• Marco Badea

Tribuna Internațională - 7 iunie 2020

📸Imaginea zilei este azi coperta revistei germane DER SPIEGEL din această săptămână, care-l prezintă pe Donald Trump drept omul care a accentuat protestele din SUA prin pozițiile lui lipsite de echilibru.

photo source: https://www.spiegel.de/

Azi începem cu povestea unui tânăr din SUA, care a stat 10 ore să curețe mizeria de după protestele din orașul Bufallo. Când a văzut la televizor imagini cu pagubele provocate de protestele declanșate de moartea lui George Floyd în orașul său, Antonio Gwynn Jr în vârstă de numai 18 ani, n-a stat pe gânduri și a luat o mătură, a cumpărat câțiva saci de gunoi și a început să curețe de unul singur străzile. (https://cnn.it/3h1wfvk)

De la Londra la Sydney, mii de oameni au sfidat pandemia ieri pentru a pune capăt rasismului şi brutalităţii poliţiei, o revoltă mondială fără precedent, declanşată de moartea afro-americanului George Floyd. Australia a fost prima ieri care a deschis protestele indignării mondiale. Mii de oameni au manifestat în toată ţara, fluturând bannere pe care scria "Nu pot respira", referire la cuvintele lui George Floyd, al cărui gât a fost obstrucţionat aproape nouă minute de genunchiul ofiţerului de poliţie Derek Chauvin. Pentru organizatorii australieni, care au rămas insensibili la apelul guvernului de a rămâne acasă din cauza crizei de sănătate, cazul lui Floyd are multe ecouri în ţara lor. Aceştia au explicat că au dorit să denunţe şi rata foarte mare de închisoare în rândul aborigenilor, precum şi decesele din ultimii treizeci de ani în număr de aproximati 400, ale membrilor acestei comunităţi în timp ce erau reţinuţi de poliţie. În acelați timp, șa Londra, ignorând instrucţiunile oficiale de distanţare pentru a combate răspândirea noului coronavirus, dar cu feţele acoperite cu o mască de protecţie în cazul unora, sute de manifestanţi s-au adunat în faţa Parlamentului, ţinând pancarte cu sloganul "Black Lives Matter". De reținut că această dramă a reînviat aspiraţiile de schimbare după ce a scos la iveală rănile rasismului. Pe fond, "Regatul Unit nu este nevinovat", au denunţat la Londra manifestanţii, bătând la tobe. La fel ca în capitala britanică, numeroşi britanici au ieşit în stradă în Manchester, de asemenea pentru a aminti că a fi negru nu este o crimă şi pentru "a pune capăt rasismului", spunând aceștia că acest concept reprezintă o altă "pandemie". Și tot ieri, celebrul artist de stradă Banksy a dezvăluit o nouă lucrare pe Instagram, unde se vede o lumânare arzând alături de o fotografie a unei persoane de culoare care dă foc drapelului american. "Oamenii de culoare sunt abandonaţi de sistem. Sistemul alb ", a deplâns acesta. Mii de manifestanţi s-au adunat în piaţa centrală Alexanderplatz din Berlin pentru a protesta împotriva rasismului şi violenţei poliţiei, alte adunări fiind planificate în 25 de oraşe germane. În Hamburg, manifestaţiile au devenit violente, iar poliţia a transmis pe Twitter că atacurile asupra poliţiştilor sunt inacceptabile. Forţele de ordine au folosit spray paralizant împotriva protestatarilor şi erau pregătite să desfăşoare tunuri de apă. Totodată, jucătorii de la Bayern Munchen, campioana Germaniei, şi-au arătat solidaritatea făcând încălzirea sâmbătă cu un tricou marcat "Cartonaş roşu împotriva rasismului - BlackLiveMatters", înaintea meciului din Bundesliga împotriva formației Leverkusen. În Liege, în estul Belgiei, 700 de persoane au sfidat interdicţia şi au participat la un marş împotriva rasismului, iar la Paris, două manifestaţii planificate pentru ieri împotriva violenţei poliţiei, pentru "amplificarea mişcării internaţionale de solidaritate împotriva impunităţii forţelor de ordine", au fost interzise din cauza crizei de sănătate. Câteva sute de oameni s-au adunat totuşi la începutul după-amiezii în apropiere de ambasada americană. În Tunis, aproximativ 200 de persoane au cerut "dreptate" şi să poată "respira" în faţa rasismului, care "sufocă". "Acest flagel există şi în Tunisia", a declarat un oficial al asociaţiei tunisiene pentru sprijinul minorităţilor, în timp ce migranţi din Africa sub-sahariană afirmă adesea că sunt victime ale agresiunii verbale şi fizice din ţară. La Washington, manifestanţii au început să se adune pentru a noua zi de proteste împotriva brutalităţii poliţiei. De reținut că astăzi sunt aşteptate alte proteste anti-rasism, în special la Londra şi Madrid. (https://bit.ly/2XG62uK)

Mii de israelieni au demonstrat ieri împotriva planului premierului Benjamin Netanyahu de a extinde suveranitatea asupra unor părţi din Cisiordania ocupată. Protestând cu măşti pe faţă şi păstrând distanţa, în virtutea noilor restricţii legate de coronavirus, demonstranţii au purtat pancarte pe care scria "nu anexării, nu ocupaţiei, da păcii şi democraţiei'', ''vieţile palestiniene contează'' sau ''nu redaţi măreţia Apartheidului''. Potrivit organizatorilor, numărul participanţilor a fost de mii, în timp ce poliţia nu a dat o estimare oficială. Printre vorbitori s-a numărat senatorul american Bernie Sanders, care s-a adresat mulţimii prin video. El s-a declarat mulţumit că atât de multe persoane, atât evrei cât şi arabi, au manifestat pentru pace, dreptate şi democraţie. De re'inut că Guvernul Israelului intenţionează să anexeze coloniile israeliene şi Valea Iordanului din Cisiordania, în conformitate cu planul de pace pentru Orientul Mijlociu al preşedintelui SUA, Donald Trump, lansat la sfârşitul lunii ianuarie. Acest plan, care prevede suveranitatea israeliană asupra a peste 30% din Cisiordania ocupată, a fost amplu criticat, iar palestinienii l-au respins de teamă că va recunoaşte pretenţiile Israelului asupra părţilor din Cisiordania pe care ei le doresc pentru un viitor stat. Armata israeliană se pregăteşte deja pentru posibile tulburări în Teritoriile palestiniene. Ca răspuns la plan, preşedintele palestinian Mahmoud Abbas a anunţat luna trecută suspendarea tuturor acordurilor cu Israelul şi Statele Unite. (https://bit.ly/3eWmxIN)

Și tot ieri, câteva sute de protestatari libanezi s-au adunat în centrul Beirutului pentru a-şi manifesta nemulţumirea faţă de neputinţa guvernului de a pune capăt prăbuşirii economice a ţării şi au avut loc confruntări cu susţinătorii mişcării şiite Hezbollah. Protestele din Piaţa Martirilor au fost însoţite de ciocniri între manifestanţi şi poliţie, care a folosit gaze lacrimogene. În urma acestor confruntări au fost rănite 48 de persoane, dintre care 37 au primit îngrijiri la faţa locului. (https://bit.ly/2XGBokZ)

Liderul Al-Qaida în Maghrebul islamic, algerianul Abdelmalek Droukdel, a fost ucis de forţele franceze în nordul Mali, în apropierea frontierei algeriene, a anunţat ministrul francez al armatelor. Liderul istoric al jihadului din Maghreb, mentor al mai multor grupări jihadiste din Sahel, a fost ucis joi la Talhandak, la nord-vest de oraşul Tessalit din Mali. Totodată, "mai mulţi dintre colaboratorii săi apropiaţi" au fost de asemenea "neutralizaţi", a dat asigurări ministrul, Florence Parly, pe Twitter, fără a furniza mai multe informaţii. "Abdelmalek Droukdel, membru al comitetului de conducere al Al-Qaida, comanda ansamblul grupurilor din Africa de Nord şi din fâşia saheliană, printre care JNIM, unul dintre principalele grupuri teroriste active în Sahel", condus de tuaregul malian Iyad Ag Ghaly, potrivit ministrului francez. Liderul AQMI a primit jurământul de credinţă din partea mai multor grupări jihadiste active în Sahel, reunite din 2017 în cadrul Grupului de susţinere pentru islam şi musulmani. În același context, SUA au precizat că au furnizat informaţii care au permis depistarea lui Abdelmalek Droukdel. (https://bbc.in/2MDdqRm)

Uniunea Europeană este incapabilă să se coordoneze pentru redeschiderea frontierelor întrucât ţările au intrat într-o formă de concurenţă turistică, a declarat ieri şeful diplomaţiei belgiene, Philippe Goffin. Mai precis, acesta a spus: ""Noi suntem printre solicitanţii unei astfel de coordonări, dar nu funcţionează. Anumite ţări au intrat într-o formă de concurenţă turistică". (https://bit.ly/3cBXqtv)

Noul guvern kosovar a eliminat ieri toate sancţiunile comerciale împotriva Serbiei la doar trei zile de la venirea la putere, deschizând calea pentru reluarea discuţiilor cu Belgradul, care nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii. Noul prim-ministru, Avdullah Hoti, a declarat: "Am luat o decizie importantă în scopul de a înlătura obstacolele din calea continuării dialogului", adăugând că "ne aşteptăm ca şi partea sârbă să ridice toate barierele din calea dialogului". Pe fond, acest mesaj diplomatic se referă la campania Belgradului de a împiedica recunoaşterea internaţională a Kosovo care şi-a proclamat independenţa în 2008. De reținut și că dialogul dintre Belgrad şi Pristina, lansat în 2011 sub egida Uniunii Europene, este în impas din noiembrie 2018. Totodată, trebuie subliniat că Belgradul a salutat imediat gestul guvernului kosovar, precizând prin vocea lui Marko Djuric, oficialul guvernamental sârb responsabil pentru Kosovo: "Consolidarea cooperării economice între Belgrad şi Pristina este esenţială pentru normalizarea relaţiilor". În același context, și preşedintele sârb, Aleksandar Vucic a salutat această decizei, spunând că "este o decizie bună eliminarea barierelor comerciale", adăugând că îl aşteaptă pe trimisul UE pentru convorbiri, Miroslav Lajcak, să viziteze Belgradul şi Pristina la scurt timp după alegerile parlamentare din 21 iunie din Serbia. În aceste condiții, este probabil ca şi emisarul american Richard Grenell să vină în vizită. Mai trebuie spus care e fondul acestui dosar: astfel, impozitarea produselor sârbeşti a fost decisă în 2018 de premierul kosovar de atunci Ramush Haradinaj, ca represalii la campania diplomatică desfăşurată de Belgrad împotriva recunoaşterii internaţionale a Kosovo, împiedicat, în special cu ajutorul Moscovei, să devină membru al ONU. Încăpăţânarea lui Albi Kurti, predecesorul lui Hoti, ambii politicieni din Liga Democrată din Kosovo, de a continua disputa comercială cu Serbia, în ciuda presiunilor venite de la Washington şi Bruxelles, a contribuit la căderea guvernului său la sfârşitul lunii martie. Sub presiunea Washingtonului, guvernul lui Albin Kurti a ridicat taxele vamale de 100% impuse produselor sârbeşti din 2018, dar apoi a început să pună în aplicare "măsuri reciproce", interzicând la sfârşitul lui mai, importul de produse sârbeşti care nu au menţiunea "destinate Republicii Kosovo". Această decizie a fost anulată ieri. Înainte de acest război comercial, Serbia exporta anual în Kosovo mărfuri de peste 400 de milioane de euro. (https://bit.ly/2Y4H9YG)

Coordonatorul guvernului german pentru relaţiile transatlantice, Peter Beyer, a avertizat ieri că planurile Statelor Unite de a retrage mii de soldaţi din Germania ar putea deteriora semnificativ relaţiile germano-americane. Comentariile responsabilului german au venit ca răspuns la relatările din presa americană şi germană conform cărora preşedintele american, Donald Trump, a decis să retragă mii de soldaţi din Germania. Astfel, Trump ar fi ordonat ca 9.500 de militari americani să fie retraşi din Germania, aliat al NATO care găzduieşte aproximativ 34.500 de militari. În acest context, Beyer a declarat că aici "nu este vorba doar despre 9.500 de soldaţi, ci şi de familiile lor", adăugând că "această decizie ar rupe podurile transatlantice''. Totuți, până acum nu a existat nicio confirmare oficială a acestor informaţii de către niciuna dintre părţi. Totodată, parlamentarul Johann Wadephul, vicepreşedinte al CDU, a declarat tot ieri, că aceste informaţii şi aparenta lipsă de consultare sunt un alt semn că Europa trebuie să devină mai autonomă în probleme de apărare. Mai precis, acesta a transmis că "planurile demonstrează că administraţia Trump ignoră sarcina de bază a conducerii: menţinerea partenerilor de alianţă implicaţi în procesul de decizie''. Aceasta a mai spus și că "toată lumea beneficiază de unitatea alianţei; numai Rusia şi China beneficiază de dispute. Washingtonul ar trebui să fie mai conştient asta''. Speculaţia că administraţia Trump ar putea retrage trupele din Germania, care găzduieşte cea mai mare desfăşurare militară americană din Europa, a circulat mult timp. Fostul ambasador al SUA în Germania Richard Grenell a ameninţat cu o astfel de retragere anul trecut. (https://bbc.in/3eW5bfi)

În același context, Polonia speră ca o parte din soldaţii americani care vor fi retraşi din Germania de preşedintele Donald Trump, să fie instalaţi în Polonia, a declarat ieri premierul Mateusz Morawiecki, care a adăugat că "adevăratul pericol se ascunde la graniţa de est, astfel încât o deplasare a forţelor americane către flancul estic al NATO va reprezenta o consolidare a securităţii pentru întreaga Europă". Aluzia a fost făcută la Rusia, având în vedere și faptul că Polonia este preocupată de preluarea de către Kremlin a mai multor teritorii situate în Georgia şi Ucraina în ultimul deceniu, militând constant pentru o prezenţă militară americană permanentă pe teritoriul său. (https://bit.ly/3cD1gCn)

Ministerul Afacerilor Externe afgan a declarat ieri că oficiali iranieni din provincia Yazd au acceptat ca forţele lor de poliţie să deschidă focul asupra unui vehicul care transporta migranţi afgani anterior în această săptămână, ucigând trei dintre ei şi rănind patru. Incidentul a fost iniţial raportat de guvernul afgan ca "accident de maşină", după ce vehiculul a luat foc în urma împuşcăturilor. Incidentul intervine la o lună după ce grăniceri iranieni au fost acuzaţi că au forţat aproximativ 50 de migranţi să intre într-un râu la graniţa Iranului cu provincia afgană Herat, acuzaţie negată de Iran. (https://bit.ly/2XEaqdz)

Democratul Joe Biden, fost vicepreşedinte al SUA care candidează împotriva republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale din noiembrie, a promis să lupte împotriva rasismului şi în favoarea reformelor în rândurile poliţiei după moartea afro-americanului George Floyd. Într-un articol de opinie publicat în presa din State, Biden a vorbit despre nevoia de "politici concrete şi de mult timp necesare pentru a combate rasismul sistemic". Biden mai spune că "dacă voi fi ales, în 100 de zile de la preluarea mandatului mă angajez să înfiinţez o comisie de supraveghere a poliţiei naţionale", adăugând că "trebuie să implementăm reglementări poliţieneşti orientate cu adevărat spre comunitate şi să ne asigurăm că fiecare departament de poliţie din ţară trece printr-o revizuire comprehensivă a practicilor privind angajarea, pregătirea şi detensionarea, în timp ce guvernul federal trebuie să ofere instrumentele şi resursele necesare pentru punerea în aplicare a reformelor". Fostul vicepreşedinte a cerut Congresului SUA "să ia măsuri imediat" pentru a scoate în afara legii practici precum imobilizarea prin strangulare, transferul armamentului de război către forţele de poliţie locale, dar şi pentru a creşte supravegherea şi responsabilitatea şi a crea un model standard de folosire a forţei de către ofiţerii de poliţie. (https://bit.ly/378k6QG)

Casa de discuri americană Republic Records a anunţat că nu va mai utiliza termenul "urban" pentru a-i desemna pe cântăreţii de rap şi R&B, care au denunţat în număr mare acest calificativ, pe care îl consideră prea vag şi care a fost atribuit prea des artiştilor de culoare. "Încurajăm restul industriei muzicale să procedeze la fel", au scris reprezentanţii Republic Records într-un mesaj publicat pe Instagram, subliniind importanţa faptului de "a nu adera la structuri care datează din trecut". În acest context, grupul Universal a anunţat că va dona suma de 25 de milioane de dolari în beneficiul unui fond care susţine un grup de lucru "pentru schimbare" şi pentru justiţie socială. Totodată, marele său rival, grupul Warner, a promis că va dona 100 de milioane de dolari pentru a susţine "activităţi caritative legate de industria muzicală, de justiţie socială şi de luptă împotriva violenţei şi a rasismului". (https://bit.ly/2XHqTOu)

Poliţia din Almaty, cel mai mare oraş din Kazahstan, a reţinut ieri zeci de demonstranţi anti-guvern chiar dacă o lege nouă, mai permisivă privind manifestaţiile era aşteptat să intre în vigoare. Ţara asiatică a fost criticată deseori de grupuri ce militează pentru drepturile omului pentru că cere ca adunările publice să aibă permisiunea autorităţilor. Preşedintele Kassym-Jomart Tokayev a semnat luna trecută o nouă lege care înlătură această prevedere. (https://bit.ly/3faqudl)

Philonise Floyd, unul dintre fraţii americanului de culoare ucis pe 25 mai de patru poliţişti din Minneapolis în timpul unei arestări, va veni săptămâna viitoare în faţa Congresului pentru a vorbi despre practicile poliţiei şi răspunderea forţelor de ordine. (https://bit.ly/3dFjjtf)

India a raportat un număr record de cazuri noi de infectare cu noul coronavirus, de peste 9.800 de infectări în ultimele 24 de ore. India a depășit Italia la numărul de infectări și a urcat pe locul 6 în clasamentul mondial al celor mai afectate țări de epidemia de COVID-19. (https://bit.ly/3f0TP9E)

De mai mulți ani, militanții sud-coreeni trimit dincolo de frontieră baloane de care agață produse de consum, bani sau mesaje destinate nord-coreenilor. Din cauza tensiunii diplomatice în creștere, Coreea de Sud vrea să interzică această practică. (https://bbc.in/2MAWwmf)

Rapperul american Snoop Dogg s-a decis să voteze pentru prima oară în viața lui la alegerile prezidenţiale americane din toamna acestui an, deoarece îşi doreşte ca Donald Trump să plece de la Casa Albă. Celebrul cântăreţ american, în vârstă de 48 de ani, a presupus până acum în mod eronat că nu avea dreptul să voteze din cauza cazierului său judiciar, dar, după ce a aflat că poate să facă acest lucru, starul rap s-a declarat hotărât să îşi exercite dreptul la vot. „Timp de mulţi ani mi-am spălat creierul de unul singur spunându-mi că nu puteam să votez pentru că aveam cazier”, a spus Dogg. Întrebat apoi dacă va merge să voteze în acest an, Snoop Dogg a răspuns astfel: „Cu siguranţă, pentru că trebuie să ne aducem contribuţia. Nu poţi să vorbeşti despre asta fără să te şi implici. Nu pot să spun cuiva să meargă la vot dacă nu fac eu însumi acest lucru. Toată lumea ştie că sunt un deschizător de drumuri. Nu pot să vă spun să faceţi un lucru pe care eu nu îl fac”. (https://bit.ly/3f1P4Np)

Ministrul Educației din Madagascar a fost remaniat după ce a demarat achiziția de acadele în valoare de 2 milioane de dolari. Dulciurile ar fi urmat să ajungă la elevii din această țară. (https://bbc.in/3dGXBov)

Purtarea măștilor de protecție în public, inclusiv în spațiile deschise, ar putea fi „arma secretă” care a ajutat guvernul japonez să țină epidemia de COVID-19 sub control. Și asta pentru că, atunci când noul coronavirus a ajuns în Japonia, oamenii au făcut ceea ce erau demult obișnuiți să facă: să-și pună, automat, măștile de protecție, se arată într-un articol The New York Times. (https://nyti.ms/3eS2n2G)

Statuia fostului premier britanic Winston Churchill din centrul Londrei a fost vandalizată ieri în timpul protestelor anti-rasiste organizate în memoria cetățeanului american ucis de polițiști în urmă cu două săptămâni. (https://bit.ly/2Yd4VC1)

Preimerul slovac Igor Matovic şi-a cerut scuze pe Facebook pentru nedreptăţile pe care maghiarii din Slovacia le-au avut de suferit în urma dorinţei lor de a-şi utiliza limba maternă. (https://bit.ly/2UeOUKs)

Pandemia de coronavirus este o ”lovitură devastatoare pentru economie”, a declarat președintele Băncii Mondiale, David Malpass. Totodată, aceasta a explicat că scăderea economică din cauza pandemiei poate dura un deceniu și că este nevoie de încurajarea altor sectoare care să înlocuiască locurile de muncă pierdute în turism. (https://bbc.in/2Ab698z)

O analiză despre cum, în timp ce toată lumea a stat închisă în case câteva săptămâni din cauza pandemiei, tentativele de escrocherie online prin email au „explodat”. (https://nr.tn/30gtmRn)

Producătorul italian de băuturi Campari a ajuns la o înțelegere pentru achiziția a 49% din comerciantul online de băuturi alcoolice Tannico pentru a-și crește prezența în zona de online. (https://reut.rs/2ANNdN6)

Revolut face disponibilizări în Polonia și Portugalia. Peste 50 de angajați din aceste țări au fost forțați să aleagă în cel mult 30 de minute între a li se încheia unilateral contractul sau a opta pentru o terminare de comun acord, care le aduce o compensație mică. (https://bit.ly/2Uz2bOn)

Instagram își anunță utilizatorii că pentru a publica pe alt site o postare de pe Instagram, utilizatorul trebuie să ceară acordul autorului. Două procese pe acest subiect s-au soldat până acum cu decizii diametral opuse, unul a dat câștig de cauză autorului fotografiei, altul a decis că drepturile de distribuire cedate la postarea pe Instagram sunt valabile și pentru embeduire. (https://bit.ly/2XGFucR)

Pe Amazon, 15 din 20 cele mai vândute cărți sunt despre rasă, rasism și supremația albilor din SUA. (https://cnn.it/37689uS)

Și în final, editorii revistei TIME au realizat topul celor mai bune cărți publicate până acum în 2020, deși nu am ajuns încă la jumătatea anului. Lista conține 10 titluri, printre care ”The Splendid and the Vile: A Saga of Churchill, Family, and Defiance During the Blitz”, de Erik Larson, ”The Mirror & the Light”, de Hilary Mantel și ”Run Me to Earth”, de Paul Yoon. (https://bit.ly/2Mzl4vR)

🔶Astăzi este Ziua Mondială a Salariului Minim pe economie. De reținut că salariul minim pe economie este valoarea cea mai mică a salariului orar, zilnic sau lunar pe care legea țării respective permite angajatorilor să-l acorde unui salariat. 90 dintre țările lumii au salariu minim stabilit la nivel național.

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier