• Marco Badea

Tribuna Internațională - 5 mai 2020

📸Imaginea zilei vine din Grecia, acolo unde în portul Pireu, 400 de migranții din tabăra Moria de pe insula Lesbos, în mare parte familii, așteaptă un autobuz care să-i ducă spre Germania, măsura fiind impusă de autoritățile elene în speranța de a ușurarea condițiilor de supraaglomerare.

photo source: @Miloš Bičanski/Getty Images

Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat azi în cazul Laurei Codruța Kovesi. CEDO i-a dat câștig de cauză Laurei Codruța Kovesi în procesul intentat după ce a fost revocată din funcție în 9 iulie 2018, prin decretul președintelui Klaus Iohannis în urma unei decizii a Curții Constituționale. De reținut că fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție a contestat revocarea din funcție petrecută în 9 iulie 2018, prin decretul președintelui Klaus Iohannis în urma unei decizii a Curții Constituționale. Al doilea mandat de conducere al Laurei Codruța Kovesi ar fi expirat în mai 2019. Pe fond, în februarie 2018, Tudorel Toader, ministrul Justiției la acea vreme, a scris un raport halucinant în care invoca în mod absurd, trei decizii ale Curții Constituționale referitoare la activitatea DNA și câteva declarații făcute de Laura Codruța Kovesi în cadrul unor interviuri acordate presei internaționale. Acest raport a stat la baza cererii revocării din funcție a șefei DNA. Președintele Klaus Iohannis a refuzat inițial să semneze decretul de eliberare din funcție a Laurei Codruța Kovesi, iar speța a ajuns, prin sesizarea premierului de la acea vreme, Viorica Dăncilă, pe masa judecătorilor CCR, a căror decizie a înclinat în favoarea cererii lui Tudorel Toader. Mai concret, invocând articolul 6 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care prevede dreptul la o audiere echitabilă, Laura Codruța Kövesi consideră că nu s-a putut apăra în fața unei instanțe în privința demiterii disciplinare din funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție. În conformitate cu articolul 10, Kovesi susține că a fost eliberată din funcție din cauză că și-a exprimat liber opinia, în mod public, față de reformele legislației penale care au afectat sistemul judiciar. (https://bit.ly/3b4vkGr)

Jurnalista româncă Monica Ulmanu s-a aflat printre câștigătorii premiilor Pulitzer 2020, decernate aseară. Premiul explicativ pentru jurnalism a fost câștigat cu o serie de articole despre încălzirea globală publicate de Monica Ulmanu, alături de alți colegi de la Washington Post. Aceștia au documentat numeroasele locuri în care temperatura a crescut deja cu 2 grade Celsius ca urmare a schimbărilor climatice, ajungând la un prag despre care specialiştii avertizează că ar putea fi catastrofal dacă va fi atins la nivel global. De asemenea, ziarul New York Times a câștigat trei premii Pulitzer, fiind cea mai recompensată publicaţie americană la ediţia de anul acesta, pentru o serie de articole privind criza taxiurilor din New York, un reportaj internaţional consacrat preşedintelui rus Vladimir Putin şi pentru comentariul ziaristei Nikole Hannah-Jones privind contribuţia istorică a sclavilor afroamericani. De reținut că anunţarea câştigătorilor a fost amânată cu două săptămâni anul acesta deoarece o parte din jurnaliştii care fac parte din comitetul de selecţie au fost ocupaţi cu reflectarea pandemiei noului coronavirus şi au avut nevoie de timp suplimentar pentru evaluarea concurenţilor. Ziarul Anchorage Daily News, în colaborarea cu site-ul de investigaţii ProPublica, a ieşit câştigător la categoria servicii publice pentru articolele în care a dezvăluit numeroasele abuzuri sexuale petrecute în zonele rurale din Alaska, în mare parte populate de indigeni. O treime din micile localităţi ale acestei regiuni nu beneficiază de servicii de protecţie din partea poliţiei. Premiul pentru “servicii publice” este considerat, în general, cel mai râvnit Pulitzer. Echipa de fotografi a agenţiei de presă Reuters a câştigat anul acesta Premiul Pulitzer la categoria fotografie breaking news pentru modul în care a documentat protestele violente de anul trecut din Hong Kong. (https://bit.ly/3b6uKIi)

Doctorul Anthony Fauci, directorul Institului Naţional de Boli Infecţioase care consiliază Casa Albă în criza sanitară provocată de Covid-19, a spus că nu există bază ştiinţifică pentru teoria că noul coronavirus a fost creat în laboratoare chineze sau că a scăpat din laborator după ce a fost adus din natură. Expertul a declarat pentru National Geographic: „Dacă urmăriţi evoluţia virusului la lilieci şi ce se întâmplă acum, dovada ştiinţifică înclină foarte mult spre faptul că nu a putut fi manipulat artificial sau deliberat. Totul despre evoluţia progresivă de-a lungul timpului sugerează categoric că virusul a evoluat în natură, apoi a sărit specii”. Revista mai scrie că „în baza dovezilor ştiinţifice, el nu întreţine teoria alternativă – că cineva a găsit coronavirusul în sălbăticie, l-a adus în laborator, apoi, accidental, a scăpat de acolo”. (https://on.natgeo.com/35yvvsq)

Sub titlul ”Un agitator ca laureat”, publicația germană DER SPIEGEL taxează dur, într-un articol publicat luni, declarațiile președintelui Klaus Iohannis referitoare la PSD care ”se luptă în birourile secrete din Parlament ca să dea Ardealul ungurilor”. Pubicația germană mai spune că premiul Charlemagne, pe care l-a primit Iohannis, este acordat pentru a onora activitatea în direcția unificării Europei. ”Însă actualul câștigător al premiului incită împotriva minorității maghiare din România. Acest lucru amintește de vremuri întunecate” scriu jurnaliștii germani. Der Spiegel mai scrie că teoriile conspirației în ce privește ruperea Transilvaniei au adus România aproape de izbucnirea unui război civil în martie 1990. Publicația germană subliniază că ”ultima apariție a lui Iohannis este fără precedent în România post-comunistă. Este fără precedent ca un șef de stat dintr-o țară UE să acuze un alt vecin membru UE că urmărește planuri separatiste în plină criză generată de coronavirus”. Der Spiegel amintește și că o mare parte din publicul românesc a fost șocat. Numeroși politicieni și publiciști au condamnat declarația lui Iohannis, văzută ca o cădere în vremurile tulburi ale naționalismului. Publicația germană mai scrie că președintelui i s-au solicitat scuze pentru declarațiile făcute și că a fost seziat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. (https://bit.ly/3c7uSbJ)

Zeci de refugiați rohingya naufragiați în Golful Bengal vor fi carantinați pe insula nelocuită Bhashan Char. Este vorba de zeci de femei și copii lăsați pe insulă, pentru a evita un val de cazuri de infectare cu coronavirus în taberele de refugiați din orașul Cox's Bazar, potrivit unui oficial militar din Bangladesh. De reținut că aproape un milion de membri ai comunităţii rohingya trăiesc în tabere de refugiaţi imense în sudul Bangladeshului, după ce au fugit de violenţele din Myanmar, ţară majoritar budistă unde această minoritate musulmană este persecutată de câteva decenii. Mai trebuie spus că insula Bhashan Char s-a format prin depuneri masive de aluviuni, iar condițiile naturale nu sunt potrivite pentru a fi locuită, având în vedere că insula izolată se confruntă cu inundații puternice în sezonul musonic. ( https://cnn.it/3c5KRHn)

Statele Unite şi-au dat acordul pentru numirea primului ambasador al Sudanului la Washington după mai bine de două decenii, a anunţat ieri Ministerul de Externe sudanez. Mai precis, într-un comunicat public, autorităţile de la Khartoum au indicat că ”au primit acordul guvernului Statelor Unite pentru numirea lui Noureddine Sati în funcţia de ambasador extraordinar al Sudanului” la Washington, o premieră din 1998. De la această dată, Sudanul a fost reprezentat în Statele Unite de un însărcinat de afaceri. Mai trebuie spus că la începutul lunii decembrie 2019, în cursul vizitei oficiale la Washington a premierului sudanez interimar Abdallah Hamdok, şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo a anunţat numirea unui ambasador la Khartoum. Pe fond, fără să fie întrerupte, relaţiile dintre cele două ţări au fost la cel mai scăzut nivel în cei 30 de ani ai regimului preşedintelui sudanez, Omar al-Bashir, îndepărtat de la putere în aprilie 2019 după manifestaţii de amploare. În altă ordine de idei, dacă Statele Unite au ridicat sancţiunile economice împotriva Sudanului în 2017, regimul de la Khartoum rămâne inclus pe lista neagră americană a statelor care sprijină terorismul, ceea ce continuă să limiteze perspectivele de investiţii ale SUA în Sudan. (https://bit.ly/2W3RRPl)

Apple şi Google au anunţat ieri că vor interzice utilizarea urmăririi locaţiilor în aplicaţiile care folosesc un nou sistem de identificare a contactelor, construit de cele două companii pentru a încetini răspândirea noului coronavirus. De reținut că, companiile ale căror sisteme de operare sunt instalate pe 99% din telefoanele inteligente au anunţat luna trecută că vor lucra împreună pentru a crea un sistem de notificare a persoanelor care au fost în apropierea persoanelor care au fost testate pozitiv la COVID-19. Pe fond, companiile intenţionează să permită autorităţilor de sănătate publică să utilizeze doar tehnologia, iar ambele companii au afirmat că respectarea confidenţialităţii şi împiedicarea guvernelor de a utiliza sistemul pentru a obţine date despre cetăţeni a fost obiectivul lor pricipal. Mai trebuie subliniat că sistemul foloseşte semnalele bluetooth de la telefoane pentru a detecta întâlniri şi nu utilizează şi nu stochează date GPS despre locaţie. Altfel spus, Apple şi Google au precizat că nu vor permite utilizarea datelor GPS împreună cu sistemele de urmărire a contactelor. În aceste condiţii, autorităţile de sănătate publică care doresc să utilizeze date GPS despre locaţie să se bazeze pe soluţii de lucru instabile, pentru a detecta întâlniri care utilizează senzori Bluetooth. (https://reut.rs/2W2Rbtp)

Statele Unite au raportat, ieri, 1.015 de decese provocate de COVID-19 în ultimele 24 de ore, acesta fiind cel mai scăzut bilanţ zilnic din ultima lună, conform datelor furnizate de Johns Hopkins University. Bilanţul total al deceselor a ajuns astfel la peste 68 de mii, menţinând SUA pe primul loc la nivel global. De subliniat că raportările zilnice ale morţilor nu au scăzut sub 1.000 de cazuri de la începutul lunii aprilie. De la jumătatea lunii aprilie, SUA se află într-o zonă de „platou” de unde cu greu coboară. În aceste condiții, The New York Times scrie că Administraţia preşedintelui Donald Trump prevede aproape o dublare a numărului zilnic al deceselor provocate de pandemia noului coronavirus până la 1 iunie. Mai precis, Casa albă estimează peste 3.000 de decese şi 200.000 de noi cazuri de îmbolnăviri zilnice până la această dată, în contextul în care unele state au început să renunţe treptat la restricţiile impuse populaţiei. (https://nyti.ms/2L1cSnr)

Conferinţa donatorilor organizată ieri online de Comisia Europeană a adunat 7,4 miliarde de euro pentru a finanţa dezvoltarea unui vaccin împotriva noului coronavirus, a anunţat preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen. Aceasta a precizat: "Am făcut-o. În doar câteva ore am strâns 7,4 miliarde de euro pentru vaccin, diagnosticare şi tratament. Asta va contribui la începerea unei cooperări globale fără precedent” precizând totodată că după închiderea sesiunii video, Madonna tocmai a anunţat o contribuţie de 1 milion de dolari. Astfel, obiectivul declarat al acestui teledon mondial, de a adunarea a 7,5 miliarde de dolari s-a realizat. În același context, răspunzând efortului “echipei Europa”, după cum a precizat Ursula von der Leyen, Franța și Germania au promis alocarea a peste un 1 miliard de euro, împreună, pentru acest efort global. La maratonul online găzduit de Comisia Europeană, au promis sprijin financiar și alte țări europene precum Marea Britanie, Italia, Spania, Polonia, Cehia, Turcia, Bulgaria, Croația, Slovenia, Letonia, Estonia, Austria, Danemarca sau Suedia. Tot la nivel european, România a anunțat, prin intervenția ministrului sănătății Nelu Tătaru, o donație de 200.000 de euro. La nivel mondial, state precum Canada, Australia, Arabia Saudită, Kuweit, Japonia, Coreea de Sud sau Iordania s-au alăturat apelului. La finalul ei, von der Leyen a conchis spunând: “Am făcut-o. Asta va contribui la începerea unei cooperări globale fără precedent”. (https://bit.ly/2L1PwOM)

O persoană infectată cu noul coronavirus din cinci nu prezintă vreun simptom al bolii COVID-19, conform concluziilor unui studiu realizat într-unul dintre principalele focare ale pandemiei din Germania şi dat publicităţii ieri de presa germană, notează The Local Germany. Mai precis, o echipă de cercetători de la Universitatea din Bonn a desfăşurat un studiu asupra bolnavilor înregistraţi la Gangelt, un mic oraş de aproximativ 11.000 de locuitori din districtul Heinsberg, unul dintre principalele focare ale pandemiei de coronavirus din Germania, după ce un cuplu infectat a participat la un carnaval local. Acest studiu, bazat pe intervievarea şi analiza situaţiei medicale a unui număr de 919 persoane din 405 gospodării, a permis şi determinarea cu precizie a mortalităţii. La Gangelt, aproximativ 15% din populaţie a fost infectată. Rata mortalităţii în rândul celor bolnavi de COVID-19 a atins 0,37%. Experții au mai spus și că "dacă extrapolăm aceste valori la cele peste 6.700 de decese puse pe seama COVID-19 în Germania, numărul total de persoane infectate va fi estimat la aproximativ 1,8 milioane”, adică un număr "de zece ori mai mare faţă de numărul total de cazuri înregistrate oficial”. Totodată, trebuie subliniat că la Gangelt, 22% dintre persoanele infectate nu au prezentat niciun simptom. Pe fond, profesorul Martin Exner, coautor al studiului, a precizat că, "aparent, o infecţie din cinci se desfăşoară fără simptome vizibile sugerează că persoanele infectate, care răspândesc virusul şi care pot contagia şi alte persoane, nu pot fi identificate într-o manieră fiabilă pe baza simptomelor cunoscute ale bolii.” Mai trebuie enunțat și faptul că, studiul indică, printre altele, şi că numărul de infecţii produse în cadrul aceleiaşi familii sunt reduse şi că, în general, rata de infectare pare „foarte similară la copii, adulţi şi persoane în vârstă şi nu pare să depindă de vârstă sau de sex”. (https://bit.ly/3dkYmDl)

POLITICO Europe a realizat o analiză mai în detaliu despre cum va arăta lumea după coronavirus și impactul asupra vieții de zi cu zi, asupra democrației și viitorului UE. Mai precis, lumea pe care o știam înainte de COVID – 19 a dispărut. Criza a pus țări întregi în izolare, a distrus numeroase afaceri, a omorât sute de mii de oameni și a afectat viața a milioane, dacă nu miliarde de oameni. Întrebarea este acum: "ce urmează?" Ei bine, jurnaliștii de la Politico au intervievat zeci de experți și factori de decizie și a inventariat cele mai importante schimbări care se prefigureză. (https://politi.co/35Iatrz)

Expoziţia universală care urma să fie deschisă în octombrie 2020 la Dubai va fi amânată cu un an din cauza pandemiei de coronavirus, a anunţat ieri Biroul Internaţional pentru Expoziţii, după ce o rezoluţie în acest sens a obţinut votul majorităţii statelor membre. Mai trebuie subliniat că lajumătatea lunii martie, Emiratele Arabe Unite au propus amânarea, cu un an, a Expo 2020 Dubai, după ce mai multe state participante şi-au exprimat nevoia de a amâna deschiderea expoziţiei, pentru a le permite să depăşească pandemia provocată de noul coronavirus. Pe fond, "amânarea Expo 2020 Dubai, pentru perioada 1 octombrie 2021 – 31 martie 2022, va fi aprobată în mod oficial de Biroul Internaţional pentru Expoziţii (BIE), în condiţiile în care rezoluţia a depăşit majoritatea necesară de două treimi din statele membre care au votat în favoarea modificării datei" a informat organismul internaţional într-un comunicat de presă. Mai trebuie subliniat că o decizie finală în privinţa amânării expoziţiei va fi luată prin vot de statele membre ale BIE, care au timp până la data de 29 mai să îşi exprime poziţia. Altfel spus, Următoarea expoziţie universală se va intitula „Conectarea minţilor, Crearea Viitorului„, iar expoziţia se va concentra pe tematicile următoare: durabilitate, mobilitate şi oportunitate. În altă ordine de idei, Dubaiul a cheltuit miliarde de dolari pentru a organiza această expoziţie universală şi miza pe acest eveniment pentru a atrage aproximativ 25 de milioane de turişti şi a stimula economia sa. Economia emiratului este puternic dependentă de comerţ, turism şi imobiliare, iar restricţiile impuse în contextul pandemiei de coronavirus i-au afectat companiile. (https://bit.ly/2W2cR9d)

Cotidianul portughez Público notează într-o analiză realizată în weekend, că Europa Centrală și de Est se pregătește pentru un an secetos iar experții avertizează că pot fi afectate prețurile alimentelor. Mai precis, vara trecută, de-a lungul cursului prin Cehia al fluviului Elba, au apărut așa-numitele „pietre ale foamei”. Sunt niște inscripții făcute pe pietrele de pe albia râului, în momentele în care debitul este la un nivel minim, în timpul secetelor severe; pe ele pot fi citite mesaje ‘optimiste’ precum „atunci când mă vezi, plângi”. Acesta a fost încă un semnal de alarmă pentru cehi, care în 2019 au declarat că țara a fost afectată de secetă în proporție de 99%. Pe fond, acum, în mijlocul pandemiei de COVID-19, Europa Centrală se confruntă cu încă o primăvară fără ploi, după o iarnă deosebit de uscată. Iar în același context, Camera slovacă pentru Alimentație și Agricultură a anunțat că fermierii din țara slavă se pregătesc pentru o secetă severă, în special în nordul și sud-vestul țării, după un neașteptat început de primăvară cu o lună fără ploaie. Mai trebuie subliniat ceea ce spune Jozef Pecho, climatolog la Institutul Hidrometeorologic din Slovacia, care a calculat că numai în țara sa este afectat deja mai mult de 20% din teritoriu și, având în vedere importanța ploilor la începutul primăverii. Acesta extinde situația la întreaga zonă din UE și indică că țări care resimt aceleași afecțiuni sunt Polonia, unde deja se simte creșterea prețurilor la anumite alimente, Cehia, Ungaria sau Ucraina și Moldova vecine. În altă ordine de idei, problema vine pe fondul unei ierni 2019-2020 cu „o cantitate extrem de mică de zăpadă” și al „apariției rapide a vremii anormal de calde”, cu temperaturi zilnice foarte ridicate în februarie și martie în acest an. „Prognozele pentru ploile generalizate de care avem nevoie rămân relativ slabe pentru aprilie și mai”. (https://bit.ly/3b90Zq1)

Cotidianul elvețian Le Temps notează că, la fel ca bomba revoluționarilor din 1911, coronavirusul ar putea anihila visul imperial al lui Xi Jinping, iar Wuhan, locul unde a luat naștere pandemia, ar putea reprezenta mormântul ideii de imperiu chinez. Mai precis, în ultimul sfert de secol, China a reușit nu doar să devină motorul economiei mondiale, ci și, mai recent, promotorul unei noi arhitecturi a multilateralismului, prin programul său Drumurile Mătăsii. Beijingul nu și-a mai ascuns în ultimul timp ambiția de a impune o altă guvernare mondială, una dez-occidentalizată, mai potrivită pentru apărarea intereselor sale. Cu toate acestea, pandemia de Covid-19 ar putea închide o fericită paranteză istorică pentru puterea de la Beijing. Pe fond, dacă coronavirusul nu va duce la sfârșitul globalizării economice, el ar putea pune totuși o frână brutală a ambițiilor chineze de a stăpâni lumea. Aici există două motive pentru această premisă. Primul este economic și se traduce prin faptul că pe măsură ce pandemia a câștigat teren, dependența de piața chineză a devenit tot mai problematică, chestiunea furnizării de măști de protecție fiind cel mai bun exemplu. Adică, când China nu mai produce, întreaga planetă suferă. Acestea sunt schimbări ale economiei globale, în care industriile vor trebui să se reorganizeze sau vor dispărea împreună cu furnizorii lor. Există aici un risc sistemic și lecția este clară: ne îndreptăm spre o relocare a producției anumitor bunuri strategice, începând cu cele din sectorul sănătății. Iar al doilea motiv este unul de natură politică și rezultă în concentrarea industriilor pe teritoriul Chinei, care oferă o pârghie prea puternică în mâna Beijingului. A devenit aproape imposibil să spui NU puterii chineze. Disconfortul nu este doar național, ci este adevărat în întregul sistem multilateral, cel mai izbitor exemplu fiind cel al Organizației Mondiale a Sănătății, al cărei director se află sub presiuni foarte puternice, scriu jurnaliștii elvețieni. "Va accepta lumea să depindă atât de mult de un stat care promovează un model autoritar? Lecția este că trebuie reinvestit în organisme internaționale pentru a echilibra China. Europa și Uniunea ei, încă în construcție, vor fi capabile de acest lucru?" se mai întreabă jurnalișii. (https://bit.ly/2SDXsJY)

Câțiva foști președinți și prim-miniștri ai Poloniei, inclusiv Lech Wałęsa și Bronisław Komorowski, au semnat o scrisoare deschisă prin care fac apel la cetăţenii polonezi să nu participe la alegerile prezidenţiale programate pentru data de 10 mai, în plină pandemie de coronavirus. Pe fond, semnatarii scrisorii consideră viitorul scrutin prezidențial, în forma în care este planificat să aibă loc, drept „pseudo-alegeri” și susţin că nu vor merge la vot, îndemnându-i pe cetăţeni să le urmeze exemplul. Altfel spus, în mesajul transmis de mai mulţi foşti preşedinţi şi premieri ai Poloniei se precizează: "Procedura de vot prin poștă în această formă și în perioada propusă de partidul de guvernământ este, de fapt, un pseudo-scrutin. Noi nu vom participa la aceste alegeri. Sperăm că şi candidații și alegătorii care ne împărtășesc îngrijorarea cu privire la viitorul democratic al Poloniei vor face același lucru." De reținut că scrisoarea a fost semnată de către ex-președinții polonezi Lech Wałesa, Bronislaw Komorowski şi Aleksander Kwasniewski şi de foştii premieri Marek Belka, Jan Krzysztof Bielecki, Włodzimierz Cimoszewicz, Ewa Kopacz, Kazimierz Marcinkiewicz și Leszek Miller. (https://reut.rs/2yjFw0z)

Radio-televiziunea publică a comunității franceze din Belgia, RTBF, a realizat, cu ocazia zilei internaționale a libertății presei, o analiză despre cum coronavirusul infectează și libertatea presei în lume. Astfel, constatarea este clară: pandemia de Covid-19 afectează și presa din lumea întreagă. Desigur, jurnaliștii sunt mai puțin expuși decât pot fi infirmierii și medicii, dar și ei sunt afectați de o netă deteriorare a condițiilor de muncă. Printre acestea se numără: obstrucții și intimidări. Jurnaliști amenințați, uneori arestați și media cu botniță. Reduceri de salarii, pierderi de venituri, de prime sau suprimarea locurilor de muncă. (https://bit.ly/2L2E8Ss)

Republica Cehă a lansat un plan de inovator de „carantină inteligentă” pentru a localiza și a izola persoanele nou infectate cu Covid-19 după ce au fost ridicate deja restricțiile privind circulația persoanelor și a fost reluată activitatea economică. Epidemiologii, profesioniștii din domeniul sănătății, companiile de telefonie și cetățenii colaborează la acest proiect, care permite, în această nouă fază, detectarea rapidă a unor focare de coronavirus și izolarea lor, cu scopul de a răspunde unui posibil al doilea val de Covid-19, a informat secretarul de stat pentru Sănătate de la Praga, Roman Prymula. Pe fond, sistemul va permite evaluarea măsurilor de relaxare planificate până pe 8 iunie și se bazează pe binecunoscutele „Trei T” recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (test, track and trace), care implică efectuarea testului, localizarea infectaţilor şi urmărirea mişcărilor acestora pentru a izola persoanele care au fost în contact cu ei. (https://bit.ly/3c8oelI)

Începutul unei ”lumi noi” după criza generată de pandemia de COVID-19 nu-l convinge pe celebrul scriitor francez Michel Houellebecq, care anticipează din contră o lume ”puţin mai rea”. Într-o scrisoare pentru presa franceză, acesta a transmis:”Nu cred nici pentru o fracţiune de secundă declaraţii de genul <nimic nu va mai fi ca înainte>. Dimpotrivă, totul va rămâne exact la fel”. Epidemia de COVID-19, estimează romancierul, ”ar trebui să aibă drept principal rezultat accelerarea anumitor mutaţii în curs”, printre care, în special, ”diminuarea contactelor între oameni”. ”Epidemia de coronavirus oferă un motiv splendid de a adera la această tendinţă îngrijorătoare: un fel de uzură morală care pare să afecteze relaţiile umane”, a afirmat de asemenea Michel Houellebecq. ”Va fi la fel de fals să afirmăm că am redescoperit tragicul, moartea, mortalitatea etc…” a continuat scriitorul, care critică în scrisoarea sa câţiva autori care s-au izolat în casa lor de vacanţă. Chiar dacă epidemia de COVID-19 a provocat moartea a aproape 25.000 de persoane în Franţa, scriitorul afirmă că ”niciodată moartea nu a fost la fel de discretă ca în aceste ultime săptămâni”. ”Victimele se rezumă la o unitate în statisticile deceselor zilnice şi în anxietatea care se răspândeşte la nivelul populaţiei pe măsură ce totalul se ridică la ceva neobişnuit de abstract”, a subliniat acesta. De reținut că Michel Houellebecq este cel mai citit autor francez contemporan în străinătate şi cel mai tradus autor francez în viaţă. (https://bit.ly/2SxWSgU)

Trezoreria Statelor Unite va împrumuta în cursul acestui trimestru suma record de aproape 3.000 de miliarde de dolari pentru a finanţa măsurile de susţinere a economiei în timpul crizei provocate de pandemia de coroanvirus. Potrivit anunţului Trezoreriei, suma totală va fi de 2.999 de miliarde de dolari. Instituția a mai transmis într-un comunicat: ”Creşterea împrumuturilor este determinată în primul rând de impactul epidemiei de COVID-19, inclusiv de cheltuielile produse de noua legislaţie pentru asistarea populaţiei şi a afacerilor, modificările fiscale, inclusiv amânarea plăţii impozitelor din perioada aprilie-iunie până în iulie şi creşterea balanţei de numerar asumate pentru sfârşitul lunii iunie de către Trezorerie.” Pe lângă aceste împrumuturi, Trezoreria mai anticipeză altele, de 677 de miliarde de dolari în trimestrul al treilea. De reținut că Deficitul bugetar din primele şase luni ale anului fiscal, încheiat în martie, a totalizat 744 de miliarde de dolari, fiind pe cale să eclipseze cel mai mare deficit din istoria SUA. (https://cnb.cx/3dl6OT5)

În Bulgaria, începând cu data de 6 mai, restaurantele, cafenelele și bistrourile vor putea deschide, însă doar dacă au terase și spații în aer liber. Asta arată ordinul emis în weekend de ministrul bulgar al sănătății, Kiril Ananiev, prin care se reia parțial activitatea în industria restaurantelor. Astfel, noua normalitate din Bulgaria în condiții de Covid-19 arată că mesele în localuri trebuie să fie amplasate la o distanță de 2,5 metri una de alta. Cel mai important este că la masă vor putea să se așeze cel mult patru persoane. Sunt admise excepții doar pentru familii. Personalul de servire trebuie să poarte măști de protecție, iar scaunele și mesele trebuie să fie curățate și dezinfectate după fiecare client. La intrarea în localuri trebuie să fie amplasate în locuri vizibile dispensere cu dezinfectant pentru clienți. Azi, ministerul Sănătății de la Sofia va prezenta măsurile de igienă mai amănunțite pentru localuri. (https://bit.ly/2yuiELB)

Respectarea măsurilor, păstrarea distanţei şi îngrijorarea compun imaginea primei zile de după relaxarea măsurilor în multe oraşe din Grecia. Lumea nu mai stă în casă, dar încearcă să rămână în siguranţă, protejându-se pe măsură ce se întoarce treptat la o „normalitate” nemaicunoscută. Primele afaceri s-au deschis, dar respectarea măsurilor de protecţie pare a determina noul comportament social al majorităţii covârşitoare a cetăţenilor. (https://bit.ly/2YyIY1P)

Un avion care transporta provizii destinate combaterii epidemiei noului coronavirus s-a prăbuşit luni în Somalia, în tragedia aviatică decedând toate cele șase persoane aflate la bord, a informat ministrul transporturilor din Mogadishu. (https://reut.rs/2L0Bf4L)

Un bar complet robotizat a fost deschis la Reykjavík, în Islanda, weekendul trecut, localul având capacitatea de a servi 3.000 de cocktail-uri pe zi, iar fiecare masă este echipată cu propriul sistem de comandă. 150 de tipuri de băuturi sunt în meniu. (https://bit.ly/2SSajIX)

Tim Bray, vicepreşedinte al Amazon şi inginer cu experienţă în cadrul diviziei de cloud computing a companiei, a anunţat într-o postare pe blogul personal că a demisionat. Decizia a venit în semn de protest faţă de concedierea unor angajaţi care au contestat felul în care erau trataţi angajaţii din depozitele Amazon. Bray, care a lucrat în Vancouver, a renunţat la un salariu anual de peste un milion de dolari, iar în anunțul său a scris că pleacă de la „cel mai bun loc de muncă pe care l-am avut vreodată”. Amazon a luptat împotriva răspândirii cazurilor de coronavirus în reţeaua sa de logistică, dar a fost intens criticată pentru că nu a făcut suficient pentru a ţine depozitele în siguranţă. (https://bit.ly/3fn9eCb)

Tensiuni între Grecia şi Turcia după un presupus incident aerian produs deasupra Mării Egee. Mai precis, avioane militare turce au perturbat deplasarea unui elicopter grec în care se aflau ministrul Apărării, Nikos Panagiotopoulos, şi şeful Statului Major al armatei Greciei, generalul Konstantinos Floros, susţine Guvernul de la Atena, în timp ce Turcia respinge acuzaţiile. (https://bit.ly/35xPvLG)

Elon Musk a început să îşi vândă casele, așa cum a anunțat săptămâna pe Twitter. Două dintre proprietăţi au fost scoase la vânzare pentru 30, respectiv 9,5 milioane de dolari. Ambele vile de lux sunt situate în exclusivistul cartier Bel Air din Los Angeles. Fondatorul Tesla şi SpaceX a scris pe Twitter că vrea să scape de majoritatea proprietăţilor sale. Spune că nu o face din lipsă de bani, ci pentru că se concentrează acum pe proiectele sale dintre Pământ şi Marte, iar faptul că are prea multe proprietăţi îl trage în jos. (https://lat.ms/2WsglRl)

Economia Zonei Euro se va diminua mai puțin decât sugerează multe dintre proiecțiile mai pesimiste, însă recuperarea va fi înceată și se va întâmpla gradual, potrivit unui sondaj al profesioniștilor în prognoze, publicat, ieri, de Banca Centrală Europeană. Sondajul trimestrial arată o scădere a economiei cu 5,5% în acest an, iar apoi o creștere de 4,3% în 2021, având în vedere ridicarea restricțiilor legate de coronavirus din lunile mai și iunie. (https://reut.rs/3fjEYZ2)

Ministerul Educaţiei din Israel a decis, în condiţiile scăderii numărului de îmbolnăviri cu noul coronavirus, redeschiderea parţială a şcolilor în această ţară. Pentru respectarea măsurilor de distanţare socială, profesorii de peste 65 de ani au rămas acasă, clasele vor avea un număr restrâns de elevi, iar şcolarii nu mai au voie să-şi împrumute pixurile şi creioanele, să ia cărţi de la bibliotecă sau să ia parte la jocuri care presupun contactul fizic. (https://wapo.st/3dis0J8)

Guvernul mexican a scos la licitație vila fostului lord al drogurilor Amado Carrillo Fuentes, decedat în 1997. Casa din Mexic s-a vândut cu peste 2 milioane de dolari, iar suma va fi direcționată către serviciile de sănătate publică din Mexic care luptă împotriva coronavirusului. (https://bbc.in/2z8Eq7K)

Marile magazine din Austria s-au redeschis, la fel și restaurantele și terenurile de sport. Oamenii s-au așezat la coadă la magazinele de lux și la saloanele de înfrumusețare. (https://edition.cnn.com/…/austria-vienna-coronavirus-covid-…)

Un american care a decis să se autoizoleze pe o insulă Disney, închisă publicului, a fost arestat de poliţie sub acuzaţia de încălcare de proprietate privată. Bărbatul, în vârstă de 42 de ani, ajunsese pe Disney's Discovery Island, din largul Floridei, cu scopul de a rămâne în acest loc pentru aproximativ o săptămână. Bărbatul, pe nume Richard McGuire, a spus că nu ştia că accesul pe insula respectivă era restricţionat, în ciuda numeroaselor indicatoare de tipul „Trecerea interzisă”. El a spus că întregul loc arăta „un paradis tropical”. (https://bit.ly/2A0gGDi)

Peste 300.000 pe persoane din Marea Britanie s-ar fi lăsat de fumat în timpul crizei de coronavirus, după ce mai multe studii au arătat că obiceiul îi face mai vulnerabili în fața virusului, potrivit unui sondaj citat de The Guardian. (https://bit.ly/3b5BCp2)

Sute de oameni au stat, ieri, la o coadă în fața unui magazin de alcool din capitala Indiei, New Delhi, care a început să relaxeze restricțiile impuse timp de 40 de zile pentru prevenirea răspândirii coronavirusului. De altfel, unele birouri și-au reluat activitatea cu mai puțini angajați iar o parte a traficului a revenit pe străzi. (https://reut.rs/2z7jJJo)

Compania de modă J Crew a intrat în faliment, pe fondul scăderii vânzărilor în urmă închiderilor de magazine în ultimele două luni. Creditorii firmei vor prelua controlul asupra să, în schimbul ștergerii datoriilor în valoare de $1,65 miliarde. Compania va primi și o injecție de capital de $400 milioane pentru a-și continua activitatea. (https://bbc.in/2ykHH41)

Aproximativ 400.000 de jurnalişti erau în 2019 în cele 21 de state membre ale Uniunii Europene (UE) pentru care există date disponibile, ceea ce reprezintă echivalentul a 0,2% din totalul persoanelor ocupate din UE, după cum indică Eurostat. Când vine vorba de activităţile economice asociate cu jurnalismul, aproximativ 1,1 milioane de persoane erau angajate în cele 27 de state membre UE în activităţi de publishing precum publicarea de cărţi, ziare, reviste şi publicaţii. Această cifră este echivalentă cu 0,5% din totalul persoanelor ocupate din UE. În rândul statelor membre UE, Germania are cel mai mare procent de persoane angajate în activităţi de publishing, 1,3% din totalul persoanelor ocupate, urmată de Finlanda şi Suedia, ambele cu 0,7%, şi Danemarca, 0,6%. Pe ultimele locuri în UE sunt România şi Slovacia, unde persoanele angajate în activităţi de publishing reprezintă 0,1% din totalul persoanelor ocupate. (https://bit.ly/2zaSIF3)

Pandemia coronavirus și măsurile de combatere a COVID-19 au generat un imens consum al plasticului și al poluării asociate, care riscă să polueze oceanele în mod permanent. (https://cnn.it/2YzEpUV)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier