• Marco Badea

Tribuna Internațională - 7 mai 2020

📸Imaginea zilei vine din Olanda, acolo unde în orașul portuar Rotterdam, municipalitatea a realizat deasupra râului Maas de lângă podul Erasmus, un decor în formă de inimă și în culorile țării din 300 de drone luminoase, în semn de tribut adus libertății și sănătății.

photo source: @Robin Utrecht/REX/Shutterstock

Omenirea traversează cea mai mare scădere a emisiilor de carbon înregistrată vreodată, pentru că nici un război, nici o recesiune, nici o pandemie anterioară nu au avut un impact atât de dramatic asupra emisiilor de CO2 în secolul trecut, precum Covid-19. Dar, chiar dacă vom vedea o cădere masivă în acest an, concentrațiile de CO2 din atmosferă care încălzesc planeta nu se vor stabiliza până când lumea nu va ajunge la zero emisii. Pe fond, de la gripa spaniolă, care a ucis milioane de oameni în urmă cu peste 100 de ani, expansiunea globală a emisiilor de CO2 a crescut masiv, relatează BBC, care precizează că în timp ce sursele de energie convențională au transformat lumea, emisiile de carbon au crescut temperaturile globale cu puțin peste un grad Celsius de la mijlocul anilor 1850 și ar putea crește cu 3-4 grade până la sfârșitul acestui secol, dacă nivelul de CO2 nu este redus. Altfel spus, criza financiară din 2008-2009 a redus emisiile doar cu aproximativ 450 de milioane de tone, valoare mult mai redusă decât scăderea CO2 din perioada următoare celui de-al doilea război mondial, de aproximativ 800 de milioane de tone. De asemenea, valoarea este mai mică decât cea din perioada recesiunii globale de la începutul anilor '80, care a urmat crizei petrolului de la sfârșitul anilor '70. De reținut că în această perioadă, nivelul de CO2 a scăzut cu aproximativ un miliard de tone, însă pandemia din 2020 depășește toate aceste valori. Pe parcursul întregului an, nevoia de energie electrică va scădea cu 5%, cea mai importantă de la Marea Depresiune din anii 1930. Modificările cererii de energie vor avea un efect negativ asupra cererii globale de cărbune, care urmează să scadă 8% în acest an. După ce China și-a oprit economia ca răspuns la virus, consumul de cărbune a scăzut brusc la început, deși acum revine, iar așteptarea analiștilor energetici este că producția din acest an va scădea cu puțin peste 1%. Cercetătorii spun că emisiile de CO2 sunt afectate în prezent, în cea mai mare măsură, de reducerea transportului rutier. Pe de altă parte, scăderea emisiilor de carbon care a urmat recesiunii în 2009 a fost urmată de o creștere accentuată de aproape 6% în 2010. Ceva similar s-ar putea întâmpla în următorii doi ani. (https://bbc.in/3fsnkSX)

Papa Francisc: Pandemia nu este o scuză pentru exploatarea lucrătorilor. Pe fond, angajatorii trebuie să respecte demnitatea angajaţilor, în special a lucrătorilor migranţi, în pofida dificultăţilor economice provocate de criza pandemiei de coronavirus, a declarat ieri la Vatican liderul Bisericii Catolice. Suveranul pontif a declarat că a primit numeroase mesaje despre probleme legate de muncă pe 1 mai, dată la care majoritatea ţărilor au sărbătorit Ziua internaţională a muncii. Papa Francisc a declarat că doreşte să îi apere pe "toţi lucrătorii exploataţi" şi a îndemnat "pe toată lumea să facă din această criză o ocazie pentru a repune în centru demnitatea persoanei şi a muncii". Liderul de la Vatican a menţionat în mod special exploatarea lucrătorilor agricoli din Italia, majoritatea migranţi. (https://reut.rs/2A1kNPm)

Economia Uniunii Europene va cunoaște o recesiune record în acest an, conform unei noi prognoze a Comisiei Europene. Economia europeană va avea o contracție de 7,5% în acest an. În prognoza sa economică de primăvară, comisia prognozează o contracție de „proporții istorice”. Executivul european precizează, însă că economia europeană se va recupera începând cu 2021, creșterea prognozată fiind de 6% pentru acel an. Prognoza mai arată că toate țările din Uniunea Europeană vor intra în recesiune în acest an, dar impactul complet și capacitatea de recuperare va fi diferită de la membru la membru. (https://cnn.it/2ysqbuG)

Un act de solidaritate din timpul Marii Foamete Irlandeze i-a făcut pe irlandezi să întoarcă gestul în timpul pandemiei de coronavirus din 2020. O donație de 170 de dolari făcută de tribul Choctaw a fost întoarsă după 170 de ani de Irlanda. Peste 500.000 de dolari s-au strâns pentru a-i ajuta pe moștenitorii tribului. În urmă cu două secole, în anul 1847, un mic gest de solidaritate a fost făcut de tribul Choctaw din Statele Unite față de irlandezii care treceau prin unul dintre cele mai grele perioade ale istoriei lor. Acum, acea sumă ar fi echivalentul a peste 5.000 de dolari. În 2020, irlandezii întorc gestul și au creat o campanie de donații pe GoFundMe pentru a-i ajuta pe oamenii Navajo și rezervația Hopi, din statul american Arizona, pentru a trece mai ușor peste pandemia de coronavirus. (https://cnn.it/35CqoaC)

Țările dezvoltate din vestul Europei sunt mult mai afectate de pandemia de coronavirus decât cele din jumătatea estică a continentului. Comparând cifrele din Europa de Vest, pe de o parte, și Europa centrală și de Est, pe de altă parte, se observă o diferență a ratelor de infectare cu noul virus, mult prea accentuată pentru a fi ignorată. De exemplu, Slovacia a înregistrat doar 1.413 cazuri confirmate de infectare cu noul virus și 25 de decese. Austria, considerată o țară care a gestionat cu succes criza COVID, are de 10 ori mai mai multe cazuri și de 20 de ori mai multe decese decât statul vecin. Există mai multe cauze care au contribuit la această discrepanță: o populație vârstnică mi puțin numeroasă, densitatea mai mica a populației, în general, mai puține curse aeriene înspre și dinspre China. Trebuie subliniat că vantajul statelor din jumătatea estică a Europei îl reprezintă introducerea unor restricții dure anti-COVID încă de la începutul pandemiei, în timp ce în Marea Britanie și în alte țări din vestul Europei, evenimentele și adunările publice se desfășurau chiar și în a doua și a treia săptămână a lunii martie. Temerea privind sistemele medicale neperformante, care ar putea fi copleșite de această criză au ajutat în luarea acestor decizii mai rapide. (https://bit.ly/2WxNqLD)

Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Adhanom Ghebreyesus, avertizează că „riscul revenirii la măsurile de izolare este foarte real” în ţările care în prezent relaxează măsurile de distanţare socială. Șeful OMS insistă ca relaxarea să se facă gradual, să se acorde atenţie riscului cazurilor importate, sistemul sanitar să se pregătească pentru un posibil nou val epidemic. Pe fond, riscul revenirii la un număr mare de cazuri există „mai ales dacă ţările nu reuşesc să gestioneze cu mare atenţie tranziţia şi nu fac acest lucru printr-o abordare în etape” estimează Tedros Ghebreyesus. Pe fond, OMS insistă ca în etapa de relaxare a restricţiilor să se asigure îndeplinirea mai multor condiţii, în principal ca numărul noilor cazuri de infectare să fie sub control, ca sistemul sanitar să poată face faţă tranziţiei, să fie minimizat riscul de relansare a epidemiei, să se fi luat măsuri preventive în şcoli şi la locurile de muncă şi opinia publică să fie bine informată asupra măsurilor adoptate. Directorul general al OMS a insistat că nu pot fi excluse viitoare valuri epidemice de COVID-19, dar în faţa acestei posibilităţi ''nu trebuie să răspândim panica'', ci ''să ne pregătim, pentru că acum avem oportunitatea să aşezăm sistemele sanitare pe baze solide''. (https://bit.ly/2L8SUXW)

Fostul şef al serviciului irakian de informaţii Mustafa al-Kazemi a obţinut în cursul nopţii de miercuri spre joi votul de încredere al deputaţilor purtând măşti sanitare şi mănuşi din cauza coronavirusului, punând capăt la cinci luni de vacanţă guvernamentală într-o ţară care traversează cea mai gravă criză economică şi socială. Astfel, fostul șef al spionajului din Irak este noul premier de la Bagdad. (https://nyti.ms/2WaCuof)

Criza provocată de noul coronavirus este ”mai gravă” decât atacul aerian surpriză al Japoniei asupra bazei militare navale a SUA din portul Pearl Harbor din Hawaii, în 1941, a declarat ieri preşedintele american Donald Trump. Preşedintele american a explicat, de asemenea, motivul pentru care a renunţat în cele din urmă la suprimarea celulei de criză pentru coronavirus creată pentru a organiza răspunsul federal la pandemie, spunând: "„Nu mi-am dat seama cât de populară a fost celula de criză”, a declarat el. „Este foarte apreciată de public.” (https://bit.ly/3ccG0Em)

Majoritatea francezilor, adică aproximativ 57% s-au îngrăşat după plasarea populaţiei în izolare la domiciliu pe 17 martie, creşterea lor în greutate fiind în medie de 2,5 kilograme de persoană, din cauza absenţei exerciţiilor fizice şi a alimentaţiei excesive, conform unui studiu realizat de Institutul de sondaje IFOP pentru site-ul specializat Darwin Nutrition. Astfel, Potrivit studiului, 56% dintre bărbaţi şi 58% dintre femei au constatat o creştere în greutate: 2,7 kilograme în medie la bărbaţi şi 2,3 kilograme în medie pentru femei.Persoanele aflate în şomaj şi cu un nivel redus de şcolarizare au fost cele mai afectate de această creştere a greutăţii corporale, au subliniat autorii studiului, care notează şi faptul că persoanele care trăiesc în cuplu şi au copii au fost vizate mai intens de acest fenomen prin comparaţie cu persoanele singure. Ca urmare a izolării la domiciliu, 42% dintre cei chestionaţi au declarat că au avut „tensiuni şi discuţii aprinse” cu partenerii lor de viaţă în ceea ce priveşte împărţirea sarcinilor legate de pregătirea meselor, iar 41% dintre respondenţi au dezvăluit că s-au certat cu partenerii lor de cuplu din cauza conţinutului meniurilor. În cadrul cuplurilor, femeile sunt cele care pregătesc majoritatea meselor: 71% dintre franţuzoaicele care trăiesc în cuplu afirmă că au pregătit cele mai multe mese pentru familiile lor plasate în izolare la domiciliu, în timp ce doar 21% dintre bărbaţii care au o relaţie stabilă au declarat că au participat mai des la prepararea meselor decât în perioada de dinainte de izolare. (https://bit.ly/3duvd8R)

O știre care pare că vine din evul mediu, dar s-a întâmplat în această săptămână: un bărbat şi-a decapitat sora mai mică în provincia Badakhshan, din nord-estul Afganistanului, după ce aceasta fugise cu iubitul ei, au informat ieri oficiali locali. Tânăra, care avea în jur de 20 de ani, mersese anterior la poliţie pentru a solicita protecţie. Potrivit purtătorului de cuvânt al forţelor de ordine din Badakhshan, Sanaullah Ruhani, aceasta se prezentase sâmbătă la poliţia din districtul Baharak alături de prietenul ei. Poliţia a precizat că tânărul cuplu dorea să se căsătorească, însă nu primise aprobarea familiei fetei, deoarece bărbatul provenea dintr-o familie mai săracă. (https://bit.ly/35E8c0a)

Mascul de lamă s-ar putea dovedi util în cercetările ce vizează descoperirea unui tratament pentru COVID-19, potrivit unor oameni de ştiinţă din Belgia şi din Statele Unite, care au identificat o microparticulă în sângele acestui animal ce pare să blocheze răspândirea noului coronavirus. Cercetătorii implicaţi în acest proiect lucrează la Centrul de biotehnologie medicală VIB-UGent din Belgia şi la Universitatea Texas din oraşul american Austin. Studiul lor este centrat pe un mascul de lama care trăieşte în Belgia. Pe fond, aceștia au început acest studiu în urmă cu patru ani, căutând anticorpi ce ar putea să blocheze virusul SARS, care s-a răspândit în 2003, şi apoi virusul MERS, care a cauzat o epidemie în 2012. De reținut că lamele şi alţi membri din familia camelidelor sunt considerate animale speciale, deoarece organismele lor creează anticorpi standard şi anticorpi mai mici, cu care oamenii de ştiinţă pot să lucreze mai uşor. Altfel spus, echipa belgiană, coordonată şi de Bert Schepens, a identificat fragmente din acei anticorpi mai mici, denumiţi „nanobodies”, cu scopul de a îi depista pe aceia dintre ei care se ataşează mai puternic de virusul inoculat. (https://reut.rs/3bdlYYQ)

Pandemia nu este singurul front în care este angajată Europa și care o împarte între țările din Nord și cele din Sud. În ultimele ore, problema paradisurilor fiscale necesită o abordare la fel de drastică. Euronews English scrie că, conform ultimelor date din 2019 ale Corporate Tax Heaven Index, ţările aflate în topul clasamentului european al paradisurilor fiscale sunt Olanda, Luxemburg şi Irlanda. Potrivit organizației Tax Justice Network, politica fiscală olandeză, fără scrupule de anul trecut, ar fi provocat pierderi semnificative de venituri în Franța și Italia. Așa cum s-a întâmplat deja în anul 2017 pentru Germania și Spania. Pe fond, având în vedere și fondul de recuperare, pentru a soluționa criza pandemică, multe state cer creșterea bugetului multianual pentru 2021-2027. Ceea ce înseamnă căutarea de noi venituri. Printre numeroasele idei prezentate s-a numărat şi impozitarea emisiilor de CO2 și a plasticului nereciclat. (https://bit.ly/35FZPkJ)

NASA a confirmat că actorul amercian Tom Cruise, 57 de ani, va filma un lungmetraj în spaţiu, la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale. Agenţia spaţială americană este „încântată” de ideea de a lucra cu starul din „Top Gun” pentru un film la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale, a scris pe Twitter directorul NASA, Jim Bridenstine, fără altă precizare. El s-a arătat încântat de această iniţiativă care ar putea „să inspire o nouă generaţie de ingineri şi de cercetători” pentru „proiecte ambiţioase”. În același context, SpaceX şi NASA pregătesc o misiune istorică pentru 27 mai cu, pentru prima oară din 2011, decolarea astronauţilor în spaţiu din Statele Unite şi nu la bordul unei rachete ruseşti. Astfel, o rachetă Falcon 9 a SpaceX trebuie să transporte o nouă capsulă Crew Dragon cu doi astronauţi americani, Bob Behnken şi Doug Hurley, la Staţia Spaţială Internaţională. (https://bit.ly/3frqdn8)

În SUA, autoritățile districtului Walla Walla în statul Washington, avertizează că există o creștere rapidă a așa-numitelor „Petreceri Covid-19”, unde oaspeții neinfectați se amestecă cu cei care au fost testați pozitiv, în speranța de a lua virusul și a se imuniza. (https://bit.ly/2W89rlk)

Miliardarul rus Dmitri Bosov a fost găsit mort la domiciliul său dintr-o suburbie a Moscovei, iar oficialii ruși spun că ar fi vorba de o sinucidere. Bosov era acționar majoritar și președinte al consiliului de administrație al grupului Alltek, care controlează producătorii de cărbune Siberian Anthracite, VostokUgol și alte firme. Odată cu moartea lui Bosov, se înmulțesc morțile suspecte în Federația Rusă, după ce trei medici au căzut de la fereastră în criza coronavirus. (https://bit.ly/2xFv8zF)

Un studiu genetic efectuat pe mostre prelevate de la peste 7.500 de persoane infectate cu COVID-19 sugerează că noul coronavirus s-a răspândit rapid în lume după ce a apărut în China, în perioada octombrie-decembrie 2019. Astfel, Cercetători ai Institutului pentru genetică al University College London au identificat aproape 200 de mutaţii genetice recurente ale noului cornavirus SARS-CoV-2, care arată modul în care acesta se adaptează la gazdele umane pe măsură ce se răspândeşte. Analiza a mai constatat că virusul a suferit şi suferă mutaţii, aşa cum se întâmplă în mod normal în cazul virusurilor, şi că o mare parte din diversitatea genetică globală a virusului care provoacă COVID-19 a fost identificată în toate ţările cele mai afectate de epidemie. Asta sugerează că SARS-CoV-2 s-a transmis pe scară largă la nivel mondial încă de la începutul epidemiei. (https://bit.ly/2xHCnY3)

Un nou consiliu de supraveghere a conţinutului, înfiinţat de Facebook, va include un fost şef de guvern, un laureat al premiului Nobel şi mai mulţi experţi în drept costituţional şi avocaţi ai drepturilor omului, în primii săi 20 de membri, a anunţat miercuri compania. Consiliul independent, care va putea să răstoarne decizii ale directorului general Mark Zuckerberg dacă un anumit conţinut poate fi permis pe Facebook sau pe Instagram, este o reacţie importantă la criticile legate de modul în care compania gestionează conţinutul problematic. Facebook a anunţat că membrii consiliului au locuit în 27 de ţări, vorbesc cel puţin 29 de limbi, dar un sfert dintre aceştia şi doi dintre cei patru co-preşedinţi provin din Statele Unite, unde se află sediul central al companiei. Acest consiliu va putea să facă recomandări, bazate pe deciziile sale, la care compania va răspunde public. (https://www.bbc.com/news/technology-52558559)

În Franța, din ce în ce mai mulți părinți spun că nu vor să-și trimită copiii înapoi la școală atunci când școlile se vor redeschide, potrivit unui sondaj OpinionWay pentru Les Echos. Părinții copiilor mai mici sunt cei mai reticenți, scrie publicația franceză. Rezultatele vin în aceeași zi în care IRES a lansat rezultatele unui sondaj realizat în România, care arată că peste 70% dintre părinți sunt de acord cu închiderea școlilor și grădinițelor până în septembrie. Odată cu apropierea datei redeschiderii școlilor, părinții sunt îngrijorați. Pe fond, în barometrul zilnic CoviDirect al OpinionWay pentru “Les Echos”, 60% dintre părinți spun că nu intenționează să-și trimită copilul înapoi la școală, cu 5 procente mai mult decât în 29 aprilie, când a fost pusă aceeași întrebare. Cu toate acestea, încrederea în modul în care guvernul gestionează epidemia a crescut cu 3 procente, la 41%. (https://bit.ly/2yskgWu)

În vreme ce țări de pe toată planeta își continuă eforturile de a „aplatiza curba” și a limita răspândirea Covid-19, Suedia s-a poziționat contrar față de restul lumii, inclusiv față de vecinii ei nordici, alegând o cale proprie de a formula un răspuns care, într-o oarecare măsură, sfidează recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, scrie EUobserver. În esență, modelul suedez se bazează pe nivelul ridicat de încredere a publicului în guvern, el însuși avându-și originea în buna guvernare reflectată în cotele înalte de transparență și răspundere ministerială, precum și în raritatea scandalurilor politice. Într-o manieră pur suedeză, procesul de luare a deciziilor a fost delegat experților, în vreme ce guvernul nu face altceva decât să anunțe deciziile acestora, fără a politiza procesul. (https://bit.ly/3dsLFGB)

Trei angajați McDonald`s au fost împușcați în Oklahoma (SUA) după ce o femeie s-a supărat că nu a putut să mănânce în interior. Femeia a ieșit afară, dar s-a întors cu un pistol și a început să tragă înspre cei patru angajați aflați în interior. Toți cei patru au fost duși la spital, cu răni, însă niciunul nu se află în stare gravă. Suspecta, de 32 de ani, a fost prinsă de poliție la mică distanță de restaurant. (https://bit.ly/2xHq2D3)

Poliția din orașul olandez Eindhoven a descoperit 12,5 milioane de euro într-un apartament. Banii cântăreau 255 de kilograme în numerar. Este vorba despre cea mai mare sumă descoperită vreodată într-un loc din Olanda, a transmis poliția într-un comunicat. Anchetatorii au arestat un bărbat în vârstă de 35 de ani sub suspiciunea de spălare de bani. Banii, care erau strânși în bancnote de la 5 la 500 de euro au fost scoși din apartament în mai multe genți de cumpărături. Potrivit poliției, cântăreau în total 255 de kilograme. De la fața locului, anchetatorii au ridicat arme de foc și o mașină de numărat bani. Polițiștii cred că banii ar proveni din acțiuni de crimă organizată. Anchetatorii nu au oferit alte informații privind ancheta și suspecții. (https://bit.ly/2WzazNR)

BBC News a făcut un reportaj despre ce s-a întâmplat în Indonezia, în momentul în care țara înregistra primele cazuri de COVID-19 și drama „cazului 1”, care a aflat de la TV, de la președintele țării, că are noul coronavirus. (https://bbc.in/2WxOvDj)

Viitorul sportului pe timpul pandemiei este nesigur. Suporterii echipelor de fotbal cel mai probabil vor lipsi de pe stadioane când încep meciurile. Însă Borussia Mönchengladbach, o echipă din nord-vestul Germaniei, va avea figurile din carton ale fanilor săi pe locurile din arena clubului. Suporterii Borussia Mönchengladbach deja au făcut peste 12.000 de comenzi pentru ca imaginile lor să apară la meciurile de pe stadionul Borussia-Park, deși nu se pot afla, fizic, acolo. (https://bit.ly/3fvhwYP)

Încă 1,4 milioane de oameni ar putea muri de tuberculoză până în 2025 din cauza impactului pandemiei de coronavirus asupra luptei împotriva bolii infecțioase, arată noi cercetări citate de CNN International. Pe fond, eforturile globale de a contracara noul coronavirus afectează diagnosticarea, tratarea și prevenirea tuberculozei, spun experții, estimând apariția a încă 6,3 milioane de cazuri suplimentare în următorii 5 ani. (https://cnn.it/3fyjzf1)

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin a criticat „lipsa de măsuri de carantină pentru coronavirus” din statul vecin Belarus, condus de preşedintele Aleksandr Lukaşenko, exprimându-şi îngrijorarea pentru această situaţie. În timp ce Rusia a impus măsuri de izolare în cea mai mare parte a ţării, cerând cetăţenilor să stea acasă cu excepţia situaţiilor de necesitate, Belarusul şi-a încurajat cetăţenii să continue să meargă la lucru. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, şi-a exprimat speranţa că abordarea Belarusului „nu va duce la un soi de creştere explozivă a numărului persoanelor infectate”. (https://bit.ly/2YGeefr)

Exploatările forestiere galopante din pădurile native au contribuit în mod semnificativ la criza incendiilor de vegetaţie din 2019-2020 din Australia, intensificând "severitatea şi inflamabilitatea" focarelor, au descoperit oamenii de ştiinţă în urma unui studiu. Pe fond, criza incendiilor de vegetaţie, în urma cărora 12 milioane de hectare de teren de pe teritoriul Australiei au fost mistuite din august 2019 până în martie 2020, a fost descrisă de autorităţile guvernamentale drept "un şoc în acest sistem". Cercetătorii estimează că peste un miliard de animale şi-au pierdut viaţa în flăcări. (https://bit.ly/3ccy3id)

Epidemiologul britanic care a redactat raportul care l-a convins pe premierul Boris Johnson să declare carantină, Neil Ferguson, a demisionat din comisia de experți a Executivului, după ce a fost vizitat de amantă, încălcând astfel regulie la care și el a contribuit. Guvernul Marii Britanii nu a anunțat încă un plan pentru redeschiderea țării, dar a spus că viața după carantină va fi diferită. (https://bit.ly/2A1lnN2)

Patru români sunt acuzați în Germania că au furat 662.630 de euro din bancomate, cele mai multe din Berlin. Furturile s-au petrecut în perioada octombrie 2018 - octombrie 2019, iar procesul în care sunt judecați cei patru a început pe data de 4 mai, la Curtea Regională din Berlin. Anchetatorii spun că românii foloseau metoda „jackpotting”. Au furat astfel toate bancnotele din 25 de bancomate și au mai avut alte 12 tentative nereușite. Românii foloseau un program de calculator și un stick USB cu malware. (https://bit.ly/2zYzGSv)

În timp ce bilanţul deceselor din Italia provocate de coronavirus continuă să crească şi se apropie de pragul de 30.000 de morţi, grupările de crimă organizată din această ţară caută să facă profit de milioane de euro de pe urma acestei crize. Astfel, mulţi italieni aflaţi în dificultate din punct de vedere economic sau financiar se văd nevoiţi să accepte ajutorul oferit de mafie. În oraşul Palermo din Sicilia, mafioţii au distribuit pachete cu mâncare gratuită pentru cei nevoiaşi, zilele trecute. (https://bbc.in/2A48EJD)

Poliţiştii din Holly, Michigan, au arestat un bărbat de 68 de ani după ce acesta a intrat într-un magazin şi şi-a suflat nasul pe bluza unei angajate. Bărbatul era nervos după ce angajata i-a atras atenţia că trebuie să poarte mască sanitară, dacă vrea să rămână în magazin. Rex Howard Gomoll ar putea fi acuzat de vătămare corporală după gestul lui din magazinul american Dollar Tree. (https://cnn.it/3ccOYBl)

Pandemia de coronavirus a pus rapid punct concertelor din viitorul apropiat, toate turneele fiind oprite până când COVID-19 va fi sub control. Experții prezic că adunările mari de oameni nu vor fi sigure până cel mai devreme în toamna anului viitor. Însă Danemarca nu a mai așteptat iar orașul Aarhus a găzduit un concert drive-in unde membrii audienței puteau asculta muzica live din propriile mașini. (https://bit.ly/2Lkj8XP)

Cele mai importante asociații europene din sectorul automotive, care reunesc producători, furnizori de echipamente, dealeri și service-uri, au propus Comisiei Europene 25 de măsuri de susținere, care vor ajuta industria să treacă peste aceste momente dificile. Acest apel de susținere vine după ce vânzările au autovehicule au suferit scăderi dramatice în ultimele 2 luni. În luna martie vânzările la nivelul UE au înregistrat o scădere de 52%, iar pentru luna aprilie, primele date arată că urmează o scădere și mai abruptă. În luna aprilie vânzările din pricipalele piețe europene arată scăderi de 61% în Germania, 89% în Franța, 97% în Marea Britanie și 98% în Italia. Cea mai importantă propunere este ca toate țările europene să se coordoneze și să implementeze un program de stimulare a vânzărilor și de reînnoire a parcului auto pentru toate tipurile de vehicule, astfel încât cererea să crească, iar parcurile auto să fie reînnoite în ritm accelerat. (https://bit.ly/3c7CJpI)

Fix când crezi că nu mai poți fi surprins, președintele turc Recep Erdogan o comite din nou. Nici măcar epidemia de Covid-19 nu poate opri răbufnirile furioase ale acestui conducător provocator împotriva noului său inamic favorit de Ramadan: comunitatea LGBT. Toată povestea a început că măsurile de control al pandemiei. Școlile au trecut la studiul la domiciliu. Pentru a-i înveseli pe cei mici, învățătorii i-au îndemnat să deseneze curcubeie și să atârne desenele la ferestre. Curcubeiele i-au înfuriat însă pe islamiștii radicali din Turcia, în vreme ce presa a început să înfiereze comunitatea LGBT pentru presupuse eforturi de otrăvire a tineretului. Ministerul turc al educației a reacționat prompt pentru a salva copiii din tentaculele capcanei LGBT, transmițându-le școlilor să nu se lase amăgite de perverși și să împiedice copiii să mai deseneze curcubeie. (https://bit.ly/3cd2tBa)

Comisia Europeană va lansa oficial noua sa politică privind alimentele pe data de 20 mai, dacă nu intervin modificări. Strategia de la Fermă la Furculiță (the Farm to Fork Strategy – F2F) privește măsuri strategice pentru biodiversitate și sectorul agricol. (https://bit.ly/35Llus4)

Liderii Uniunii Europene au găzduit o întâlnire ieri cu cele șase state balcanice – Serbia, Kosova, Muntenegru, Albania, Bosnia și Macedonia de Nord – care, desi aspiră să devină membre ale Uniunii, au lăudat sprijinul acordat de China și Rusia în timpul crizei coronavirus. Liderii Uniunii au prezentat date despre cele 3.3 miliarde de euro acordate ca ajutor, sumă care depășește echipamentele medicale trimise de Beijing sau Moscova către Serbia și Bosnia la începutul crizei. (https://reut.rs/2YDbVtH)

Ambasadorul American în Israel, David Friedman, a declarat într-un interviu că Washington-ul este gata să recunoască suveranitatea Israelului în teritoriile disputate din West Bank, pe care Israelul dorește să le anexeze. O declaratie în acest sens va fi făcută în cursul săptămânilor următoare. (https://bit.ly/2WdAsUC)

O nouă alianță formată din lideri din zona de afaceri doresc revigorarea Hong Kong-ului, împreună cu figuri pro-Beijing ca membri fondatori ai Coaliției Hong Kong. Un membru fondator al coaliției a declarat că o parte a scopului acesteia este să protejeze Hong Kong de haosul unor noi proteste. (https://bit.ly/2SJHPkn)

Sudan plănuiește să deschidă o piață pentru tranzacționarea aurului, la prețurile standard de pe piața globală. Sudanul este cea de-a treia țară producătoare de aur în Africa, după Ghana și Africa de Sud. În 2018 a produs aproximativ 93 de tone aur, însă prețurile mai favorabile în alte țări au generat traficul aurului din Sudan. (https://bbc.in/3frKlFF)

Departamentul de stat al SUA a reacționat la acuzațiile președintelui venezuelean Nicholas Maduro, care a acuzat doi americani de implicare într-un complot împotriva sa. Departamentul de Stat al SUA a calificat acuzațiile lui Maduro ca fiind ”o campanie de dezinformare majoră” care face dificil ”să separăm faptele de propagandă”. (https://cnn.it/3drCjuN)

Pentru prima oară în cei 115 ani de funcționare, metroul din New York City a fost oprit pentru ca vagoanele să fie dezinfectate. Trenurile nu vor mai circula între 1 și 5, interval necesar pentru dezinfecție. (https://cbsn.ws/3b6uHw0)

Producătorul auto General Motors așteaptă o scădere a profitului cu $1,4 miliarde în al doilea trimestru, pe fondul pandemiei de coronavirus. (https://reut.rs/3b6vi0I)

Guvernul britanic a devenit cel mai important client de publicitate pentru presa britanică. Săptămâna trecută a fost lansată campania “All in, all together.” ce va rula în toate cotidienele britanice, centrale și regionale, în următoarele 3 luni, cu un buget estimat de $44 milioane. (https://bit.ly/2L6f6lo)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier