alte mii de oameni s-au adunat și în Danemarca, la Copenhaga, în faţa ambasadei americane, în urma unui apel la protest din partea mişcării Black Lives Matter. Tot ieri, consilierii municipali din din Minneapolis au anunțat că poliţia din oraș va fi "destructurată". Iar candidatul democrat la preşedinţia SUA, Joe Biden, va călători azi la Houston în Texas pentru a se întâlni cu familia lui George Floyd, la două săptămâni după moartea acestuia. Biden va prezenta condoleanţe rudelor lui Floyd şi va înregistra un mesaj video pentru o slujbă ce va avea loc mai târziu în cursul acestei zile la Houston, dar la care nu prevede să participe pentru a nu o deranja cu prezenţa dispozitivului său de protecţie din Secret Service. Tot ceea ce trebuie să știți despre evenimentele declanșate de uciderea lui George Floyd, găsiți în LIVE-ul actualizat în timp real al celor de la The New York Times: (https://nyti.ms/37hU260)

Totodată, pe fondul protestelor, Casa Albă a intenţionat să desfăşoare în săptămâna care tocmai s-a încheiat, circa 10.000 de militari activi pentru a înăbuşi protestele din capitala Washington D.C. şi în alte părţi din Statele Unite ale Americii. În aceste condiții, ministrul apărării Mark Esper şi şeful Statului Major Interarme, generalul Mark Milley, s-au opus. Esper a trimis totuşi circa 1.600 de militari activi în regiunea metropolitană a capitalei SUA. Cu toate acestea, cei aproximativ 5.000 de membri ai Gărzii Naţionale a SUA nu au solicitat asistenţă, iar trupele active au început să părăsească zona joi noaptea. (https://cnn.it/3f5ijP5)

Uniunea Europeană va prezenta o serie de măsuri vizând combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor, în contextul în care cererea de conţinuturi ilegale pe internet implicând minori a crescut semnificativ în timpul izolării impuse în cadrul luptei împotriva COVID-19, a anunţat ieri comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson. Aceasta a declarat că doreşte o "luptă mai eficace" împotriva pedofiliei, în special printr-o cooperare mai strânsă cu companiile de internet, adăugând că "de la începutul pandemiei de COVID-19, cererea de conţinuturi care prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor a crescut cu 30% în unele state membre". Pe fond, noul plan, care potrivit comisarului european va fi prezentat "în curând", prevede crearea unui nou centru al Uniunii Europene pentru a ajuta ţările "să ancheteze, prevină şi combată abuzurile sexuale împotriva copiilor" şi să faciliteze schimbul de informaţii". Ylva Johansson a mai subliniat că "avem nevoie de strategii de prevenţie, dar acest lucru nu este suficient, pentru că trebuie în acelaşi timp să aplicăm şi legile atunci când sunt încălcate şi să arătăm că valorile noastre au câştig de cauză, atât pe internet cât şi în viaţa reală". De re'inut că experţii au tras în repetate rânduri semnale de alarmă în ce priveşte situaţia copiilor vulnerabili, care au stat închişi în case în timpul izolării, la latitudinea autorilor de abuzuri şi lipsiţi de posibilitatea de ajutor din exterior. Totodată, milioane de copii au petrecut mai mult timp online în această perioadă, ceea ce i-a expus riscul de a deveni ţinta pedofililor. (https://bit.ly/2YaTJ8X)

India şi China au căzut de acord asupra necesităţii de a soluţiona în mod paşnic cea mai recentă confruntare frontalieră, au anunţat ieri autoritățile de la New Delhi, după o întâlnire la nivel de generali între cele două ţări. Pe fond, militarii celor două ţări s-au angajat de la începutul lunii Mai în mai multe confruntări tensionate de-a lungul frontierei comune, îndeosebi în zona Ladakh din nordul Indiei, regiune situată la mare altitudine. Trebuie subliniat că India şi China au mai multe litigii teritoriale de durată, în sectoarele Ladakh (vest) şi Arunachal Pradesh (est). Altfel spus, New Delhi şi Beijing nu se pun de acord cu privire la lungimea frontierei comune, fiecare dintre părţi având revendicări teritoriale diferite. India a anunţat oficial o lungime a frontierei comune de 3.500 de kilometri, în timp ce mass media chineze vehiculează la rândul lor cifra de 2.000 de kilometri. Ministerul Afacerilor Externe indian a transmis printr-un comunicat, că "cele două părţi sunt de acord cu privire la necesitatea de a soluţiona în mod paşnic situaţia în zonele frontaliere cu respectarea diferitelor acorduri bilaterale", adăugând că ofiţerii din cele două tabere consideră soluţionarea rapidă a situaţiei drept esenţială pentru relaţiile bilaterale între cele mai populate ţări de pe glob. Totodată, MAE indian mai menționează că "cele două părţi vor continua schimburile militare şi diplomatice pentru a soluţiona situaţia şi a asigura pacea şi liniştea în zonele frontaliere". (https://cnn.it/2zcmd9I)

Preşedintele Libanului, Michel Aoun, a făcut apel ieri la unitate naţională, după izbucnirea unor violenţe în unele zone din Beirut între susţinătorii unor partide politice sectariene rivale. Libanul menţine un echilibru sectar fragil de la războiul civil din perioada 1975-1990 cu facţiuni religioase sprijinite adesea de rivali regionali. Astfel, o criză financiară care a început la sfârşitul anului trecut, pe fondul deceniilor de corupţie şi risipă statală, este considerată drept cea mai mare ameninţare la adresa stabilităţii ţării de la încheierea războiului civil. "Tăria noastră rămâne în unitatea noastră naţională... Ceea ce s-a întâmplat noaptea trecută reprezintă un semnal de alarmă. Trebuie să lăsăm deoparte disputele noastre politice şi să ne grăbim să conlucrăm pentru a ne relansa ţara din hăul crizelor succesive", a scris pe contul de Twitter biroul preşedintelui Aoun. Ân acela;i context, focuri de armă au putut fi auzite în unele cartiere şi suburbii din Beirut ân weekend, în timpul ciocnirilor dintre susţinătorii unor partide rivale. Calmul a revenit după o confruntare tensionată într-un cartier locuit de creştini şi de şiiţi, situat de-a lungul unei foste linii de front, potrivit mass media locale. (https://reut.rs/30l2orN)

Malta a autorizat în cele din urmă debarcarea a peste 400 de migranţi, unii dintre ei blocaţi pe mare de mai multe săptămâni, au informat ieri surse oficiale. Cele 425 de persoane, provenite din Libia şi salvate în Mediterană în cursul mai multor operaţiuni de salvare care au început în aprilie, au debarcat sâmbătă seara la La Valletta, a anunţat guvernul printr-un comunicat. Autorităţile malteze interziceau debarcarea lor şi îi menţineau pe imigranţi la limita apelor teritoriale, la bordul vaselor de turism special mobilizate, invocând riscurile contaminării cu COVID-19 şi cerând ulterior altor ţări europene să-i preia. Situaţia a fost aspru criticată de ONG-uri şi de organizaţii de apărare a drepturilor omului. "Nicio ţară europeană, în pofida marilor discursuri privind solidaritatea Europei, nu a acceptat în cele din urmă să-i preia pe aceşti migranţi", a acuzat executivul maltez în comunicatul citat, care adaugă că guvernul de la La Valletta "nu a dorit să pună în pericol vieţile acestor migranţi şi pe cele ale echipajelor" de la bordul navelor care îi găzduiesc pe migranţi. Pe fond, a fost luată decizia de a-i debarca "deoarece echipajele navelor de turism se temeau pentru securitatea lor" şi a faptului că situaţia devenea "foarte greu de gestionat". De reținut și că în 2019, 3.405 migranţi au debarcat pe coastele Maltei, dintre care 2.795 se află încă în această ţară, potrivit cifrelor oficiale malteze. De la începutul lui 2020, aproape 1.400 de migranţi au sosit în Malta, ceea ce reprezintă o creştere de 438% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Doar Portugalia şi Franţa au răspuns în acest an apelurilor Malta de a prelua din migranţi, cele două ţări europene promiţând să găzduiască 6 şi respectiv 30 de migranţi. (https://bit.ly/3cOwx5K)

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a cerut ieri impunerea de "sancţiuni zdrobitoare" împotriva Iranului, după noi dovezi de dezangajare iraniană din acordul nuclear şi după raiduri imputate statului israelian împotriva unor elemente proiraniene. De reținut că cel puţin 12 combatanţi proiranieni, printre care s-au numărat şi irakieni şi afgani, au fost ucişi în raiduri aeriene desfăşurate sâmbătă seara împotriva cartierului general al forţelor proiraniene din estul provinciei siriene Deir Ezzor, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului. Astfel, OSDO susține că statul israelian s-a aflat probabil în spatele acestor atacuri. De altfel, în cursul ultimelor săptămâni, raiduri aeriene atribuite Israelului s-au înmulţit în Siria, însă fără a fi confirmate sau dezminţite de armata israeliană. În aceste condiții, Bibi Netanyahu a declarat în timpul unei reuniuni a guvernului: "Coronavirusul nu va diminua absolut deloc hotărârea noastră de a acţiona împotriva agresiunilor Iranului. Mai spun o dată: Israelul nu va permite Iranului să obţină arma nucleară şi va continua să acţioneze în mod sistematic împotriva tentativelor acestuia de a stabili o prezenţă militară la frontierele noastre". De reținut și că aceste raiduri aeriene s-au produs după publicarea, la sfârșitul săptămânii trecute, a unui nou raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, potrivit căruia Iranul continuă să-şi crească stocul de uraniu îmbogăţit şi persistă să blocheze inspecţiile la două vechi situri. În acest context, Israelul cere comunităţii internaţionale să se alăture Statelor Unite şi să impună "sancţiuni zdrobitoare" împotriva Iranului. (https://bit.ly/2BB1AVt)

Japonia nu se va alătura demersului Statelor Unite, Marii Britanii şi altor ţări în difuzarea unei declaraţii care să critice China pentru impunerea unei noi legi a securităţii în Hong Kong, a relatat ieri presa niponă. De reținut că Marea Britanie, SUA, Australia şi Canada au condamnat China la 28 mai pentru impunerea unei legi care, în opinia lor, ar ameninţa libertatea şi ar încălca acordul chino-britanic din 1984 privind autonomia fostei colonii Hong Kong. Pe fond, reprezentanţii guvernului de la Tokyo au fost abordaţi în privat pentru a se alătura demersului puterilor occidentale în emiterea respectivei declaraţii, însă aceştia au refuzat. În aceste condiții, mai trebuie subliniat că purtătorul de cuvânt al MAE chinez, Zhao Lijian, a criticat în termeni duri declaraţia comună a puterilor occidentale, afirmând într-o conferinţă de presă organizată la 29 mai că "acuzaţiile şi comentariile nejustificate formulate de ţările relevante constituie un amestec flagrant în afacerile Hong Kong-ului şi în chestiunile interne ale Chinei". Totodată, Zhao Lijian a transmis şi un avertisment voalat la adresa Japoniei, cerându-le oficialităţilor nipone să se delimiteze de SUA şi de ţările europene în abordarea unor chestiuni sensibile şi exprimând speranţa Beijingului că "partea niponă va crea condiţiile şi o atmosferă sigură" pentru realizarea vizitei lui Xi în Japonia. Tokyo a difuzat o declaraţie separată, la 28 mai, ziua în care parlamentul Chinei a aprobat legislaţia de securitate naţională, în care afirma că Japonia este "foarte preocupată" de decizie, despre care observatorii spun că ar putea pune în pericol autonomia specială şi libertăţile în Hong Kong. Mai trebuie specificat că Japonia se află într-o poziţie complicată pe fondul tensiunilor dintre China şi SUA pe tema chestiunii Hong Kongului, în contextul în care autorităţile nipone planifică vizita de stat a preşedintelui chinez Xi Jinping, programată iniţial pentru începutul lunii aprilie, dar amânată din cauza faptului că ambele părţi au căzut de acord că trebuie acordată prioritate măsurilor de combatere a pandemiei de coronavirus. (https://bit.ly/2BKANpV)

Primarul din New York, Bill de Blasio, a ridicat ieri dimineaţaă interdicţia de circulaţie pe timpul nopţii impusă în contextul manifestaţiilor împotriva rasismului declanşate după moartea lui George Floyd. Interdicţia de circulaţie în intervalul orar 20.00 şi 05.00 ia sfârşit "imediat", a transmis de Blasio pe Twitter. Anunţul vine înainte de începutul relaxării, azi, a restricţiilor impuse din cauza pandemiei de COVID-19, care a afectat grav metropola americană, cel mai recent bilanţ indicând 21.000 de morţi. Pe fond, faza I de relaxare prevede reluarea şantierelor şi a lucrului în întreprinderi, magazinele fiind la rândul lor autorizate să redeschidă, dar într-un mod restrâns. Mai trebuie spus că interdicţiile de circulaţie anti-proteste au fost ridicate deja şi la Los Angeles şi Washington, unde săptămâna trecută protestele au degenerat în violenţe, precum şi în majoritatea oraşelor din SUA. (https://bit.ly/2zdoyRT)

Fostul secretar de stat american şi şef al Statului major general Colin Powell a afirmat că va vota pentru candidatul democrat Joe Biden la alegerile prezidenţiale din noiembrie din SUA, criticându-l dur pe preşedintele republican Donald Trump pentru ceea ce a calificat drept minciuni repetate ale Casei Albe. Powell, care este republican, a apreciat că Trump "deviază" de la Constituţia SUA şi "devine periculos pentru democraţie şi pentru ţară". "Nu-l pot susţine în niciun fel pe preşedintele Trump anul acesta", a spus fostul secretar de stat, îndemnându-i totodată pe americani să nu voteze cu gândul la economie, un sector pe care alegătorii par a prefera să-l încredinţeze lui Trump, ci pentru binele general al ţării. (https://bit.ly/30geYsx)

Totodată, fostul preşedinte american George W. Bush şi senatorul Mitt Romney din Utah au anunțat că nu îl vor susţine pe Donald Trump în alegerile din toamnă, în timp ce unii politicieni republicani ar putea vota cu Joe Biden. Republicanii anti-Trump au spus că ar prefera o victorie a lui Biden dacă partidul va reuşi să păstreze majoritatea în Senat. De reținut că dizidenţii au un sentiment tot mai puternic de urgenţă din cauza reacţiei incendiare a lui Trump faţă de protestatarii împotriva violenţelor poliţiei şi a gestionării greşite a pandemiei de coronvirus. (https://bit.ly/37i9UW8)

Guvernul brazilian este acuzat de cenzură după ce a șters datele oficiale despre pandemie și a anunțat că nu va mai publica numărul cazurilor noi și al deceselor. Ministrul Sănătății a anunțat că decizia a fost luată la cererea președintelui Jair Bolsonaro. Brazilia a devenit a doua țară din lume, după numărul persoanelor infectate cu noul virus. ( https://bit.ly/3dJaazO)

Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi producători din afara cartelului, reuniţi în grupul OPEC+, au decis în weekend extinderea reducerii producţiei până la finalul lunii iulie, prelungind un acord care a ajutat la dublarea preţului ţiţeiului în ultimele două luni prin retragerea a aproape 10% din furnizările globale de pe piaţă. De asemenea, OPEC+ a cerut unor ţări ca Nigeria şi Irak, care şi-au depăşit cotele de producţie în mai şi iunie, să compenseze cu reduceri suplimentare în perioada iulie-septembrie. De reținut că grupul a decis în aprilie reducerea producţiei cu 9,7 milioane barili pe zi în lunile mai şi iunie. Din iulie, reducerile se vor atenua gradual, iar până în decembrie se vor situa la 7,7 milioane barili pe zi. Acordul este menit să combată declinul preţului ţiţeiului, în contextul pandemiei de coronavirus. De reținut și că, China este încă singura ţară cu tendinţe economice pozitive în timp ce pe plan global persistă recesiunea, a declarat ministrul iranian al Petrolului, Bijan Namdar Zangeneh. Acesta a adăugat că prelungirea acordului este menită să ducă la creşterea cotaţiei barilului de petrol Brent din Marea Nordului la peste 50 de dolari. (https://cnb.cx/3cEGORT)

Grupul farmaceutic britanic AstraZeneca Plc a abordat rivala Gilead Sciences Inc pentru o potenţială fuziune. Fuziunea, care ar fi cea mai mare tranzacţie de până acum din domeniul îngrijirii sănătăţii, ar aduce împreună două companii care condus eforturile industriei farmaceutice de a lupta contra pandemiei de coronavirus. De reținut că #AstraZeneca a contactat Gilead luna trecută pentru o posibilă fuziune, dar nu a specificat condiţiile financiare ale tranzacţiei. Mai trebuie subliniat că AstraZeneca, evaluată la 140 miliarde de dolari, este cel mai mare producător britanic de medicamente în funcţie de capitalizarea de piaţă. Gilead, a cărei capitalizare de piaţă se ridica la 96 miliarde de dolari la închiderea şedinţei de vineri a Bursei de la New York, este creatorul medicamentului antiviral Remdesivir, care a obţinut aprobarea Agenţiei americane pentru alimente şi medicamente pentru a folosit de pacienţii COVID-19 din SUA. (https://lat.ms/2AO8Ixo)

Numărul copiilor născuţi în Japonia în 2019 a scăzut în 2019 faţă de anul precedent, marcând cel mai redus nivel înregistrat. Rata totală a fertilităţii la nivel naţional a scăzut cu 0,06 puncte la 1,36, conform Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Totodată, numărul deceselor în 2019 a înregistrat cea mai ridicată cifră după sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ca urmare, numărul deceselor l-a depăşit pe cel al naşterilor cu 515.864, ceea ce marchează cea mai importantă scădere de la începutul înregistrărilor acestor date, în 1899. (https://bit.ly/3dHRNvb)

Sibiul a fost declarat printre cele mai sigure destinaţii turistice din Europa în timpul pandemiei de coronavirus. European Best Destinations, o agenţie de turism susţinută de Uniunea Europeană, a inclus oraşul pe lista „Cele mai sigure destinaţii de vizitat în Europa”. Lista a fost realizată în condițiile în care multe ţări europene îşi deschid frontierele, zborurile se reiau şi hotelurile se redeschid, iar turiștii vor să fie siguri că zonele unde călătoresc sunt sigure pentru sănătatea lor. Aceste destinaţii au implementat protocoale stricte privind igiena în spaţii de cazare, restaurante, magazine şi măsuri precum schimbarea filtrelor de aer condiţionat, disponibilitatea măştilor şi distanţarea socială. Aceste destinaţii beneficiază, de asemenea, de proximitate cu spitalele şi au un număr mai mare de paturi de spital per locuitor decât majoritatea ţărilor europene”, spun cei de la European Best Destinations. (https://bit.ly/3h7FbiK)

În Venezuela, oamenii au stat la cozi lungi de kilometri ca să alimenteze cu benzină, chiar și după ce guvernul a mărit prețurile de 20 de ori. De reținut că de la începutul lunii, localnicii mai pot cumpăra doar 120 de litri de benzină pe lună la prețul subvenționat de 5.000 de bolivari, echivalentul a 2,5 cenți americani, cel mai mic din lume. După depășirea acestui prag, un litru de combustibil va costa 50 de cenți americani. Venezuela are cele mai mari rezerve de petrol din lume, dar rafinăriile și-au oprit aproape complet activitatea pe fondul crizei economice fără precedent din țară. (https://reut.rs/3dHTetj)

O celebră comoară de 1 milion de dolari, ascunsă în Munții Stâncoși de un colecționar excentric, a fost găsită după 10 ani de căutări. Anunțul a fost făcut duminică de Forrest Fenn, un colecționar de artă și antichități în vârstă de 89 de ani. (https://cnn.it/3dUoHIM)

S-a înregistrat o creștere masivă a cazurilor noi de coronavirus în Polonia. O mină de cărbune din Polonia, din regiunea Silezia Superioară, este cauza unei creșteri-record a noilor cazuri de coronavirus confirmate în țară. Nu mai puțin de 1.151 de persoane au fost depistate la nivel național cu COVID-19 doar în cursul acestui weekend. Două treimi din acest bilanț provine din focarul Zofiowka, din sudul țării, cazurile înregistrându-se în rândul minerilor și al familiilor lor (https://bbc.in/3gYbNLU)

O femeie a reușit să fie în fruntea clasamentului celor mai bine plătiți directori de companii de pe planetă. Se numește Lisa Su și conduce un gigant american al informaticii - AMD (Advanced Micro Devices), specializat în fabricarea de procesoare grafice și microprocesoare. Potrivit unui clasament stabilit de firma de analiză economică Equilar, Lisa Su a câștigat 58,5 milioane de dolari în 2019, de patru ori mai mult decât în anul precedent și cu 13 milioane de dolari mai mult decât cel de-al doilea pe listă, David Zaslav, CEO-ul de la Discovery. Acesta din urmă a încasat 45,8 milioane de dolari, în timp ce pe poziția a treia a podiumului este Robert Iger, directorul general de la Disney, care a primit 45,5 milioane de dolari. Lisa Su este un caz rarisim, într-un mediu de afaceri, acela al marilor companii, dominat de bărbați. Salariul său pe anul trecut a fost de două ori mai mare decât al următoarelor două femei cel mai bine plătite din lume: șefele de la Lockheed Martin și General Motors. (https://bit.ly/2Ybe91w)

Un nou raport al Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din SUA arată că unii americani ingerează dezinfectanţi de uz casnic, inclusiv înălbitori, pentru că ei cred astfel de practici pot elimina coronavirusul, şi a avertizat că astfel de măsuri "preventive" sunt ineficiente şi periculoase. (https://bit.ly/2zdz8IB)

Un sat italian din secolul al 12-lea, scufundat sub apă de mai bine de 25 de ani, ar putea vedea în curând lumina zilei. Mai precis, satul Fabbriche di Careggine, din Toscana, a fost inundat în 1946, când a fost construită o hidrocentrală pe lacul Vagli. Nu a mai fost văzut văzut din 1994, când barajul hidrocentralei a fost golit ultima dată. (https://cnn.it/2A3GSxl)

În Italia, simpatizanții extremei drepte și ultrașii echipelor de fotbal s-au luat la bătaie între ei în timp ce participau în Roma la un miting de protest împotriva modului în care autoritățile au gestionat criza provocată de epidemia de coronavirus. Luptele de stradă s-au extins apoi între demonstranți și forțele de ordine. Poliția a intervenit cu tunuri cu apă și gaze lacrimogene, iar mai multe persoane au fost arestate. Pe fond, totul a plecat de la faptul că sute de demonstranți s-a adunat în centrul capitalei Italiei, în zona Circus Maximus și au cerut demisia guvernului, acuzat de proasta gestionare a crizei provocate de epidemia de COVID-19. (https://bbc.in/2MFlSQc)

Forturi romane, drumuri, tabere militare şi vile au fost identificate printr-o nouă analiză a unor fotografii aeriene realizate în timpul secetei din 2018, în Ţara Galilor. Astfel, au fost descoperite 200 de vechi situri în timpul secetei. Experţii spun că descoperirile romane reprezintă piese-cheie pentru a înţelege cum a fost cucerită şi dominată Ţara Galilor în urmă cu 2.000 de ani. (https://bbc.in/2UlEVmS)

Lukașenko, ultimul dictator al Europei, a pornit pe drumul către al șaselea mandat. El se află la putere de mai bine de un sfert de secol. (https://bit.ly/3dKscl1)

Începând de azi în Spania se vor deschide barurile și cluburile de noapte, arenele de lupte cu tauri și cazinourile. Toate măsurile fac parte din cea de-a treia fază de relaxare, care va fi aplicată în jumătate din regiunile țării. (https://bit.ly/2Ujoc3e)

În următoarele săptămâni, Uniunea Europeană şi statele-membre vor trebui să ajungă la un consens pe două subiecte: finanţarea relansării de după criza provocată de pandemia de coronavirus, pe baza propunerii Comisiei Europene şi elaborarea unui nou acord pe tema migraţiei. Astfel, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru promovarea modului european de viaţă, Margaritis Schinas, a vorbit pentru ziarul cipriot Politis despre agenda europeană. Concret, Schinas precizează principiile de bază ale noului Acord pentru Migraţie şi Azil pe care Comisia Europeană le va prezenta în săptămânile următoare. „Statele de primă primire nu pot suporta la infinit toată povara în numele celorlalte. Avem nevoie de un sistem permanent de solidaritate europeană. Negocierea va fi foarte dificilă, dar vreau să cred că vom reuşi. Europa nu-şi permite luxul de a eşua a doua oară într-o problemă atât de importantă”, subliniază Schinas. Detaliind noul acord, Schinas a prezentat cei trei piloni pe care acesta se va baza: Încheierea unor acorduri de colaborare cu ţările de provenienţă şi tranzit care vor crea oportunităţi pentru ca refugiaţii să rămână acolo, gestionarea comună şi puternică a graniţelor externe și distribuirea poverii între statele membre. (https://bit.ly/3f2qewU)

Noua Zeelandă nu mai are niciun caz activ de coronavirus, au anunțat azi autoritățile sanitare, după ce ultima persoană aflată în izolare a încheiat această perioadă. Ashley Bloomfield, directorul general din Ministerul Sănătății, vede în această etapă un succes de care țara sa poate fi mândră. (https://cnn.it/3h16rQh)

O analiză în Foreign Policy despre cum Vladimir Putin ar putea fi cel mai afectat de coronavirus, având în vedere că cele mai noi sondaje reflectă un surprinzător declin al popularității liderului de la Kremlin. Astfel, pandemia de COVID-19 va accelera curentul de neîncredere față de puterea de la Moscova. (https://bit.ly/2XFHSjW)

Directorul general al Facebook Mark Zuckerberg a anunţat că va analiza schimbări ale politicii referitoare la conţinut care a permis companiei să menţină postări controversate publicate de preşedintele american Donald Trump în timpul demonstraţiilor recente declanşate în urma morţii bărbatului de culoare George Floyd. (https://bit.ly/2UkU5IY)

Președintele Tribunalului General al UE avertizează că verdicul Curții Constituționale germane referitor la Banca Centrală Europeană ar putea duce chiar la destrămarea blocului comunitar. Mai precis, Marc van der Wounde, președintele Tribunalului General al UE, cea de-a doua importantă instanță a organizației, a calificat verdictul de luna trecută al Curții Constituționale Germane drept un “amestec direct în ordinea juridică europeană“ și a adăugat că acest lucru ar putea încuraja unele țări să părăsească această ordine și, în consecință, să treacă la o “ieșire mascată“ din UE. (https://politi.co/2XGQLtv)

Azi a început una dintre cele delicate operațiuni inginerești: demontarea celor 40.000 de țevi de metal care au sprijinit acoperișul incendiat al Catedralei Notre Dame din Paris. Efortul muncitorilor care refac catedrala după incendiu devastator din aprilie 2019 va dura cel puțin trei luni. (https://bit.ly/3cPij4B)

Renumiţii producători de automobile de lux Bentley şi Aston Martin nu sunt imuni la impactul pandemiei de coronavirus asupra economiei şi industriei auto mondiale, anunțând că urmează să îşi reducă numărul de angajaţi din cauza scăderii cererii pentru vehiculele lor. Bentley, deţinută de Volkswagen, a anunţat că intenţionează să elimine până la 1.000 de locuri de muncă, aproape un sfert din forţa de muncă totală, dar prin intermediul unui program de plecări voluntare. În același timp, producătorul auto britanic Aston Martin a anunţat planul de a desfiinţa 500 de locuri de muncă, din cauza volumului de producţie aflat sub nivelul planificat iniţial şi pentru îmbunătăţirea productivităţii. Aston Martin are aproximativ 2.600 de angajaţi la nivel mondial. (https://cnb.cx/2AMsMjJ)

Și în final, Rafael Nadal și Pau Gasol au strâns peste 14 milioane de euro pentru acțiuni de combatere a pandemiei de coronavirus. Cei doi au lansat campania #NuestraMejorVictoria la 26 martie cu speranţa că se vor strânge 11 milioane de euro. Banii strânşi vor ajunge în sistemul sanitar şi la familiile care au nevoie de ajutor în această perioadă. (https://bit.ly/2XETp38)

🔶Azi e Ziua Mondială a Oceanelor!

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier