• Marco Badea

Tribuna Internațională - 6 mai 2020

📸Imaginea zilei vine din Belgia, acolo unde în stația Midi-Zuid din Bruxelles, un cuplu își oferă sărutul de despărțire înainte ca ea să întoarcă la Paris, după ce autoritățile belgiene au anunțat măsuri de relaxare. Povestea aici: (https://reut.rs/2L4oGp5) Altfel spus: DRAGOSTE LA VREME DE COVID-19.

photo source: @Adnan Abidi/Reuters

O întâlnire virtuală între liderii europeni și liderii Balcanilor de Vest va avea loc azi, în speranța de a se ajunge la o declarație finală privind ajutorul UE în lupta cu pandemia COVID-19. Termenul ”extindere” va fi omis din declaratie, iar accentul va fi pe idea unor valori europene și o perspectivă comună. ( https://bit.ly/2W6lCPu)

Franţa a acuzat ieri Apple că îi subminează efortul de a combate noul coronavirus prin refuzul de a face iPhone-urile mai compatibile cu aplicaţia de urmărire a contactelor “StopCovid”. Astfel, aplicaţia va folosi o funcţie Bluetooth care permite telefoanelor să interacţioneze cu dispozitivele din apropiere pentru a ajuta la depistarea interacţiunii utilizatorilor cu persoane care ar putea fi purtătoare ale virusului. În mod normal, iPhone-urile blochează accesul la Bluetooth dacă utilizatorul nu foloseşte o aplicaţie. Oficialii franacezi vor ca Apple să modifice setările, pentru a permite ca aplicaţia lor să acceseze permanent Bluetooth. Până în prezent Apple a refuzat. Mai trebuie spus că Franţa, alături de alte ţări, vrea să păstreze datele de contact într-o bază de date centralizată, argumentând că va fi mai uşor pentru autorităţi să depisteze cazuri de coronavirus. (https://bit.ly/35BXY0u)

Costul uman al încălzirii globale va fi mai mare și se va produce mai repede decât se credea, arată un nou studiu, potrivit căruia cel puțin un miliard de oameni vor fi nevoiți să se mute și să devină migranți climatici sau să îndure călduri insuportabile. Pe fond, cel mai negru scenariu prevede că zonele care găzduiesc acum o treime din populația globului vor deveni la fel de călduroase ca cele mai fierbinți zone din deșertul Sahara în următorii 50 de ani. Perspectiva optimistă vorbește despre 1,2 miliarde de oameni care vor fi lăsați în afara "zonei de confort climatic", unde oamenii au prosperat în ultimii 6.000 de ani. Altfel spus, majoritatea a speciei umane a locuit întotdeauna în regiunele unde temperatura medie este cuprinsă între 11 și 25 de grade Celsius, ideală pentru sănătatea oamenilor și producția de alimente. Însă dimensiunea acestei zone se reduce din cauza încălzirii globale, lăsând mulți oameni într-o zonă considerată "de nelocuit". Cu alte cuvinte, specia umană este vulnerabilă pentru că este concentrată pe uscat - care se încălzește mai rapid decât apa, dar și pentru că o mare parte din viitoarea creștere a populației mondiale se va produce în regiuni calde din Africa și Asia. Din cauza acestor factori, omul se va lupta cu o creștere a temperaturii de 7,5 grade Celsius când temperatura globală va înregistra o creștere de 3 grade Celsius, moment estimat pentru sfârșitul acestui secol. În acel moment, aproximativ 30% din populația lumii va locui în condiții de căldură extremă, adică la o temperatură medie de 29 de grade Celsius. Aceste condiții sunt în prezent foarte rare în afara celor mai călduroase zone din deșertul Sahara, însă odată cu creșterea temperaturii globale cu 3 grade, ele vor acoperi 1,2 miliarde de oameni din India, 485 de milioane în Nigeria și câte 100 de milioane de oameni în Pakistan, Indonezia și Sudan. (https://bit.ly/2WAanhv)

Presa internațională a acordat spațiu deciziei CEDO care i-a dat dreptate fostului procuror șef DNA, Laura Codruța Kovesi. Marile agenții de presă și publicații occidentale au relatat despre cum statul român a fost condamnat pentru că i-a încălcat drepturi fundamentale fostului procuror-șef DNA, în prezent șefa Parchetului European. The New York Times scrie că procurorul UE anti-fraudă a fost revocat pe nedrept dintr-o funcție anticorupție din România: (https://nyti.ms/35ARcYH). POLITICO Europe scrie că demiterea româncei distrugătoare de corupți i-a încălcat acesteia drepturile: (https://politi.co/2WafCp8). Emerging Europesubliniază că victoria la CEDO a unei eroine anticorupție plasează Curtea Constituțională a României într-o nedorită lumină a reflectoarelor: (https://bit.ly/3c9Edjd). Le Figaro scrie că România a fost condamnată la CEDO pentru lustraţia unei magistrate anticorupţie: (https://bit.ly/2W75wFb). Iar Balkan Insight dezvăluie cum o curte europeană sancționează România pentru revocarea unui procuror anticorupție: (https://bit.ly/3diHInG)

Nave de război americane au intrat în Marea Barents, lângă coasta arctică a Rusiei, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, ca parte a atenției sporite pe care armata SUA o acordă Arcticului. Moscova urmărește cele trei vase militare americane, care sunt acompaniate de o frigată britanică. Temerile SUA sunt legate de faptul că interesele americane pot fi puse în pericol de o alianță între Rusia și China în Arctic pentru a găsi rute noi de transport. (https://s.nikkei.com/2zWlb1w)

Banca Centrală Europeană a anunțat că rămâne dedicată angajamentului de a face tot posibilul, în cadrul mandatului său, de a readuce inflaţia la ţinta sa de aproape 2%, a precizat ieri instituţia financiară, după ce Curtea Constituţională a Germaniei a decis că banca centrală şi-a depăşit atribuţiile cu programul de achiziţii de active. ”BCE ia notă de judecata de astăzi a Curţii Constituţionale Federale a Germaniei referitoare la Programul de Achiziţii din Sectorul Public”, a anunţat banca centrală, adăugând că Curtea Europeană de Justiţie a decis anterior că programul este legal. Potrivit comunicatului, Consiliul Guvernatorilor rămâne dedicat în totalitate pentru a face tot ceea e este necesar în cadrul mandatului său că inflaţia să urce la niveluri corespunzătoare cu obiectivul său pe termen mediu”. De reținut că, Curtea Constituţională germană a cerut marţi Băncii Centrale Europene să justifice, în termen de trei luni, conformitatea vastelor achiziţii de active ale instituţiei, pe care le consideră ”îndoielnice”, într-o hotărâre cu implicaţii neclare, dar care nu priveşte programul de urgenţă împotriva pandemiei COVID-19. Pe fond, decizia pune în opoziție Curtea Constituțională din Karlsruhe cu Curtea de Justiție a Uniunii Europene. (https://bit.ly/3fr2rr9)

SUA şi Marea Britanie au lansat în mod oficial, ieri, o primă rundă de negocieri în vederea încheierii unui acord de liber-schimb şi au promis să acţioneze într-un ritm susţinut cu scopul de a încheia un acord care ”să stimuleze în mod considerabil comerţul şi investiţiile”. La negocieri, care urmează să se desfăşoare prin videoconferinţă în următoarele două săptămâni, urmează să ia parte oficiali americani şi britanici în cadrul a aproximativ 30 de grupuri de negociatori, au anunţat reprezentanţii comerciali ai celor două ţări într-un comunicat comun. (https://reut.rs/2YFvgKG)

Un vaccin pilot pentru #covid19, care a fost dezvoltat în Germania şi Statele Unite a fost administrat unor pacienţi în SUA, au anunţat ieri companiile implicate. Astfel, După teste preliminare în Germania, compania Biontech din Mainz şi cea americană Pfizer avansează studiul clinic al BNT162, un vaccin mRNA, în Statele Unite. Pe fond, vor fi vaccinaţi 360 de voluntari sănătoşi în cadrul studiului realizat în Statele Unite, iniţial numai pe pacienţi cu vârste între 18 şi 55 de ani iar mai târziu pe participanţi cu vârste mai mari. Următoarea serie de teste în Germania va fi făcută pe 200 de voluntari sănătoşi cu vârste între 18 şi 55 de ani, monitorizate de Institutul Paul Ehrlich, institutul federal german pentru vaccinuri. E de așteptat ca primele rezultate să fie disponibile în iunie. Dacă testele iniţiale vor arăta rezultate pozitive, ele vor continua cu participanţi mai sănătoşi, precum şi cu persoane cu risc ridicat. (https://on.wsj.com/3c6YGFm)

Preţurile petrolului au crescut ieri cu până la 20,4%, susţinute de măsurile de reducere a producţiei adoptate de statele producătoare şi de începerea redeschiderii economiilor la nivel mondial. Astfel, cotaţia petrolului West Texas Intermediate (WTI), de referinţă pe piaţa americană, a urcat cu 20,45%, adică cu 4,17 dolari, şi a închis la 24,56 dolari pe baril. Preţul petrolului WTI a închis în ziua precedentă, adică luni, la peste 20 de dolari pe baril pentru prima oară de la jumătatea lunii aprilie, iar ieri a consemnat a cincea zi consecutivă de creşteri, cea mai lungă perioadă pozitivă înregistrată după iulie 2019. Pe fond, preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa in Londra, a urcat cu 13,86%, la 30,97 de dolari pe baril, înregistrând la rândul său a cincea zi consecutivă de creşteri. de reținut că cererea de petrol a scăzut puternic pe fondul răspândirii pandemiei de coronavius la nivel mondial, care a obligat miliarde de oameni să stea în case şi a blocat aproape complet traficul aerian. Potrivit unor estimări, până la o treime din cererea mondială de petrol a fost anulată în aprilie. Dar pe măsură ce economiile se redeschid, investitorii consideră că cererea de petrol va creşte. (https://cnb.cx/2SGxTbd)

Guvernul indian vrea să atragă marile companii care se pregătesc să își mute producția din China. Astfel, una dintre marile probleme ale companiilor străine care vor să investească în India este achiziția de teren, așa că guvernul a decis să le pună la dispoziție aceste active. Pe fond, este vorba despre loturi de teren care, adunate, au 461.589 hectare, adică o suprafață de două ori mai mare decât a Luxemburgului. Cu alte cuvinte, guvernul condus de premierul Narendra Modi colaborează cu administrația locală pentru a le pune la dispoziție companiilor terenul necesar instalării facilităților de producție. India vrea să își reducă dependența masivă de importurile din China, dependență care a creat mari probleme în aprovizionarea spitalelor cu echipamente medicale în timpul pandemiei de coronavirus. (https://bloom.bg/2L3ugrV)

Melodia „Bad guy”, a artistei americane Billie Eilish, a fost cel mai bine vândut single din 2019, conform cifrelor publicate de Federaţia Internaţională a Industriei Fonografice, citate ieri de Contactmusic.com. Noile date lansate de IFPI au dezvăluit că hit-ul artistei în vârstă de 18 ani a fost cumpărat, descărcat şi difuzat cel mai mult în ultimul an, fiind urmat în acest clasament de „Old Town Road”, al rapperului american Lil Nas X. Melodiile „Senorita”, a lui Shawn Mendes şi Camila Cabello, „Sunflower”, de Post Malone, şi „7 Rings”, de Ariana Grande, sunt clasate pe locurile al treilea, respectiv al patrulea şi al cincilea. În ceea ce priveşte albumele, „5×20 – All The Best!”, o compilaţie cu cele mai reuşite melodii ale grupului japonez Arashi, s-a vândut în 3,3 milioane de exemplare în întreaga lume, depăşind performanţele obţinute de Taylor Swift cu albumul „Lover”, vândut în 3,2 milioane de exemplare pe plan internaţional. Mai trebuie subliniat că „Map Of The Soul – Persona”, al grupului BTS, „A Star Is Born”, al artistei Lady Gaga, şi discul de debut al lui Billie Eilish, „When We All Fall Asleep, Where Do We Go?”, s-au clasat în această ordine pe primele cinci poziţii ale clasamentului celor mai bine vândute albume din 2019. Mai trebuie subliniat că cifrele publicate au relevat, de asemenea, faptul că industria în ansamblu a realizat 20 de miliarde de dolari anul trecut, cea mai mare sumă obţinută din 2005. Peste jumătate (56,1%) din încasări au fost obţinute prin intermediul site-urilor de streaming, inclusiv Spotify şi Apple Music, Marea Britanie fiind cea mai importantă piaţă muzicală din Europa şi a treia la nivel mondial, după Statele Unite şi Japonia. (https://bit.ly/3caJHu5)

Șeful antitero din Belgia, Paul Van Tichelt, a avertizat într-un interviu ân presa europeană, că așa-zisul Stat Islamic continuă să fie o amenințare, precizând că “ISIS împarte săpun în taberele de refugiați, spunând că coronavirusul este o pedeapsă a lui Dumnezeu pentru necredincioși”. Tichelt a adăugat că “membrii ISIS le spun refugiaților că aceia care respectă sharia nu vor fi infectați”. De asemenea, șeful antitero a mai adăugat că gruparea teroristă ISIS continuă atacurile în Siria și Irak. (https://bit.ly/3fhUapw)

The Guardian scrie că premierul Sloveniei este o combinație cidată de Donald Trump și Viktor Orban, având în vedere că a început să lanseze pe twitter injurii la adresa jurnaliștilor critici și deturnează criza coronavirusului în avantaj personal politic. De reținut că Janez Jansa, care are o tendinţă în stil Trump de a lansa tweet-uri inflamatorii şi este un aliat apropiat al premierului ungar de extremă dreapta, Viktor Orban, a preluat funcţia după ce precedentul şef al guvernului ţării, Marjan Sarec, a demisionat, sperând să declanşeze alegeri anticipate. Jansa a reuşit să formeze o coaliţie între Partidul Democrat sloven, din care face parte, şi încă trei formaţiuni. În primele săptămâni, atenţia guvernului a fost în cea mai mare parte concentrată asupra răspunsului la coronavirus şi până acum Slovenia a reuşit să menţină numărul infectărilor şi deceselor de Covid la un nivel scăzut. Însă criticii se tem că Jansa, asemenea mentorului său de la Budapesta, vrea să folosească criza coronavirusului în avantaj politic. Pe fond, Jensa va putea totodată să acţioneze ca o nouă voce în UE în sprijinul lui Orban şi al guvernului polonez, care vor să se asigure că Uniunea nu va ţine prelegeri satelor membre pe teme de democraţie şi stat de drept. Pentru că Slovenia va deţine preşedinţia rotativă a UE anul viitor. (https://bit.ly/3forY4i)

Aproape două treimi dintre companiile chestionate la nivel globa, adică un total de 64%, pregătesc noi măsuri de siguranță a angajaților pentru a putea reveni la locurile de muncă, arată cea mai recentă ediție a sondajului global PwC COVID-19 CFO Pulse. În acest context, 55% dintre respondenți spun că vor să reconfigureze spațiile de lucru pentru a permite distanțarea fizică și 22% vor să-și reducă suprafața birourilor. Pe fond, în noul context, 47% dintre companii intenționează să introducă permanent munca de acasă pentru rolurile care permit acest lucru, 46% vor să accelereze automatizarea și să introducă noi moduri de lucru și 44% să programeze munca în ture pentru a diminua expunerea. În ceea ce privește impactul COVID-19 asupra afacerilor, nivelul de îngrijorare a rămas constant cu ediția anterioară a sondajului, 70% dintre liderii de finanțe arătând că sunt foarte preocupați de acest lucru și majoritatea, adică 80%, așteaptă o scădere a veniturilor și profitului. Din perspectiva industriei, directorii financiari ai companiilor de retail sunt cei mai îngrijorați, adică un total de 75%, din cauza reducerii încrederii consumatorilor, dar și a puterii de cumpărare, ca urmare a scăderii veniturilor. Cel mai scăzut nivel de îngrijorare cu privire la impactul potențial asupra afacerilor a fost raportat de liderii de finanțe din energie, utilități și resurse, adică un total de 57%. De reținut că sondajul a fost realizat în data de 28 aprilie în rândul a 871 de directori financiari din 24 de țări: Armenia, Azerbaidjan, Brazilia, Cipru, Danemarca, Franța, Germania, Irlanda, Japonia, Kazahstan, Malta, Mexic, Orientul Mijlociu, Olanda, Filipine, Portugalia, Singapore, Slovacia, Suedia, Elveția, Thailanda, Turcia, SUA și Vietnam. (https://pwc.to/35zkG9m)

În următoarele zile vor începe lucrările de construire a gazoductului Baltic Pipe, în valoare de 1,5 miliarde de euro. Acest gazoduct, cu o capacitate anuală de şapte miliarde de metri cubi, va transporta gaze naturale norvegiene în Danemarca și Polonia, a anunţat preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, în cadrul unei conferinţe de presă. De reținut că pentru lucrările de construire vor începe pe coasta poloneză şi pe cea daneză a Mării Baltice, operatorul naţional al reţelei de transport al gazelor naturale din Polonia, Gaz-system, a ales compania italiană Saipem pentru executarea trosonului care va traversa Marea Baltică al acestui proiect. Într-un comunicat dat publicităţii de compania Saipem, se arată că respectivul contract are valoarea de 280 milioane de euro şi are drept obiect construirea unui gazoduct în lungime de 275 de kilometri care va traversa Marea Baltică la o adâncime cuprisă între 4 şi 57 de metri. Darea în folosinţă a gazoductului Baltic Pipe, care va transporta în Polonia gaze naturale extrase din platoul continental norvegian al Mării Nordului şi introduse în reţeaua Danemarcei, este preconizată pentru data de 1 octombrie 2022. Altfel spus, prin intermediul interconectoarelor, această investiţie va face posibilă aprovizionarea cu gaze naturale a ţărilor membre ale Iniţiativei celor Trei Mări, precum şi a Ucrainei. (https://bit.ly/3fyPs78)

Un document de patru pagini realizat de Departamentul de securitate internă al Statelor Unite, și citat de AP, afirmă că liderii chinezi au „ascuns intenționat gravitatea pandemiei de lume la începutul lunii ianuarie” ca să se aprovizioneze cu materiale medicale necesare pentru a răspunde infecțiilor, în detrimentul celorlalte țări de pe glob. Informațiile din documentul DHS datat 1 mai 2020, au venit în contextul în care în care Administrația Trump și-a intensificat criticile la adresa Chinei, secretarul de stat Mike Pompeo afirmând duminică că Beijingul a fost responsabil de răspândirea bolii și trebuie să fie tras la răspundere. Analiza DHS, care nu este clasificată, ci marcată „numai pentru uz oficial,” afirmă că, în timp ce a minimalizat gravitatea coronavirusului, China a crescut importurile și a scăzut exporturile de echipamente individuale de protecție. Astfel, regimul comunist a încercat să acopere acest lucru prin „negarea existenței unor restricții la export și întârzierea furnizării datelor sale comerciale,” se arată în document. Totodată, deși Associated Press afirmă că multe dintre erorile guvernului chinez par să se datoreze obstacolelor birocratice, controlului strict asupra informațiilor și oficialilor care au ezitat să raporteze vești proaste, neexistând dovezi publice care să sugereze că a fost vorba de un complot intenționat al Beijingului pentru a cumpăra materiale medicale din întreaga lume, cazul Canadei, precum și al Australiei, indică contrariul. (https://bit.ly/2SIlZhf)

Preşedintele american Donald Trump a confirmat că celula de criză pentru răspunsul la coronavirus condusă de Mike Pence va fi dizolvată în câteva săptămâni, fiind convins că grupul de lucru a făcut „o treabă minunată”. Trump a sugerat acest lucru marţi, deşi bilanţul deceselor cauzate de Covid-19 în SUA a depăşit 70.000, iar experţii spun că încă nu a fost depăşit vârful epidemiei aici. Oficialii din sistemul sanitar american avertizează că un nou val de îmbolnăviri poate fi înregistrat odată ce afacerile vor reporni şi oamenii vor începe să meargă din nou la muncă. Zilnic, sunt depistate peste 20.000 de cazuri de infectare, iar numărul deceselor înregistrate în 24 de ore este mai mare de 1.000. Cu toate acestea, Trump a spus în timpul unei vizite la o fabrică de măşti din Arizona: „Ne aducem ţara înapoi”. (https://bit.ly/2zVsKWf)

Insula Lampedusa a fost luată cu asalt. Ieri, de dimineaţa până seara au debarcat patru nave cu migranţi, iar aproximativ două sute de persoane s-au alăturat celor o sută care, de două zile, sunt adăpostite pe digul Favaloro, într-un singur cort. Situația de pe insulă pare să fi scăpat de sub control, fiind imposibilă aplicarea măsurilor anti-Covid. Iar vremea bună lasă de înţeles că sosirile de-abia au început. De mai multe zile, primarul Salvatore Martello a cerut Ministerului de Interne să poată avea o navă fixă ​​în fața coastei insulei, la bordul căreia să-i găzduiască pe migranții care sosesc, fără să îi lase să pună piciorul pe insulă, respectând astfel siguranța cetăţenilor din Lampedusa. Însă nu a primit niciun răspuns. Cei aproximativ 150 de migranți salvați săptămânile trecute de ONG-urile Alan Kurdi și Aita Mari şi-au terminat perioada de carantină și vor trebui găzduiţi în centrele de primire în așteptarea reluării relocărilor în Europa. (https://bit.ly/2SHPsaZ)

Numărul şomerilor înregistraţi în Spania a crescut cu peste 282.000 în luna aprilie, în principal în turism, după un avans de peste 300.000 în luna martie, ca urmare a impactului pandemiei de coronavirus, a anunţat ieri Ministerul Muncii din Spania. În prezent, numărul spaniolilor care depind de ajutoarele de şomaj a ajuns la un nivel record de 5,2 milioane, creştere de 135,56% în ritm anual, după ce unele din cele mai stricte măsuri de carantină împotriva coronavirusului introduse la nivel mondial au paralizat economia spaniolă. De asemenea, costul plăţii ajutoarelor de şomaj pentru cele 5,2 milioane de persoane aflate în şomaj total sau parţial a crescut exploziv cu 207%, comparativ cu luna aprilie 2019, până la 4,5 miliarde de euro. Dacă sunt luaţi în calcul şi muncitorii disponibilizaţi şi cei aflaţi în concediu medical, până la şapte milioane de persoane sunt dependente de stat, adică aproape 30% din populaţia în vârstă de muncă, conform datelor trimise la Bruxelles de autorităţile spaniole împreună cu prognozele economice pe 2020. Cu toate acestea, cifra care priveşte numai persoanele fără un loc de muncă, 3,8 milioane, este departe de cifra record de 5 milioane atinsă în 2013, în cel mai grav moment al crizei datoriilor suverane care a lovit Spania în urmă cu un deceniu. (https://reut.rs/3ft2tPE)

Turcia a trimis echipamente medicale de protecţie către 55 de țări în ultimele săptămâni. Printre statele care au primit ajutoare din partea Turciei se numără Statele Unite, Marea Britanie, China, Pakistan, Israel, Palestina, la care se adaugă câteva țări balcanice și unele state africane. Și România a adus echipament medical din Turcia. Potrivit Financial Times, aceste eforturi fac parte dintr-o poveste creionată cu grijă pentru publicul local, o poveste ce subliniază ideea că Turcia a controlat criza în timp ce ţările avansate au eşuat. Pe de altă parte, acesta este un program atent plă­nuit de diplomaţie menit să atenueze tensiunile inter­na­ţio­na­le şi să întărească relaţiile externe ale Turciei, în special cu Vestul. (https://on.ft.com/2W7EkpZ)

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat într-un interviu acordat jurnaliștilor de la CNN, că cel mai bun scenariu este ca ţara sa să redeschidă turismul începând cu 1 iulie, chiar dacă data exactă depinde şi de companiile aeriene şi de implementarea unor protocoale stricte în domeniul sănătăţii privind zborurile externe. Un anunţ similar a fost făcut şi de Bulgaria, care și ea speră să-și redeschidă locaţiile de vacanţă de la 1 iulie. (https://cnn.it/2zhFyGo)

Un restaurant vegan din Amsterdam a găsit o soluţie creativă pentru a respecta noile reguli impuse în vederea prevenirii răspândirii noului coronavirus. Cu ajutorul unei companii de design, restaurantul aflat pe malul unui lac le oferă clienţilor separeuri din sticlă unde pot lua cina. Deja sunt preluate rezervări pentru ultima săptămână a lunii mai, cu mențiunea ca autoritățile să permită redeschiderea restaurantelor. (https://bit.ly/35B7Zea)

Încă președinte al Venezuelei, Nicolas Maduro, a anunţat arestarea a doi „mercenari americani”, după o tentativă eşuată de lovitură de stat care a avut loc zilele trecute. Cei doi sunt angajaţii unei firme private de securitate din SUA şi veterani ai forţelor speciale americane. Preşedintele venezuelean i-a acuzat pe cei doi americani că au încercat „să se joace de-a Rambo”, în încercarea acestora de a-l înlătura de la putere. (https://cnn.it/3drCjuN)

Saloanele de coafură, muzeele și lăcașurile de cult s-au redeschis în această săptămână în Germania în cadrul măsurilor de relaxare treptată a restricţiilor de izolare impuse pentru a încetini răspândirea noului coronavirus. Astfel, proprietarii saloanelor și frizeriilor au trebuit să se adapteze "noului normal" și au introdus măsuri de siguranță atât pentru angajați cât și pentru clienți. Fără sală de așteptare, fără reviste, fără tunsori pe părul uscat și menținerea distanței de 1,5 metri între scaune, acestea sunt noile reguli pe care germanii vor fi nevoiți să le respecte. (https://bbc.in/3bakUF6)

Cincisprezece copii din New York au fost internați în spital după ce au prezentat simptomele unui sindrom inflamator care ar putea fi legat de coronavirus, potrivit unei alerte lansate de Departamentul de Sănătate Publică din orașul american. Pacienții, cu vârste între 2 și 15 ani, au fost internați între 17 aprilie și 1 mai, se arată în alerta autorităților. Câțiva dintre pacienți au fost depistați cu COVID-19 sau având anticorpi de COVID-19. Pe fond, unii dintre pacienți au avut febră o perioadă îndelungată de timp și simptome similare cu boala Kawasaki sau sindromul de șoc toxic, potrivit autorităților. De reținut că boala Kawasaki provoacă inflamarea pereților arterelor și poate limita circulația sângelui către inimă. Această boală poate fi tratată și majoritatea copiilor se recuperează, însă poate fi mortală. (https://cnn.it/2YEnyk7)

Pentru că muncitorii români nu au mai ajuns la fermele dintr-o localitate din landul Baden-Württemberg, germanii au fost nevoiți să-și culeagă singuri sparanghelul. Unii fermierii și-au chemat potențialii cumpărători să îi ajute, iar aceștia spun că nu este o activitate atât de simplă pe cât pare și se plâng de dureri de oase. Astfel, zilele trecute, muncitorii sezonieri din România ar fi trebuit să ajungă la Albertushof, în St. Leon-Rot, pentru culegerea sparanghelului. Însă zborul a fost amânat de mai multe ori, pe fondul crizei provocate de coronavirus. (https://bit.ly/3b5OQCf)

Despre cum arată nesimțiții: un pădurar din parcul natural Commons Ford Ranch Metropolitan a fost împins în apă după ce le-a atras atenția unor excursioniști să respecte măsurile de distanțare fizică. (https://cnn.it/2yzsf3P)

Și despre cum arată nenorociții: o altercație violentă s-a produs într-un magazin din Michigan după ce paznicul de serviciu i-a cerut unei cliente să poarte masca sanitară, conform regulilor anti-coronavirus adoptate în statul american. Paznicul a fost împușcat în cap de soțul femeii și a murit, ulterior, la spital. Pe fond, conflictul a început după ce paznicul i-a cerut fiicei unei cliente din magazin să își pună masca sanitară, conform regulilor în vigoare. Femeia, devenită recalcitrantă, a intrat, inițial, într-o altercație verbală cu paznicul. Imaginile înregistrate de camerele video, confirmă incidentul inițial, se arată într-un comunicat al procurorului care se ocupă de caz. Fiica clientei a părăsit magazinul, însă femeia a început să țipe la agentul de pază, care i-a cerut apoi să părăsească magazinul și i-a spus casierei să nu o servească. Imaginile video arată că după conflictul inițial, femeia s-a urcat în mașină și a părăsit zona. 20 de minute mai târziu, soțul acesteia și fiul lui s-au întors la magazin cu aceeași mașină, l-au agresat verbal pe paznic, după care l-au împușcat în cap. Cei trei au fost acuzați de crimă cu premeditare dar și de alte infracțiuni referitoare la nerespectarea regimului armelor și încălcarea restricțiilor pe perioadă de pandemie. (https://cnn.it/2SHT2St)

Banca Centrală Europeană a anunțat că rămâne dedicată angajamentului de a face tot posibilul, în cadrul mandatului său, de a readuce inflaţia la ţinta sa de aproape 2%, a precizat ieri instituţia financiară, după ce Curtea Constituţională a Germaniei a decis că banca centrală şi-a depăşit atribuţiile cu programul de achiziţii de active. ”BCE ia notă de judecata de astăzi a Curţii Constituţionale Federale a Germaniei referitoare la Programul de Achiziţii din Sectorul Public”, a anunţat banca centrală, adăugând că Curtea Europeană de Justiţie a decis anterior că programul este legal. Potrivit comunicatului, Consiliul Guvernatorilor rămâne dedicat în totalitate pentru a face tot ceea e este necesar în cadrul mandatului său că inflaţia să urce la niveluri corespunzătoare cu obiectivul său pe termen mediu”. De reținut că, Curtea Constituţională germană a cerut marţi Băncii Centrale Europene să justifice, în termen de trei luni, conformitatea vastelor achiziţii de active ale instituţiei, pe care le consideră ”îndoielnice”, într-o hotărâre cu implicaţii neclare, dar care nu priveşte programul de urgenţă împotriva pandemiei COVID-19. Pe fond, decizia pune în opoziție Curtea Constituțională din Karlsruhe cu Curtea de Justiție a Uniunii Europene. (https://bit.ly/3fr2rr9)

Administrația de la Casa Albă derulează o analiză importantă pentru a vedea dacă avioanele de spionaj, oficiali din serviciile de informații și alte active ale SUA trebuie retrase din Marea Britanie, după ce Guvernul de la Londra a fost de acord ca Huawei să construiască rețeaua 5G. Pe fond, șase surse, inclusiv actuali oficiali din Statele Unite și Marea Britanie, au declarat pentru The Telegraph că analiza, care încă nu a fost anunțată public, are potențiale ramificări în ceea ce privește “relația specială” dintre cele două țări. Fiecare activ militar și de informații pe care americanii îl au în Marea Britanie este evaluat pentru a înțelege implicațiile a ceea ce înseamnă ca gigantul tehnologic Huawei, din China, să construiască o parte a noii rețele de date. (https://bit.ly/2L3YHhp)

BBC News scrie că italienii care și-au pierdut afacerile și nu vor să se îndatoreze statului își vând micile companii către mafia siciliană, care le preia în scopul spălării banilor. (https://bbc.in/2A48EJD)

Rusia își închide o serie de sonde petroliere din Oceanul Arctic, deși a refuzat categoric să reducă producția la cererea țărilor din OPEC pentru a ajuta la revenirea prețurilor globale din industria petrolului. Confruntată cu imposibilitatea de a vinde sau stoca rezervele de petrol acumulate, Rusia își va închide o cincime din rafinăriile pe care le are în zona arctică. (https://nyti.ms/2W5HWsE)

Israel a extins autorizația serviciilor secrete Shin Bet de a folosi date preluate din telefoanele mobile personale pentru a urmări oamenii infectați cu noul coronavirus până pe data de 26 mai, în pofida riscurilor pentru libertățile persoanei. Cabinetul prim ministrului Netanyahu a apropat reguli de urgență care permit folosirea tehnologiei similară cazurilor de anti-terorism. (https://nyti.ms/2W590rQ)

ONU a decis la începutul acestei săptămâni să susțină eforturile Libanului de a pune capăt crizei economice, pentru a putea adresa provocările legate de securitate, ajutor umanitar și criza COVID-19. (https://bit.ly/2YCK90g)

Nigeria a ucis 134 membri ai grupării teroriste Boko Haram și Statul Islamic al Africii de Vest, în cursul operațiunii Kantana Jimlan lansată pe 1 mai în acest scop. (https://bit.ly/2YDewnl)

Comenzile pentru industria manufacturieră din Statele Unite au scăzut în martie cu 10.3%, comparativ cu februarie. Este cea mai mare scădere de la o lună la alta înregistrată din 1992 până în prezent. (https://on.wsj.com/2SHY9lD)

The National Cyber Security Centre, o agenție britanică specializată în Securitate cibernetică a anunțat că state ostile încearcă să intre în sistemul informatic al universităților britanice și facilităților științifice pentru a fura cercetări referitoare la COVID-19, inclusiv despre dezvoltarea unui vaccin. Rusia, Iran și China sunt printre state care folosesc hacking-ul pentru a accesa aceste date, însă fără succes. (https://bit.ly/2zgzk9q)

Administrația Trump face eforturi pentru a înlătura China din lanțul industrial global de furnizori, inclusiv prin impunerea unor noi tarife comerciale pentru a pedepsi Beijing-ul pentru modul în care a administrat izbucnirea pandemiei COVID-19. ” Lucrăm pentru a reduce dependența de furnizorii din China de câțiva ani, dar acum am pus această inițiativă pe turbo”, a declarat Keith Krach, sub-secretar al Departamentului de Stat al SUA pentru Creștere Economică, Energie și Mediu pentru Reuters. (https://reut.rs/2L58eVv)

Un raport intern al Institutului Chinez pentru Relații Internaționale Contemporane, un think tank afiliat guvernului, prezentat luna trecută de ministrul chinez pentru securitatea de stat liderilor de la Beijing, inclusiv președintelui Xi Jinping, a concluzionat că există o percepție globală anti-China la un nivel similar momentului 1989 din piața Tiananmen. Beijing ar putea fi pus în fața unui val de ostilitate față de China, coordonat de SUA, și este nevoie să fie pregătită pentru scenariul cel mai negativ, o confruntare armată între două superputeri. (https://reut.rs/2WtVVYk)

Fondul Monetar Internațional a aprobat un împrumut de $91 de milioane pentru Malawi în scopul de a ajuta țara să echilibreze un deficit de plăți exacerbat de pandemia COVID-19. Malawi are doar 37 de cazuri de coronavirus raportate, însă deja se afla în stagnare economică din cauza secetei și un nivel de trai scăzut al populației. (https://reut.rs/2W5P20i)

Un hacker a reușit să acceseze informațiile și conturile celor peste 100 milioane de oameni care joacă Roblox, după ce a mituit un angajat pentru a dobândi acces la infrastructura de customer support a jocului. (https://bit.ly/2W8Yyjm)

Preţurile produselor proaspete au crescut în Europa ca urmare a impactului virusului SARS-cov-2. Astfel, în Germania, preţul produselor proaspete a crescut cu aproape 10% în aprilie comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut. S-au scumpit în special legumele, cu aproape 30%, ca urmare a creşterii explozive a preţurilor la broccoli şi conopidă, produse care vin din Spania şi Franţa. Și în Franța anumite fructe şi legume au devenit mai scumpe de la începutul măsurilor de izolare, asociaţia consumatorilor UFC Que Choisir raportând o creştere medie de 9% a preţului fructelor şi legumelor. În Italia, preţurile la portocale şi lămâi au crescut deoarece consumatorii caută fructe bogate în vitamina C pentru a-şi întări sistemul imunitar. Altfel spus, preţurile sunt trase în sus şi de o creştere a cererii globale pentru produse proaspete, în contextul în care închiderea restaurantelor, a cafenelelor şi a cantinelor i-a obligat pe europeni să îşi gătească singuri. (https://bit.ly/3foGwB5)

Airbnb intenţionează să concedieze 1.900 de angajaţi, respectiv 25% din forţa sa de muncă, iar măsura va intra în vigoare pe 11 mai, motivul fiind criza fără precedent provocată de pandemia de coronavirus. De reținut că afacerile Airbnb au fost afectate grav, veniturile din acest an fiind estimate la mai puţin de jumătate faţă de cele obţinute în 2019. Anterior concedierilor, Airbnb avea 7.500 de angajaţi. Airbnb va opri proiectele legate de hoteluri, o divizie de transport şi cazări de lux. Cu alte cuvinte, angajaţii americani concediaţi vor primi salariul de bază pentru 14 săptămâni plus o săptămână în plus pentru fiecare an lucrat la Airbnb. Airbnb va mai oferi angajaţilor americani asigurare medicală pentru o perioadă de 12 luni. Data de 11 mai va fi ultima zi de lucru pentru angajaţii afectaţi din Statele Unite şi Canada. (https://cnb.cx/2L8d7go)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier