• Marco Badea

Tribuna Internațională - 6 iunie 2020

📸Imaginea zilei vine din SUA, acolo unde în Washington, D.C. Donald Trump a scos armata pe străzi. Fotograful Kevin Lamarque de la Reuters Pictures a surprins🇺🇸America într-o imagine. Iar ca bonus de weekend, las aici melodia lui Childish Gambino: "This Is America". (https://bit.ly/2XBUeJQ)

Franţa şi Germania au anunţat lansarea unei iniţiative comune denumite ''Gaia-X'', prin care doresc ca Uniunea Europeană să fie autonomă în exploatarea datelor sale informatice, care sunt ''aurul negru'' al economiei digitale. Platforma Gaia-X, prezentată de miniştrii economiei francez şi german, Bruno Le Maire şi Peter Altmaier, va fi un fel de piaţă pe care companiile europene vor putea găsi servicii de stocare în ''cloud'' conform unui anumit număr de criterii şi norme europene. Pe fond, lumea actuală a serviciilor cloud este dominată de marile companii americane, precum Amazon, Microsoft sau Google, în timp ce companii chineze, cum ar fi Alibaba, încep şi ele să se afirme încet la acest capitol. Or, Franţa şi Germania nu vor ca operatorii europeni să fie lăsaţi la o parte, mai ales că poziţia lor este deja slabă pe anumite pieţe, cum este cea a cloud-ului public. Prin platforma prezentată, companiilor li se propune o resursă informatică ieftină şi utilizabilă la cerere, graţie punerii în comun a serverelor într-un centru gigantic de date. Una dintre principalele exigenţe pentru furnizorii de servicii cloud prezenţi pe platforma Gaia-X va fi transparenţa cu privire la jurisdicţia de referinţă a acestor furnizori, a explicat ministrul Le Maire în timpul unei teleconferinţe de presă comune cu omologul său german. Dacă datele încredinţate unui furnizor de servicii cloud ''sunt supuse vreunei legi extrateritoriale, de exemplu legea americană ''Cloud Act'', atunci acest lucru va trebui precizat'', a indicat el. O altă exigenţă importantă pentru furnizorii de pe Gaia-X va fi interoperabilitatea serviciilor prezente pe platformă. ''Dacă nu sunteţi mulţumit de furnizorul vostru actual de servicii cloud, sau dacă acesta devine prea scump, atunci veţi putea schimba furnizorul fără a pierde datele'', a mai explicat Bruno Le Maire. Totodată, trebuie spus că ideea iniţiativei franco-germane este de fapt de a permite apariţia nu a unor giganţi informatici precum operatorii americani sau chinezi, ci a unei galaxii de operatori capabili să funcţioneze în reţea şi să ofere în mod colectiv toate serviciile pe care astăzi le concentrează Amazon, Microsoft sau Alibaba. Din perspectiva UE obiectivul iniţiativei nu este doar unul politic, ci şi de performanţă economică, conform afirmaţiilor celor doi miniştri. Construcţia unei infrastructuri europene reprezintă ''punctul de plecare pentru construcţia unui ecosistem european al datelor'', în care informaţiile să poată circula fără dificultate între actorii economici pentru ca aceştia să-şi crească performanţa şi să creeze noi servicii. Mai trebuie subliniat că gestionarea platformei Gaia-X va fi încredinţată unui grup de 22 de companii fondatoare, 11 franceze şi 11 germane, printre care se numără OVH, Scaleway, Dassault Systemes, Orange, EDF, Docaposte, Deutsche Telekom, Siemens, Bosch, SAP şi BMW. Furnizorii din afara UE, inclusiv giganţii informatici americani, vor putea fi prezenţi pe această platformă dacă respectă criteriile şi condiţiile ei. (https://politi.co/2XACpLq)

Noua rundă de negocieri între Londra şi Bruxelles privind relaţiile post-Brexit între Regatul Unit şi UE s-a încheiat fără progrese semnificative, potrivit mesajelor transmise de cei doi şefi ai echipelor de negociere, David Frost şi Michel Barnier. Pe fond, negociatorul şef britanic David Frost a spus că ''progresele rămân limitate, dar discuţiile noastre s-au purtat într-un ton pozitiv'', adăugând că ''ne apropiem de limitele a ceea ce putem obţine în formatul negocierilor la distanţă. Dacă vrem să facem progrese, atunci este clar că trebuie să intensificăm şi să accelerăm lucrul''. În același timp, negociatorul şef european Michel Barnier, a precizat că ''săptămâna aceasta nu am avut zone semnificative de progres", adăugând că "nu putem continua aşa la nesfârşit''. Totodată, Barnier a insistat că cele două părţi trebuie să ajungă la un acord până pe 31 octombrie şi a afirmat că rămâne valabilă propunerea UE de prelungire a perioadei de tranziţie post-Brexit dincolo de data de 31 decembrie, prelungire respinsă până în prezent de guvernul condus de Boris Johnson. Potrivit lui David Frost, guvernul britanic este dispus să facă eforturi pentru a se ajunge la o înţelegere cu UE ''cel puţin asupra liniilor generale ale unui acord echilibrat'', care să ţină cont de refuzul Regatului Unit de a se alinia normelor UE (aşa-numitul ''level playing field'' cerut de Bruxelles) şi de poziţia britanicilor privind dosarul pescuitului, cele două principale subiecte de divergenţă între Londra şi Bruxelles. Cu alte cuvinte, reprezentanţii sectorului britanic de pescuit se împotrivesc vehement cerinţei Bruxelles-ului ca un acord comercial să fie legat de accesul în apele britanice în aceleaşi condiţii ca şi până acum pentru pescarii europeni, mai ales cei francezi, belgieni şi olandezi. Speranţa unei ieşiri din impas se îndreaptă acum spre întâlnirile pe care premierul britanic Boris Johnson le va avea la sfârşitul lunii cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen şi cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel. De reținut și că șeful din 10 Downing Street a declarat la jumătatea săptămânii, că indiferent dacă va exista sau nu, un acord între UE și UK, Regatul Unit va părăsi piaţa unică europeană şi uniunea vamală europeană şi a cerut mediului de afaceri să se pregătească pentru aceasta. La rândul său, ministrul britanic de stat Michael Gove a estimat zilele trecute că preşedinţia germană a Consiliului UE care va începe la 1 iulie va aduce ''leadership-ul necesar pentru a se ajunge la un acord''. Mai trebuie subliniat că dacă până la finalul perioade de tranziţie post-Brexit, în care Regatul Unit continuă să aplice regulile UE, nu se va încheia un acord şi Londra nu-şi schimbă poziţia privind extinderea tranziţiei dincolo de 31 decembrie, relaţiile economice dintre UE şi Regatul Unit vor fi guvernate de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Europenii doresc un acord extins care să cuprindă şi norme ale UE privind concurenţa, mediul sau fiscalitatea, în timp ce britanicii doresc doar un acord clasic de liber schimb,aşa cum UE a încheiat cu Canada, şi la care să poată fi adăugate ulterior mici înţelegeri sectoriale. (https://reut.rs/3h02lI0)

Un nou centru european axat pe combaterea delictelor economice şi financiare urmează să ajute agenţia europeană Europol să investigheze mai eficient astfel de infracţiuni, a anunţat ieri directorul Europol, Catherine De Bolle. Pe fond, noul centru al agenţiei Uniunii Europene pentru cooperare în materie de aplicare a legii va contribui la creşterea ratei de succes a investigaţiilor derulate de Europol. Conform estimărilor Europol, grupările infracţionale obţin anual câştiguri de circa 110 miliarde de euro, însă numai 1,2% dintre acestea sunt în final confiscate. Catherine De Bolle a notat că ''trebuie să urmărim circuitul banilor pentru a prinde infractorii'', adăugând că ''percheziţiile domiciliare nu mai sunt suficiente. Arestările nu sunt suficiente, iar confiscarea unei tone de cocaină nu este de ajuns''. La rândul ei, comisarul european pentru justiţie, Ylva Johansson, a menţionat că obiectivul noii instituţii europene este aprofundarea cooperării între bănci şi Europol, mai ales că tot mai multe infracţiuni bancare trec graniţele. Altfel spus, noul centru va avea 65 de experţi care vor participa la coordonarea unor astfel de investigaţii. În atenţie vor fi în special fraudele, corupţia, spălarea de bani sau contrafacerea de bunuri, în general genul de infracţiuni din care pot rezulta profituri mari cu risc minim. Există de asemenea temeri că infracţionalitatea va creşte în contextul pandemiei COVID-19, grupurile de infracţionalitate economică şi financiară, observând oportunităţi în aceasta şi în criza economică rezultată în urma crizei sanitare. (https://bit.ly/2UfMivL)

Uniunea Europeană va deschide frontierele interne la finalul lunii iunie, iar în iulie va începe ridicarea restricţiilor asupra călătoriilor către şi dinspre alte ţări, a anunţat ieri comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson. Pe fond, într-o conferinţă de presă desfăşurată după o videoconferinţă cu miniştrii de interne din UE, Johansson a declarat că majoritatea statelor membre vor ridica controalele la frontierele dintre ele pe 15 iunie. Aceasta a precizat că unele ţări din blocul comunitar vor face acest lucru la finalul lunii. (https://bit.ly/2UaLh8r)

Twitter Inc a dezactivat un videoclip de campanie al preşedintelui SUA Donald Trump în memoria lui George Floyd postat pe contul locatarului de la Casa Albă, platforma invocând o plângere privind drepturile de autor. Clipul, un colaj de fotografii şi înregistrări video ale marşurilor de protest şi cazurilor de violenţă în urma morţii lui Floyd, îl are pe Trump ca vorbitor în fundal. Potrivit Twitter, videoclipul de pe contul de campanie al preşedintelui este afectat de politica sa privind drepturile de copyright. (https://bit.ly/2Y3ChTC)

Comisia Europeană și Agenţia Spaţială Europeană au lansat o platformă care utilizează date transmise prin satelit de observare a Pământului pentru a măsura impactul blocajului cauzat de coronavirus și pentru a monitoriza redresarea în urma eliminării măsurilor restrictive, la nivel local, regional și mondial. (https://bit.ly/2XFHW3r)

O plângere a fost depusă împotriva preşedintelui american Donald Trump după dispersarea violentă de la ânceputul săptămânii, a manifestanţilor pentru a i se permite preşedintelui să se fotografieze cu o Biblie în mână în faţa unei biserici din apropierea Casei Albe, a anunţat puternica organizaţie de apărare a drepturilor civile ACLU. Pe fond, mai multe sute de persoane, reunite luni în faţa Casei Albe pentru a protesta împotriva morţii afro-americanul George Floyd în cursul reţinerii de către poliţie, au fost dispersate cu gaze lacrimogene în timp ce Donald Trump susţinea o alocuţiune. Manifestaţia era paşnică şi restricţiile de circulaţie nu intraseră încă în vigoare în capitala americană. Obiectivul forţelor de ordine era de a elibera calea spre Biserica Sf. Ioan, o clădire emblematică din apropiere, care fusese devastată duminică seara de către manifestanţi turbulenţi. Preşedintele a mers acolo pe jos, chiar după ce şi-a rostit alocuţiunea, înconjurat de membri ai cabinetului său, pentru a fi fotografiat la faţa locului cu o Biblie în mână. (https://cnn.it/3gViKgZ)

Populaţia de culoare în Uniunea Europeană este luată cu regularitate drept ţintă, a avertizat Agenţia blocului comunitar pentru Drepturi Fundamentale, ieri, la Viena, cerând guvernelor să-şi intensifice eforturile împotriva rasismului. Aceasta a precizat că "hărţuirea rasistă, violenţa şi discriminarea după profilul etnic este un fapt comun în Europa". (https://bit.ly/2BEmd3f)

Franţa a dezminţit ieri că şeful opoziţiei venezuelene Juan Guaido s-ar fi refugiat în ambasada sa din Caracas, aşa cum a afirmat şeful diplomaţiei venezuelene Jorge Arreaza. La fel ca Franţa şi Spania, circa 50 de ţări din lume l-au recunoscut pe Guaido ca preşedinte interimar, preferându-l lui Maduro, ales şef al statului, potrivit lor, prin grave fraude electorale. (https://bit.ly/30flgJ2)

Echipa de campanie pentru realegerea preşedintelui Donald Trump a realizat o înregistrare video prezentând lansarea rachetei SpaceX şi arătându-i pe astronauţi, ceea ce aparent reprezintă o încălcare a reglementărilor NASA, potrivit presei americane. Filmul publicitar, intitulat "Make Space Great Again" şi postat pe Youtube , conţine imagini ale programului Apollo, ale programului Crew Dragon al Space X şi ale astronauţilor NASA Bob Behnken şi Doug Hurley. Înregistrarea video pare să fi fost retrasă între timp de pe Youtube. NASA autorizează în general utilizarea în publicitate a imaginilor şi videoclipurilor sale, dar nu şi însemnele sale sau fotografii ale astronauţilor săi. (https://cnn.it/373QHam)

Circa o mie de ucraineni au manifestat ieri în faţa Parlamentului de la Kiev, cerând demisia ministrului de interne Arsen Avakov, după mai multe scandaluri în care a fost implicată poliţia. Protestatarii, în majoritate tineri cu măşti pe faţă pentru a se proteja de noul tip de coronavirus, au aprins fumigene şi au vandalizat o maşină veche de poliţie, pe care au adus-o cu această ocazie. Cine mă va apăra?", "0% încredere. Avakov, afară!" sau "Nu fi complice al violurilor, crimelor, violenţelor şi abuzurilor, votează destituirea lui Avakov!", se putea citi pe pancarte. Pe fond poliţia ucraineană este în mod regulat acuzată de abuzuri. În special un caz recent a şocat foarte tare ţara: violarea şi torturarea unei tinere femei într-un comisariat din centrul Ucrainei. (https://bit.ly/3gYLwNE)

Preşedintele Filipinelor, Rodrigo Duterte, a repetat ieri ameninţarea că îi va ucide pe traficanţii de droguri, în ciuda unui raport al ONU care acuză încălcări ale drepturilor omului în cadrul campaniei antidrog din Manila. Într-un discurs televizat, Duterte a salutat succesul poliţiei filipineze, care a confiscat 756 de kilograme de clorhidrat de metamfetamină, în urma unei razii la un depozit de la nord de Capitală. Operaţiunea a inclus arestarea a doi suspecţi filipinezi şi a unui cetăţean chinez. (https://bbc.in/3dEv2Is)

Poliţia din Paris a interzis două proteste care erau planificate să se desfăşoare lângă ambasada SUA, astăzi. Poliţia a invocat restricţiile impuse în contextul pandemiei de coronavirus, restricţii ce interzic adunările cu mai mult de 10 oameni, precum şi riscul de tulburări ale ordinii publice, fără a oferi alte detalii despre protestele interzise. Această poziție survine în urma faptului că, circa 20.000 de oameni, potrivit estimărilor poliţiei, au sfidat interdicţia de a participa joi, la Paris, la protestul convocat de familia lui Adama Traore, tânăr de culoare care a murit în circumstanţe suspecte în 2016, la scurt timp după ce a fost arestat de jandarmi într-un oraş situat la nord de capitala franceză. Protestul a fost în general paşnic, însă au avut loc unele confruntări spre sfârşit şi poliţia a arestat 18 persoane. (https://nbcnews.to/2XH4vVv)

Cehia a anunţat ieri expulzarea a doi diplomaţi ruşi, după ce un angajat al ambasadei ruse de la Praga a răspândit zvonuri despre planuri de otrăvire a trei politicieni cehi. Anunţul a fost făcut de premierul ceh Andrej Babis după ce neînţelegeri interne în cadrul misiunii diplomatice ruse au dus la afirmaţii nefondate privind ameninţarea reprezentată de Rusia la adresa unor oficiali municipali. El a explicat că ambasada Rusiei la Praga a trimis către BIS, serviciul de informaţii al Cehiei, "informaţii inventate intenţionat", iar ca urmare guvernul pe care îl conduce a adoptat măsuri corespunzătoare şi a declarat persona non grata doi membri ai personalului ambasadei Rusiei. Parlamentarul rus Vladimir Geabarov a reacţionat declarând că Rusia va lua măsuri similare. (https://bit.ly/3gXYnj9)

Guvernul britanic a respins ieri recomandările medicilor privind purtarea obligatorie a măştii în magazine şi alte spaţii publice, după ce a ordonat folosirea lor în mijloacele de transport public din 15 iunie. The British Medical Association, un sindicat al medicilor, a declarat că purtarea măştii ar trebui să fie obligatorie în "toate spaţiile publice unde distanţarea fizică nu este întotdeauna posibilă". Totodată, ministrul transporturilor Grant Shapps, a declarat că guvernul crede că există o "posibilitate mai mare" de infectare cu COVID-19 în timpul unei călătorii cu mijloacele de transport în comun decât în timpul unei vizite într-un magazin. (https://bbc.in/2ALBgre)

Premierul ungar Viktor Orban, aflat în vizită în Belarus, a solicitat ieri ridicarea sancţiunilor europene impuse acestei ţări conduse din 1994 de preşedintele autoritar Aleksandr Lukaşenko. Şeful executivului ungar a cerut, odată ce va fi încheiată criza legată de pandemia de COVID-19, instaurarea unei ''noi etape în cooperarea între UE şi Uniunea eurasiatică'', o alianţă a majorităţii fostelor republici sovietice condusă de Moscova şi din care face parte şi Belarusul. În opinia lui Orban, o astfel de cooperare ar fi un ''eveniment cheie pentru regiunea'' europeană. Totuși, ca imaginea să fie clară, trebuie subliniat că premierul ungar este acuzat că a profitat de criza cauzată de COVID-19 pentru a-şi consolida puterea prin adoptarea unei legislaţii de urgenţă considerate ''dictatoriale'' de către opozanţii săi. Ungaria face astfel obiectul unei proceduri pentru încălcarea valorilor Uniunii Europene, ceea ce teoretic se poate finaliza cu sancţiuni. (https://bit.ly/2Y6eHWf)

Donald Trump a estimat ieri că Statele Unite ''au depăşit în mare măsură'' criza provocată de pandemia COVID-19, afirmaţie pe care şi-a argumentat-o prin revenirea în scădere a ratei şomajului după o creştere semnificativă a acesteia, deşi noul coronavirus continuă să ucidă zilnic peste o mie de oameni în SUA. Totodată, comentând datele privind evoluţia şomajului într-o conferinţă de presă la Casa Albă, Donald Trump a lăudat ''forţa'' economiei americane, după ce rata şomajului anunţată în SUA pentru luna mai este de 13,3%, după ce analiştii cei mai pesimiştii au prognozat-o anterior la 20%. (https://bit.ly/2Y5GMgt)

Poliţia din oraşul Hamburg din nordul Germaniei a anunţat că a intervenit pentru a-i dispersa pe participanţii la un miting antirasism care, potrivit poliţiştilor, nu au respectat restricţiile impuse în contextul pandemiei de coronavirus. Pe fond, în jur de 1.500 de persoane au participat la demonstraţie, organizată în urma uciderii afro-americanului George Floyd de un poliţist alb în SUA. Iniţial, evenimentul a fost înregistrat pentru 250 de participanţi în exteriorul consulatului SUA, pe malul râului Alster care trece prin Hamburg, a spus un purtător de cuvânt al poliţiei. Poliţia a declarat evenimentul încheiat după numai o jumătate de oră, afirmând că participanţii au încălcat instrucţiunile poliţiei pentru respectarea restricţiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, precum menţinerea unei distanţe de siguranţă între persoane şi purtarea de măşti pe partea inferioară a feţei. (https://bit.ly/2XA6LxA)

Armatele poloneză şi americană au început ieri în vestul Poloniei programul de exerciţii militare comune denumit "Defender-Europe 20 Plus". În total circa 6.000 de militari din cele două ţări participă la aceste exerciţii care se vor desfăşura până pe 19 iunie. Din cauza pandemiei de coronavirus programul de manevre militare a fost modificat faţă de cel prevăzut iniţial. Acesta prevedea trimiterea din SUA peste Atlantic a circa 20.000 de militari americani pentru ceea ce ar fi fost cel mai mare exerciţiu militar american din străinătate în ultimii 25 de ani. (https://bit.ly/3eWC7Ey)

Iranul continuă să acumuleze uraniu îmbogăţit, stocul său fiind de aproape opt ori mai mare decât limita autorizată de acordul nuclear din 2015, şi blochează de câteva luni inspecţia la două site-uri, a anunţat ieri Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, într-un raport privind activităţile nucleare ale Teheranului. Conform constatărilor inspectorilor AIEA, cantitatea acumulată de Teheran a ajuns la 20 mai la 1571,6 kilograme de uraniu îmbogăţit pentru o limită autorizată de 202,8 kilograme în acordul de la Viena semnat între Iran şi marile puteri. În raportul anterior care datează din februarie, acest stoc era de 1.020,9 kilograme. Planul comun de acţiune cuprinzător este ameninţat de când Statele Unite ale Americii l-au denunţat unilateral în 2018. Teheranul, blocat de sancţiuni, a răspuns renunţând, începând cu mai 2019, la mai multe dintre angajamentele sale . În baza acordului semnat în 2105 la Viena, cunoscut ca Planul comun de acţiune cuprinzător, JCPOA, Iranul a convenit cu Franţa, Germania, Marea Britanie, China, Rusia şi SUA să-şi limiteze programul nuclear, în schimbul unei ridicări a sancţiunilor. (https://bbc.in/3dEzpDn)

Donald Trump a ordonat armatei americane retragerea a aproximativ 9.500 de soldaţi din Germania, a declarat ieri un înalt oficial american sub protecţia anonimatului, o decizie ce poate să îngrijoreze Europa în legătură cu angajamentul SUA în regiune. Această decizie ar urma să reducă numărul militarilor americani dislocaţi în Germania la 25.000, de la 34.500 cât sunt în prezent. Conform sursei citate, decizia este rezultatul unor luni de muncă ale generalului Mark Milley, şeful statului major al armatei americane, şi nu au nicio legătură cu tensiunile recente dintre preşedintele Donald Trump şi cancelarul german Angela Merkel, care nu a fost de acord să participe la reuniunea G7 din această lună, zădărnicind astfel planurile liderului de la Casa Albă. (https://on.wsj.com/2MBQMsB)

Consiliul de Securitate al ONU a adoptat ieri, în unanimitate, o rezoluţie prin care prelungeşte cu un an autorizaţia de inspectare în largul apelor Libiei a navelor suspectate de încălcarea embargoului privind armele, impus în 2011. Reînnoirea a fost deja decisă anul trecut, în unanimitate, de către cei 15 membri ai Consiliului de Securitate, dar Rusia, care sprijină tabăra mareşalului Khalifa Haftar în lupta împotriva autorităţilor de la Tripoli, recunoscute pe plan internaţional, şi-a exprimat unele rezerve în timpul negocierilor de la începutul lunii. De reținut că în ultimul an, încălcările embargoului privind importurile de arme au continuat în beneficiul ambelor tabere care se confruntă în Libia, transformând interdicţia într-o "farsă". Lansată la începutul lunii aprilie, operaţiunea navală europeană Irini, care beneficiază şi de mijloace satelitare şi aeriene, acţionează în special în cadrul acestei rezoluţii ce vizează aplicarea embargoului impus importului de arme către sau dinspre Libia. (https://bit.ly/30gVqUO)

Premierul canadian Justin Trudeau s-a alăturat ieri miilor de protestatari din Ottawa pentru a denunţa rasismul şi violenţa poliţiei în urma morţii lui George Floyd în SUA, aşezându-se în genunchi alături de aceştia. Purtând o mască de protecţie, Justin Trudeau a îngenunchiat de mai multe ori, ultima oară timp de 8 minute şi 46 de secunde, perioada de timp în care George Floyd a suportat presiunea genunchiului poliţistului alb Derek Chauvin pe gât şi care i-a provocat moartea. Prim-ministrul canadian s-a alăturat manifestanţilor adunaţi în faţa clădirii Parlamentului pentru a aduce un omagiu afro-americanului a cărui moarte a stârnit o mişcare mondială de revoltă şi proteste. Trudeau a fost însoţit de ministrul responsabil cu familia, Ahmed Hussen. (https://bit.ly/2MF4qeh)

Preşedintele Jair Bolsonaro a ameninţat ieri să retragă Brazilia din Organizaţia Mondială a Sănătăţii, după exemplul omologului său american Donald Trump, în semn de protest faţă de "partipriurile ideologice" ale acestei instituţii internaţionale. (https://bit.ly/3cCUzjO)

O serie de ciocniri între manifestanţi şi forţele de ordine au fost raportate aseară în timpul unei manifestaţii împotriva rasismului desfăşurate în Atena. Poliţia a folosit bastoane şi grenade paralizante pentru a împrăştia o mulţime de protestatari de stânga care au spart vitrinele magazinelor şi au aruncat cu pietre în forţele de securitate. (https://bit.ly/30gWFDs)

talia ia în considerare subvenţii de până la 4.000 de euro pentru achiziţionarea celor mai noi automobile pe benzină şi motorină, alăturându-se Franţei şi Germaniei în sprijinirea industriei auto, afectată de criza provocată de pandemia de coronavirus. Partidul Democrat (PD, centru-stânga), sprijinit de gruparea de centru Italia Viva, a propus includerea subvenţiilor în pachetul de măsuri pentru stimularea economiei, care se află acum în dezbatere în Parlament, şi ar urma să fie aprobat luna viitoare. Subvenţiile vor fi acordate la achiziţionare de maşini cu motoare Euro 6, şi ajung la 4.000 de euro dacă cumpărătorul renunţă la un vehicul cu o vechime de zece ani sau mai mult. După acest anunţ acţiunile celui mai mare producător auto italian, Fiat Chrysler, au urcat la Bursa de la Milano cu 4,75%, la 9,11 euro. De reținut că Franţa şi Germania vor să folosească subvenţiile pentru a stimula cererea de vehicule electrice. Italia acordă deja subvenţii la achiziţionarea de maşini electric şi hibride. (https://reut.rs/2MBidCQ)

Compania bulgară de gaze Bulgartransgaz a anunţat ieri că vrea să se împrumute cu 400 de milioane de euro pentru a finanţa gazoductul Balkan Stream, o prelungire pe teritoriul Bulgariei a conductei ruseşti TurkStream, şi alte proiecte energetice. Bulgartransgaz trebuie să facă plăţi în avans către grupul Arkad din Arabia Saudită, care a contractat construirea Balkan Stream, un gazoduct de 474 km, al cărui cost este evaluat la 1,1 miliarde de euro, şi către un consorţiu bulgar care va instala două staţii de compresoare. De asemenea, Bulgartransgaz trebuie să finanţeze extinderea unei facilităţi de stocare a gazelor din Bulgaria. Compania bulgară aşteaptă până la finalul lunii ofertele băncilor pentru împrumutul cu scadenţa la şase ani, un an perioadă de graţie, şi o rată a dobânzii de până la 3,9%. (https://reut.rs/2AN36ni)

Sentimentele anti-chinezi iau amploare în Africa, după un triplu asasinat, comis în condiții oribile în Zambia. Urmele de sânge din fața ușii depozitului erau singurele indicii că acolo a avut loc o crimă. Dar imaginile camerelor de supraveghere au dezvăluit o triplă crimă, comisă cu brutalitate. S-a întâmplat într-o duminică, în urmă cu două săptămâni, când trei bărbați având bare de fier în mâini au intrat în curtea unui depozit de textile deținut de un chinez în Lusaka. (https://cnn.it/2MvWTP0)

Un judecător olandez a dispus în ultimul moment amânarea sacrificării în masă a peste 10.000 de vidre de la o crescătorie unde animalele fuseseră infectate cu virusul SARS-CoV-2. Animalele ar fi trebuit sacrificate vineri, în virtutea unui ordin al autorităților, care suspectau că doi angajați ai fermei ar fi luat la rândul lor virusul de la vidre. (https://bit.ly/30dXnRP)

Fostul fotbalist Hao Haidong, jucătorul cu cele mai multe goluri pentru naţionala Chinei, a înfuriat conducerea țării după ce s-a aliat cu miliardar excentric care a cerut răsturnarea guvernului comunist. (https://nyti.ms/2UidZUP)

Sute de mii de yemeniți se confruntă cu ceea ce experții spun că ar putea fi una dintre cele mai grave epidemii de coronavirus din lume, în special după ce ajutorul solicitat de ONU pentru cea mai săracă țară a lumii arabe a fost adunat doar în proporție de 50%. (https://cnn.it/376ozU4)

Un grup de senatori ai SUA plănuiesc introducerea unei legislații care să mărească sancțiunile împotriva Rusiei, astfel încât să deraieze conducta de gaze Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia. (https://bloom.bg/30eU5Oc)

Bursa americană a închis săptămâna în creștere, după anunțul privind creșterea locurilor de muncă în Mai. Indicele Dow Jones Industrial a crescut cu 3,2%, închizând săptămâna cu un plus de 6,8%. Indicele S&P 500 a crescut ieri cu 2,6%, iar Nasdaq cu 2,1%. (https://on.wsj.com/2MBFdS1)

Compania de tehnlogie JD.com, unul dintre cei mai mari jucători de profil din China, vizează o listare secundară în Hong Kong, unde ar putea atrage până la 4,3 miliarde de dolari prin vânzarea de acțiuni. (https://on.ft.com/3dFnZiy)

În 2012, Apple și-a lansat în secret propriul laborator de robotică, aflat la doar 10 kilometrii de sediul companiei, încercând să automatizeze asamblarea produselor. 6 ani mai târziu, când și-a dat seama că roboții încă nu au ajuns la nivelul la care să poată înlocui oamenii, proiectul a fost abandonat. (https://bit.ly/2A8Cn4j)

Și în final, România a scăpat de retrogradarea ratingului de țară de către agenția Standard and Poor's, care a decis, vineri, să-l mențină la BBB-. Aceasta înseamnă că perspectivele asupra economiei României nu sunt chiar atât de pesimiste. Ratingul BBB- este cel mai scăzut din categoria recomandată pentru investiții. O retrogradare ar fi plasat România în categoria „junk”, nerecomandată investitorilor „Deși ne așteptăm ca scăderea economică și fiscală induse de COVID-19 să împingă datoria publică netă a României la 43% din PIB în 2020, iar cheltuielile cu dobânzile să crească până la aproape 5% din veniturile fiscale, anticipăm o consolidare fiscală semnificativă după alegeri. Considerăm că accesul României la finanțare externă și nivelul moderat al datoriei externe încă atenuează presiunile generate de reducerea investițiilor străine directe și a remiterilor în 2020”, se arată în raportul agenției de rating. (https://bit.ly/30dywhd)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier