• Marco Badea

Tribuna Internațională - 4 mai 2020

📸Imaginea zilei vine din Teheran, acolo unde un băiat ajută la pregătirea pachetelor de mâncare dintr-o moschee pentru a fi distribuite familiilor sărace în luna sfântă a Ramadanului.

photo source: @Ali Khara/Asia News Agency

Comisia Europeană va fi azi gazda unei videoconferinţe internaţionale care îşi propune strângerea de fonduri destinate eforturilor de dezvoltare a unui vaccin şi a unor tratamente eficace împotriva noului coronavirus. Se aşteaptă ca videoconferinţa să strângă cel puţin 7,5 miliarde de euro, fonduri ce vor fi alocate în special unor organizaţii de sănătate mondiale şi reţele de cercetare. Demersul are ca scop să pună laolaltă resurse pentru dezvoltarea cât mai curând posibil a unui vaccin şi a unor tratamente eficace şi să le facă disponibile la nivel mondial, la preţuri accesibile. De reținut că, evenimentul, care va fi găzduit de la Bruxelles de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va începe la ora locală 15:00, adică ora 14:00 GMT și 17:00 ora României. Printre participanţi se vor afla cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Emmanuel Macron şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Totodată, trebuie precizat și că, Angela Merkel a promis la sfârşitul săptămânii trecute o contribuţie financiară semnificativă din partea Germaniei, despre care presa germană are informaţii că s-ar cifra la sute de milioane de euro. La rândul său, Papa Francisc şi-a afirmat ieri sprijinul faţă de obiectivele conferinţei. (https://bit.ly/35rNQXW)

Alianţa Europeană a Agenţiilor de Presă a transmis ieri, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, că apără şi promovează o presă independentă, pluralistă şi liberă, ca element de bază pentru democraţii. Totodată, EANA a ținut să sublinieze importanţa ca mass-media să fie lipsite de orice presiune, fie ea politică sau economică. Altfel spus, boardul EANA transmite un salut tuturor jurnaliştilor care îşi desfăşoară activitatea chiar şi în cele mai dificile circumstanţe, conduşi de căutarea constantă a adevărului. (https://bit.ly/2WmyRdL)

Kiturile de teste pentru coronavirus folosite în Tanzania dau rezultate eronate, a afirmat ieri preşedintele John Magufuli, el precizând că au avut rezultat pozitiv probe recoltate de la o capră şi de la un fruct pawpaw. Magufuli, al cărui guvern a fost criticat pentru că nu oferă informaţii cu privire la evoluția pandemiei şi care le-a cerut cetăţenilor să se roage pentru dispariţia coronavirusului, a spus că respectivele kituri, care au fost importate, au “erori tehnice”. Pe fond, preşedintele a explicat că a instruit forţele de securitate să verifice calitatea kiturilor. Acestea au luat aleatoriu eşantioane non-umane, inclusiv de la un fruct pawpaw, de la o capră şi de la o oaie, şi le-au trimis la laborator cu etichete cu nume şi vârste de oameni. Tehnicienii de la laboratorul din Tanzania nu au ştiut originea eşantioanelor. (https://bit.ly/2KW9rOP)

Dezbaterea privind participarea Germaniei la forţa de descurajarea nucleară americană în Europa a fost relansată ieri şi a creat agitaţie în rândul guvernului condus de cancelarul Angela Merkel. Unul din cei doi preşedinţi ai SPD, partener de coaliţie alături de conservatorii cancelarului, a fost cel care a aruncat piatra în cuibul cu viespi, ca să spunem așa. Norbert Walter-Borjans a subliniat că apără o poziţie clară împotriva staţionării, punerii la dispoziţie şi, bineînţeles, utilizării armelor nucleare. Un alt responsabil social-democrat, Rolf Mützenich, preşedintele grupului parlamentar, a afirmat că "armele nucleare pe teritoriul german nu întăresc securitatea noastră, din contră" adăugând că "este timpul ca Germania să excludă pe viitor staţionarea lor." Pe fond, în urma unei serii de dezastre electorale, SPD a optat anul trecut pentru un viraj la stânga al programului său şi a ales o conducere a formaţiunii în acest sens, reprezentată mai ales de aceşti doi bărbaţi. Ofensiva lor se concentrează asupra reînnoirii flotei germane de avioane de vânătoare, alcătuită în prezent din aparate Tornado în curând învechite şi care au ca misiune principală să transporte bombe nucleare americane în cadrul forţei de descurajare a NATO în Europa. De partea conservatorilor cancelarului Angela Merkel, punerea în discuţie a provocat indignare şi este considerată irealistă. "SPD evoluează în plină Nirvana în materie de politică de securitate", a spus unul dintre deputaţii conservatori, Patrick Sensburg, precizând totodată: "Social-democraţii uită că armele nucleare servesc în primul rând pentru protecţia noastră." (https://bit.ly/2xwfWF7)

Preşedintele american, Donald Trump, a estimat aseară că un vaccin pentru coronavirus va fi disponibil până la sfârşitul anului 2020. Mai precis, Trump a declarat în cursul unei emisiuni de pe Fox News, realizată la Monumentul lui Lincoln, pe National Mall, la Washington: "cred că vom avea un vaccin până la sfârşitul acestui an”, locatarul de la Casa Albă adăugând că „Medicii vor spune: n-ar trebui să spuneţi asta. Spun ce gândesc”. De reținut că în întreaga lume, există peste o sută de proiecte de vaccin anti-COVID-19, dintre care mai mult de zece sunt în faza testelor clinice, potrivit datelor difuzate de London School of Hygiene & Tropical Medicine. (https://cnb.cx/2WlGC3S)

Franţa nu va impune perioadă de carantină „niciunei persoane, indiferent de naţionalitatea sa, provenind din UE, zona Schengen sau Regatul Unit”, a anunţat ieri Palatul Elysee. Cu o zi înainte, ministrul sănătăţii, Olivier Véran, afirmase că măsurile de carantină, prevăzute în proiectul de lege de prelungire a stării de urgenţă sanitară, se vor aplica „persoanelor intrând pe teritoriul naţional sau venind dintr-un teritoriu de peste mări”. Pentru celelalte cazuri, cum ar fi al francezilor sau europenilor venind dintr-o altă zonă decât UE, spaţiul Schengen sau Regatul Unit, modalităţile vor fi precizate de Ministerul de Externe „în următoarele zile”, a adăugat preşedinţia franceză. De reținut că, guvernul francez a decis sâmbătă prelungirea cu două luni, până la 24 iulie, a stării de urgenţă sanitară în vigoare pentru a lupta împotriva pandemiei de COVID-19 şi a creionat relaxarea măsurilor ieşire din izolare cu începere de la 11 mai, dar mai ales introducerea unui „sistem de informare” privind persoanele bolnave şi anturajul lor pentru o perioadă maximă de un an. (https://bit.ly/3c0v3FD)

Medicamentul antiviral Remdesivir, administrat intravenos, va fi disponibil săptămâna aceasta pentru pacienţii COVID-19 din SUA aflaţi în stare foarte gravă, după ce Agenţia americană pentru alimente şi medicamente (FDA) şi-a dat acordul pentru folosirea acestuia în regim de urgenţă, a anunţat ieri societatea producătoare, Gilead Sciences. Un reprezentant al acestei companii, Daniel O’Day, a declarat că aceasta va dona guvernului american întregul ei stoc de Remdesivir, adică aproximativ 1,5 milioane de fiole, adăugând că obiectivul Gilead Sciences este ca acest tratament să ajungă şi la pacienţii COVID-19 din afara SUA, în ţările care aprobă folosirea acestuia. Cele 1,5 milioane de fiole înseamnă între 100.000 şi 200.000 de tratamente, în funcţie de durata administrării, ce poate fi de cinci sau zece zile, potrivit lui Daniel O’Day. El a mai spus că o parte din acest stoc poate fi accesibilă şi altor ţări, aşa cum Gilead a procedat şi în alte cazuri de studii clinice, posibilitate prevăzută în acordul dintre această companie şi Casa Albă. (https://bit.ly/35tr8yC)

Secretarul american de stat Mike Pompeo a susţinut ieri faptul că ar exista dovezi semnificative conform cărora noul coronavirus provine dintr-un laborator al oraşului chinez Wuhan, localitatea de unde s-a declanşat pandemia de COVID-19, însă a refuzat să spună dacă el crede că virusul ar fi fost eliberat în mod intenţionat de chinezi. Pe de altă parte, Mike Pompeo şi-a exprimat regretul asupra lipsei cooperării din partea autorităţilor chineze pentru a elucida originea pandemiei. ”Ei continuă să împiedice accesul occidentalilor, al celor mai buni medici. Trebuie să putem merge acolo. Încă nu avem eşantioanele virusului de care avem nevoie”, a argumentat şeful diplomaţiei americane. (https://bit.ly/35rbZxQ)

Și tot pe subiectul ăsta: guvernul chinez a ascuns intenționat severitatea crizei coronavirus de comunitatea internațională și a petrecut timp înmagazinând resursele de import, scăzându-și, în același timp, exporturile, se arată într-un raport al administrației americane. Raportul, care evaluează informații privind importurile și exporturile de la începutul anului, a fost transmis guvernului federal vineri. (https://cnn.it/3de9h1A)

Totodată, Secretarul american de stat Mike Pompeo crede că schimburile de focuri de la frontiera dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud au fost accidentale. Aceasta a afirmat: ”Din informaţiile noastre interne putem confirma că cele câteva focuri au fost trase dinspre Nord. Credem că a fost un accident.” diplomatul american, confirmând de asemenea că soldaţii sud-coreeni au ripostat, dar nu au existat victime în rândul niciuneia dintre cele două părţi. Plus de asta, Întrebat dacă poate exclude posibilitatea ca Kim Jong-Un, liderul nord-coreean, să se fi îmbolnăvit de COVID-19 ori să fi suferit o intervenţie chirurgicală pe cord, aşa cum s-a zvonit în acest timp, Mike Pompeo a refuzat să detalieze, limitându-se să răspundă că absenţa lui Kim ”nu este ceva fără precedent”. (https://bit.ly/2KVh7AO)

Ministrul de externe al Cehiei, Tomas Petricek, consideră că relaţiile cu Rusia traversează o perioadă dificilă după demontarea monumentului închinat mareşalului URSS, Ivan Konev, de la Praga, dar speră că lucrurile nu vor ajunge până la expulzarea de diplomaţi. Tomas Petricek a făcut această declaraţie, ieri, în pres de la Praga. El a ținut să precizeze: „Relațiile noastre trec printr-o perioadă foarte dificilă. În primul rând, din cauza dorinței Rusiei de a politiza o serie întreagă de subiecte istorice. Acest lucru este confirmat și de faptul că ultima întâlnire a miniștrilor de externe din cele două țări a avut loc în 2005, mai exact acum 15 ani. Ar fi trebuit să încercăm să dezvoltăm o abordare constructivă în relații. Sunt un susținător al pragmatismului în relațiile cu partenerii complecși ai Cehiei, cum este, de exemplu, Federația Rusă”. Potrivit afirmaţiilor diplomatului ceh, în relațiile dintre cele două țări, „temele istorice capătă într-adevăr o puternică conotație emoțională” și din acest motiv „nu ar trebui să punem în mod intenționat gaz pe foc”. (https://bit.ly/2YvklmB)

BroadbandDeals.co.uk, un site din Regatul Unit care îi ajută pe amatori “să găsească cele mai rentabile tranzacții“ de pe internet, a publicat o listă cu “cele mai bune și cele mai neadecvate orașe pentru lucrul de la distanță”, un obicei devenit tot mai popular în această perioadă de distanțare socială impusă de pandemia coronavirusului. Bucureștiul se află în fruntea listei, fiind urmat de Houston, Las Vega și Atlanta, toate fiind orașe din SUA. Capitala ungară, Budapesta, se clasează pe locul al patrulea, înainte de San Francisco. Bucureștiul și-a surclasat toți concurenții prin conexiunile sale de internet, care sunt ieftine, viabile și rapide, dar și din cauza altor factori de care cercetătorii au ținut cont, cum ar fi nivelul de trai și prețul unui laptop, numărul posturilor care permit munca de la distanță și existența unor companii care livrează mâncare, la îndemână. Directorul administrativ de la BroadbandDeals.co.uk, Ben Tibbits, a declarat că, pentru cei care lucrează de la distanță, “Bucureștiul reprezintă combinația perfectă între costul vieții, internetul rapid și niște locuri de muncă flexibile“. (https://bit.ly/2z9HY9D)

Spaţiul aerian al Letoniei şi aeroportul internaţional Riga au fost închise pentru toate zborurile comerciale după ce o dronă cu o anvergură de 5,5 metri a pierdut contactul cu operatorii săi. Cel puţin un avion cargo venind de la Urumqi, din China, a fost direcţionat spre Tallinn în Estonia. (https://bit.ly/2YxqvCH)

Pe măsură ce țările par „înghețate” și miliarde de oameni renunță la obiceiurile zilnice, închiși în casă din cauza coronavirusului, speranțele se agață tot mai mult de ideea că într-o bună zi vom reveni la viața de dinainte de pandemie, pentru că va fi găsit un vaccin pentru SARS-CoV-2. Însă mai există o ipoteză, cea mai rea dintre toate: ca niciun vaccin să nu fie descoperit vreodată, scrie CNN. Și se întreabă: ce se va întâmpla în acest caz? (https://cnn.it/3c3avMH)

Peste 4 milioane de italieni se întorc de azi la muncă, a transmis premierul italian, Giuseppe Conte. El a spus că, "ca niciodată, viitorul țării va fi în mâinile noastre. Sunt încrezător, împreună vom reuși.” Conte a mi adăugat că de azi începe faza a doua a ieşirii din carantină: cea de coexistență cu virusul și va fi nevoie de mai multă colaborare, mai mult simț civic și respect pentru reguli din partea tuturor. Acesta a mai atenționat că oamenii trebuie în continuare să fie atenți, să mențină distanța, să poarte masca de protecție și să se spele pe mâini des și cu grijă. (https://bit.ly/2YuLNB9)

Aeroportul din Viena va face teste pentru coronavirus, în schimbul unei taxe, pasagerilor care doresc să evite carantina de 14 zile obligatorie în cazul persoanelor care intră în Austria. Altfel spus, pasagerii care sosesc pe aeroportul din Viena dintr-o călătorie internaţională trebuie să prezinte un certificat medical nu mai vechi de patru zile care să ateste că nu sunt infectaţi cu noul coronavirus, altfel trebuie să intre în carantină. Dar începând de azi, aceşti pasageri pot fi supuşi unui test biologic molecular la sosirea pe aeroport şi vor primi rezultatul în 2-3 ore. Testul costă 190 de euro și va fi disponibil pe acest aeroport şi pentru pasagerii care părăsesc Viena. (https://reut.rs/2SvBXLi)

Papa Francisc a cerut cooperare științifică internațională pentru descoperirea unui vaccin împotriva coronavirusului, care apoi să fie pus la dispoziția tuturor. Papa Francisc a transmis, ieri, mulțumiri tuturor celor care au „furnizat servicii esențiale” și a încurajat cooperarea internațională pentru a face față crizei și pentru a combate virusul, care a infectat aproape 3,5 milioane de persoane și a ucis peste 240.000 de persoane în întreaga lume. Liderul Bisericii Catolice a adăugat că este, de asemenea, important să fie garantat „accesul universal la tehnologii care permit fiecărei persoane infectate, în fiecare parte a lumii, să primească tratamentul medical necesar". (https://bit.ly/2Wug5Bw)

Guvernul saudit a dat asigurări că va lua măsuri „care pot fi dureroase” pentru a face faţă impactului provocat de pandemia de coronavirus, a declarat Mohamed al Yadaan, ministrul Finanţelor din această țară. De asemenea, ministrul a menţionat că trebuie reduse semnificativ cheltuielile publice şi a subliniat că „toate opţiunile sunt luate în considerare, atâta timp cât nu sunt atinse necesităţile de bază ale populaţiei”. În acest sens, el a precizat că măsurile pe care le va lua Guvernul vor fi îndreptate către diminuarea cheltuielilor şi prorogarea megaproiectelor la care lucrează Arabia Saudită, în contextul programului Vision 2030 al regatului pentru diversificarea economiei dependente de petrol. (https://bit.ly/3ffFY0n)

BBC News a realizat un reportaj despre cum vor arăta vacanțele până la descoperirea unui vaccin pentru COVID-19. Altfel spus, șezlonguri separate cu panouri din plexiglas sau teste și dezinfectare înainte de zbor. Pot părea extreme, dar sunt măsuri reale pe care companii din industria turistică le iau în considerare pentru ca turiștii să se simtă în siguranță și în lumea post-carantină. (https://bbc.in/2YxscAe)

Cinci tipuri de iritații, inclusiv „degetul COVID”, îi afectează pe unii pacienți infecați cu noul coronavirus, potrivit unui studiu realizat de medicii spanioli și citat de BBC World Service Pe fond, erupțiile au avut tendința să apară la tineri și au durat câteva zile. Nu este neobișnuit ca erupțiile să fie un simptom al unui virus, cum ar fi petele care indică varicela. Dar cercetătorii au spus că au fost surprinși să vadă atât de multe tipuri de iritații apar la pacienții cu COVID-19. Aceasta, în condițiile în care iritațiile nu sunt incluse în prezent în lista simptomelor bolii. (https://bbc.in/2KWgDuj)

Vicepreşedintele american Mike Pence şi-a exprimat regretul că a vizitat o clinică medicală fără a purta mască, săptămâna trecută, după ce a fost criticat dur. Pence a explicat ieri pentru Fox News că este testat cu regularitate pentru coronavirus şi prin urmare nu a crezut că o astfel de măsură era necesară, "dar ar fi trebuit ca eu să port o mască la Clinica Mayo", a recunoscut acesta. (https://bit.ly/2WhfliI)

O altă prostie făcută de preşedintele Braziliei: Jair Bolsonaro, a reiterat ieri, în faţa a mii de manifestanţi veniţi să îl sprijine în Capitală, discursul său împotriva măsurilor de izolare în timp ce numărul cazuri de COVID-19 explodează în ţara sa. De reținut că în Brazilia, măsurile de izolare ţin de resortul guvernatorilor de state, care le impun local, în mod mai mult sau mai puţin strict. La manifestaţia care a avut loc ieri la Brasilia au fost mai puţini participanţi decât în ultimele săptămâni, cu numeroase pancarte împotriva preşedintelui Camerei Deputaţilor, Rodrigo Maia, a lui Sergio Moro, fost ministru al justiţiei care a demisionat pe neaşteptate în urmă cu câteva zile. Altele bannere reclamau o "intervenţie militară". Spre deosebire de manifestaţiile precedente, preşedintele de extremă-dreaptă - care nu a purtat mască - a stat la distanţă de partizanii săi, urcat pe balustrada monumentală a reşedinţei sale oficiale, Palácio da Alvorada. (https://bit.ly/2VZfloC)

Venezuela a anunţat ieri zădărnicirea unei incursiuni maritime a unor ''mercenari terorişti'' care au încercat să debarce în ţară venind cu şalupe dinspre Columbia. Astfel, ministrul venezuelean de interne Nestor Reverol a transmis într-un mesaj televizat că forţele de securitate au rănit sau ucis mai mulţi membri ai acestui grup pe coasta Mării Caraibilor, la circa 32 de kilometri de capitala Caracas. La rândul său, preşedintele Adunării Naţionale Constituante, Diosdado Cabello, organism fidel preşedintelui Nicolas Maduro, a susţinut că în confruntarea cu acel grup au fost ucise opt persoane şi cel puţin două au fost capturate de trupele venezuelene. (https://reut.rs/2WsnDo4)

Comisia Europeană a aprobat, azi, acordarea de către statul francez a unui pachet de spriji în valoare de şapte miliarde de euro pentru compania aerienă Air France, în ideea de a atenua impactul economic al crizei coronavirusului. Sprijinul guvernamental în favoarea Air France a fost anunţat la data de 24 aprilie. Calificat drept unul "istoric" de ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, ajutorul va fi compus dintr-un împrumut în valoare de patru miliarde de euro acordat de un sindicat de şase bănci, şi garantat de statul francez în proporţie de 90%, precum şi de un împrumut direct de trei miliarde de euro acordat de statul francez. De reținut că executivul comunitar a subliniat că Franţa a demonstrat faptul că toate celelalte posibile mijloace de a obţine lichiditate de pe piaţă au fost deja analizate şi epuizate. În plus, Franţa a anunţat o serie de planuri pentru anumite politici ecologice cu privire la Air France, un lucru apreciat de Comisia Europeană. (https://bit.ly/3cdnFqR)

Iar ca să rămânem în peisaj: compania aeriană Lufthansa este încrezătoare că discuţiile cu Guvernul de la Berlin privind un posibil ajutor financiar vor fi încheiate în curând, se arată într-o scrisoare trimisă angajaţilor companiei de Consiliul de Administraţie. În scrisoare, se adaugă însă că boardul Lufthansa analizează şi alte alternative precum plasarea sub protecţia legii împotriva solicitărilor creditorilor. De reținut că interzicerea călătoriilor decisă de numeroase ţări din întreaga lume a forţat Lufthansa să blocheze la sol 700 din avioanele sale, ceea ce a dus la o scădere de 99% a numărului de pasageri, astfel că întregul grup Lufthansa, care include şi companiile Swiss şi Austrian Airlines, pierde în fiecare oră un milion de euro din rezervele sale de lichidităţi. (https://bit.ly/3bWrArL)

Câte un bec LED amplasat pe faţada clădirii Burj Khalifa din Dubai, cel mai înalt zgârie-nori din lume, va fi aprins la fiecare donaţie făcută în beneficiul celor mai vulnerabile persoane pe durata pandemiei de coronavirus din Emiratele Arabe Unite. Administratorii acestei clădiri-turn cu înălţimea de 828 de metri sprijină o campanie lansată sâmbătă de Guvernul din Dubai, ce vizează furnizarea a 10 milioane de mese zilnice pentru persoanele cu venituri modeste. Campania a fost lansată cu ocazia lunii Ramadanului, o perioadă de post pentru musulmani, dar şi de reculegere, rugăciune şi acte de caritate. Altfel spus, la fiecare donaţie de 10 dirhami (2,7 dolari), reprezentând costul unei mese, unul dintre cele 1,2 milioane de becuri LED amplasate pe faţa clădirii este aprins. Ieri, la mai puţin de 24 de ore după lansarea campaniei, o numărătoare realizată în direct şi afişată pe site-ul turnului indica faptul că au fost făcute deja peste 176.000 de donaţii. (https://bit.ly/2Wp6Jqr)

Kate, soţia prinţului William şi ducesă de Cambridge, care are are trei copii, a discutat prin videoconferinţă cu mai mulţi părinţi, moaşe şi angajaţi ai unor maternităţi în cadrul unei campanii ce vizează creşterea gradului de conştientizare a publicului în privinţa sănătăţii mintale pe durata pandemiei de coronavirus. Ducesa de Cambridge le-a spus reprezentanţilor unor ONG-uri care militează pentru sănătatea mintală: "Întrucât organizaţiile voastre joacă un rol atât de vital, oferindu-ne informaţii-cheie, vă bucuraţi de o încredere uriaşă în rândul publicului general şi de aceea informaţiile pe care voi le transmiteţi sunt considerate o ancoră de salvare de către multe persoane în zilele noastre." Într-o altă înregistrare video, soţia prinţului William poate fi văzută în timp ce discută cu o tânără mamă aflată pe patul ei de spital, felicitând-o cu ocazia naşterii fiului ei şi recunoscând aspectul insolit al unei conversaţii purtate prin videoconferinţă din cauza măsurilor de distanţare socială. (https://bit.ly/2zTx7kF)

La Sofia, un medic militar care a efectuat misiuni în Irak și în Afganistan conduce ofensiva contra coronavirusului. Povestea lui în Le Temps. Pe fond, Bulgaria, țară adesea prezentată drept cea mai săracă din UE, cu un sistem de sănătate falimentar, se descurcă mai curând bine în criza generată de pandemia de COVID-19. (https://bit.ly/2W4lvnP)

În Spania, începând de azi, barurile și restaurantele pot face livrări, iar frizeriile se deschid pentru clienții care își fac programare. Mai mult, ieri, autoritățile spaniole le-au permis copiilor să iasă la plimbare o dată pe zi, timp de o oră. Ministrul sănătății, Salvador Illa, a spus că acesta a fost un “prim pas în ușurarea blocajului”, urmând ca zilele următoare și persoanele de alte vârste să se bucure de plimbare. (https://bit.ly/2W14oTO)

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell, a vorbit despre relația dintre UE și China, spunând că Europa a fost “puțin naivă” în relația cu China, însă abordarea începe să fie mai realistă. Șeful diplomației blocului comunitar a subliniat că “Noi, europenii, sprijinim multilateralismul eficient cu Națiunile Unite în centru. China, pe de altă parte, are un multilateralism selectiv care dorește și se bazează pe o înțelegere diferită a ordinii internaționale”. În acest context Josep Borrel a precizat că “trebuie să vedem ce se află în spatele cuvântului”. Totodată, oficialul european a spus că actuala criză a coronavirusului a accentuat rivalitatea dintre China și SUA. În context, el și-a exprimat îndoiala cu privire la sugestiile președintelui american Donald Trump potrivit cărora coronavirusul își are originea într-un laborator din Wuhan, ipoteză care a fost respinsă recent de serviciile secrete americane. “Întotdeauna declarațiile președintelui SUA trebuie tratate cu grijă”. (https://politi.co/3d5rI8y)

O mare parte dintre băncile europene și americane și-au constituit provizioane de peste $50 miliarde pentru credite neperformante în primul trimestru al acestui an. Este cea mai mare sumă înregistrată de la criza economică din 2008-2009. (https://on.ft.com/2VXCZlA)

O analiză în 10 puncte despre recesiunea globală care ne așteaptă după ameliorarea crizei internaționale de sănătate. (https://bit.ly/2W0Svx2)

Euronews English a scris despre modul în care Suedia a abordat criza. Da, e o reușită, dar nu pentru toți. (https://bit.ly/3fjQYtq)

The Atlantic a realizat o analiză despre cum e viața de zi cu zi în Wuhan după punctul culminant al pandemiei de #covid19 și ce ne așteaptă pe noi toți, după ce se vor ameliora lucrurile. (https://bit.ly/2W16DGI)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier