• Marco Badea

Tribuna Internațională - 4 iunie 2020

📸Imaginile zilei au o distanță de fix 31 de ani între ele. Pe de o parte, avem imaginea simbol a protestului din 4 iunie 1989, atunci când studenții și muncitorii chinezi s-au strâns în Piața Tiananmen din centrul Beijingului pentru a cere schimbări democratice și sfârșitul corupției, aceștia fiind ulterior uciși de regimul comunist, care a trimis tancuri și soldați pe străzi pentru a reprima orice formă de manifestație. Iar pe de altă parte, avem imaginea unei femei din Paris, care a participat ieri la o manifestație în memoria lui Adama Traore, un francez negru de 24 de ani, care a murit fără vină în cadrul unei operațiuni a poliției pariziene, desfășurată în 2016. Manifestația a avut loc în contextul uciderii lui George Floyd în Statele Unite.

⬇️

Photo source: https://pictures.reuters.com

Azi, 4 iunie 2020, se împlinesc 31 de ani de când trupele chineze au deschis focul asupra studenţilor care manifestau în piaţa Tiananmen şi în jurul acesteia. Autorităţile de la Beijing interzic orice comemorare publică a acelor evenimente în partea continentală a Chinei. În aceste condiții, China trebuie să le permită oamenilor din Hong Kong şi Macao să comemoreze victimele înăbuşirii revoltei din piaţa Tiananmen din 1989 şi demonstranţii pro-democraţie din Beijing, a anunţat ieri Uniunea Europeană. Totodată, Comisia Europeană a transmis că "această comemorare este un semnal că libertăţile fundamentale continuă să fie protejate'', adăugând că restricţiile impuse de China, precum interzicerea adunărilor, pentru a limita răspândirea COVID-19 nu ar fi trebuit să fie folosite în scopuri politice. Astfel, a transmis Executiul comunitar, ''suntem încrezători că oamenii din Hong Kong şi Macao vor fi totuşi liberi să marcheze aniversarea în mod adecvat. Un angajament clar de a respecta deplin drepturile şi libertăţile garantate este acum mai important ca oricând în lumina recentelor evoluţii''. (https://reut.rs/2MqKETI)

În același context, locuitorii din Hong Kong comemorează represiunea sângeroasă din Piaţa Tiananmen, în ciuda interdicției impuse pentru prima dată în 30 de ani. În ciuda faptului că poliția a declarat mediei locale că 3000 de ofițeri vor fi detașați pentru a opri micile comemorări, Alianța Hong Kong, care organizează evenimentul în fiecare an, a publicat un calendar pentru o comemorare la domiciliu. Ei cer populației să aprindă o lumânare la ora 20:00, indiferent unde se vor afla, după care să țină un minut de reculegere, de cântece și de scandare de sloganuri. De asemenea, Alianța Hog Kong vrea să trimită delegați în Piață, strânși în grupuri mici, care să respecte distanțarea socială. În Hong Kong sunt acceptate grupurile de până la opt persoane. (https://bbc.in/2XvDB2v)

Iar China a cerut ieri Regatului Unit "să înceteze imediat orice ingerinţă" în problemele legate de Hong Kong, după apelul Londrei de a nu impune o lege controversată, consacrată securităţii naţionale, în acest teritoriu autonom. Acest proiect legislativ survine ca reacţie la manifestaţiile uriaşe împotriva influenţei Beijingului, care au zguduit Hong Kongul în 2019. Ele au dus la violenţe şi au întărit un curent pro-independenţă până atunci marginal. Pe fond, proiectul de lege, care a obţinut aprobarea parlamentului chinez, dar care nu este finalizat, prevede pedepsirea activităţilor separatiste, "teroriste", subversiunea şi ingerinţele străine în teritoriu. În aceste condiții, Regatul Unit, SUA, Australia şi Canada şi-au exprimat public temerile, iar ministrul de externe britanic Dominic Raab a cerut Beijingului să renunţe la această lege. În acest context, această luare de poziţie a determinat Beijingul să reacţioneze violent ieri, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Zhao Lijian, care a ținut să spună că:"Sfătuim partea britanică să înceteze imediat orice ingerinţă în problemele hongkongheze şi în afacerile interne ale Chinei, în caz contrar, ea nu va face nimic altceva decât să-şi tragă un glonţ în picior". În virtutea principiului "o ţară, două sisteme", fosta colonie britanică beneficiază de la retrocedarea sa către China în 1997 de o largă autonomie, de libertate de expresie şi de o justiţie independentă. Opoziţia prodemocraţie din Hong Kong, la fel ca Londra, este împotriva proiectului de lege care, potrivit ei, erodează libertăţile teritoriului. Zhao Lijian, a încheiat brutal, precizând: "Sfătuim partea britanică să renunţe la mentalitatea din timpul Războiului Rece, la starea sa de spirit colonială, să recunoască şi să respecte faptul că Hong Kong a fost redat Chinei". (https://bit.ly/2MoSBZT)

După moartea lui George Floyd, fostul preşedinte american Jimmy Carter a denunţat ieri "tragicele nedreptăţi rasiale" şi actele de "cruzime totală" care "subminează" democraţia americană. Fostul preşedinte democrat a declarat că, împreună cu soţia, sunt "consternaţi de tragicele nedreptăţi rasiale", adăugând: "Suntem cu tot sufletul alături de familiile victimelor şi de toţi cei care se simt fără speranţă în faţa discriminării rasiale omniprezente şi cruzimii totale". Fostul președintele în vârstă de 95 de ani, a mai spus că "persoanele aflate în poziţii de putere, privilegii şi conştiinţă morală trebuie să reziste şi să spună (ajunge) poliţiei şi sistemului judiciar care discriminează, inegalităţilor economice imorale dintre albi şi persoanele de culoare, precum şi acţiunilor publice care subminează democraţia noastră unită". Nuanța electorală a fost și ea prezentă în discursul lui Carter, care a precizat: "Avem nevoie de un guvern la fel de bun ca şi poporul său, iar noi suntem mai buni decât acesta". Totodată, carter a mai spus că "violenţa, spontană sau instigată în cunoştinţă de cauză, nu este o soluţie". Fost guvernator al statului Georgia, din Sudul american marcat de trecutul său sclavagist şi de segregaţia rasială, Carter a mai reamintit că, la instalarea în funcţie, în 1971, a declarat: "Epoca discriminării rasiale s-a încheiat". "Cu marea durere şi decepţie, repet aceste cuvinte astăzi, aproape 50 de ani mai târziu", a mai transmis Jimmy Carter. (https://bit.ly/36XEeoN)

Totodată, în același context, fostul şef al Pentagonului Jim Mattis, care a demisionat pentru a protesta faţă de retragerea trupelor americane din Siria, l-a acuzat ieri pe preşedintele SUA, Donald Trump, că încearcă să "divizeze" America. Fostul secretar al Pentagonului într-o declaraţie publicată online de revista The Atlantic, a precizat: "În timpul vieţii mele, Donald Trump este primul preşedinte care nu încearcă să îi unească pe americani, care nici măcar nu se face că încearcă", adăugând că "în loc de asta, el încearcă să ne divizeze". Mattis a mai spus că "plătim consecinţele celor trei ani fără adulţi la comandă". De reținut că Jim Mattis, primul şef al Pentagonului după instalarea, în 2017, lui Donald Trump la Casa Albă, un preşedinte fără experienţă militară sau diplomatică, era considerat până acum, chiar şi în tabăra republicanilor, ca unul dintre puţinii "adulţi din cameră" capabili să-l ţină în frâu pe impulsivul fost om de afaceri. Aceasta a demisionat zgomotos în decembrie 2018 la o zi după anunţul lui Donald Trump de retragere unilaterală totală din Siria, fără discuţii cu aliaţii SUA din lupta împotriva grupării jihadiste Stat Islamic. În același timp, Mattis a mai spus: "Am observat derularea evenimentelor din această săptămână, cu mânie şi consternare". Aceasta a subliniat și că "Unirea face forţa", sprijinindu-i pe manifestanţii care cer, "motivat" în opinia sa, egalitatea în drepturi. (https://bit.ly/2U9gWqD)

Iar ca tabloul să fie complet, fostul preşedinte al Statelor Unite Barack Obama a salutat ieri "schimbarea de mentalitate" operată la americanii care manifestă împotriva rasismului şi violenţelor poliţiei și care, în opinia sa, ar putea conduce la reforme la nivel naţional. Predecesorul lui Donald Trump a îndemnat, de asemenea, autorităţile la nivel de stat şi local să îşi revadă politica privind folosirea forţei, în primul său comentariu video după moartea lui George Floyd. Obama a spus: "este foarte important pentru noi să profităm de acest moment care a fost creat, ca societate, ca ţară, şi să utilizăm asta pentru a avea un impact în cele din urmă", adăugând că "există o schimbare de mentalitate în curs, o conştientizare mai mare a faptului că putem face mai bine". De reținut că Barack Obama, care a rămas foarte popular în rândul democraţilor, a subliniat că manifestaţiile actuale zugrăvesc "un tablou al Americii mult mai reprezentativ" decât mişcările pentru drepturi civile din anii 1960. Pe fond, în special tinerii au răspuns prezent şi motivaţia lor ar putea inspira o schimbare mai profundă, a adăugat fostul locatar de la Casa Albă. În același timp ,în atenţia tinerilor afro-americani din SUA care, în opinia sa, au fost de prea multe ori martori sau victime ale violenţelor, Obama a mai transmis: "Vreau să ştiţi că voi contaţi. Vreau să ştiţi că vieţile voastre contează, visele voastre contează". Fostul preşedinte american li s-a adresat şi aleşilor locali. "Îndemn fiecare primar din această ţară să îşi revadă politicile în domeniul folosirii forţei cu membrii comunităţii lor şi să se angajeze că vor răspunde pentru reformele promise". Primul preşedinte de culoare al Statelor Unite a lansat un apel la cooperare între indivizi pentru "a schimba America" şi a ajuta să se conformeze acestor valori. (https://bit.ly/3eRd7yy)

Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, a cerut ieri protejarea refugiaţilor şi a persoanelor strămutate, susţinând că aceste categorii sunt afectate în mod special în timpul pandemiei de COVID-19. Într-un mesaj video, Guterres a spus că refugiaţii şi persoanele strămutate se confruntă cu o criză sanitară, întrucât în multe cazuri aceşti oameni trăiesc în condiţii de supraaglomerare şi nu dispun de mijloace de a se proteja de noul coronavirus. În acelaşi timp, situaţia persoanelor care trăiesc în condiţii precare este agravată de o criză socio-economică. Secretarul general al ONU a mai precizat: ''Pierderea de venituri cauzată de COVID-19 probabil va conduce la o scădere colosală, de 109 miliarde dolari, a nivelului plăţilor. Este echivalentul a aproape trei sferturi din întreaga asistenţă pentru dezvoltare care nu mai este trimisă înapoi către cele 800 de milioane de persoane care depind de ea''. Pe fond, peste 150 de ţări au impus restricţii frontaliere pentru a încetini răspândirea COVID-19, iar aceste măsuri au un impact sporit asupra refugiaţilor. În acelaşi timp, teama de noul coronavirus a amplificat fenomene precum xenofobia, rasismul şi stigmatizarea. Situaţia deja precară a unor fete şi femei este mai gravă, întrucât ele sunt expuse riscurilor reprezentate de violenţe, abuzuri şi exploatare din motive de gen, a mai insistat să preizeze Antonio Guterres. (https://bit.ly/2MtnqfO)

China şi alte ţări din Asia, precum Cambodgia şi Filipine, şi-au înăsprit cenzura în timpul pandemiei de COVID-19, a estimat ieri Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet. Într-un comunicat în care detaliază acţiunile întreprinse în mai multe ţări, ea arată că în China, potrivit informaţiilor primite de cabinetul său, mai mult de zece profesionişti în domeniul sănătăţii, universitari şi cetăţeni obişnuiţi au fost plasaţi în detenţie, iar în unele cazuri au fost inculpaţi, pentru că şi-au publicat opiniile şi alte informaţii despre situaţia legată de COVID-19 sau au criticat modul în care guvernul chinez a răspuns la epidemie. Aceste cazuri includ doi tineri studenţi care ar fi fost plasaţi în detenţie în aprilie după ce au elaborat o bancă de date online despre epidemia de COVID-19 în China. Pe plan mai general, Bachelet s-a declarat îngrijorată de reprimarea libertăţii de expresie în Asia după ce noul tip de coronavirus a fost semnalat la sfârşitul lui decembrie în China, subliniind că pandemia a dus la "o nouă înăsprire a cenzurii în mai multe ţări" ale regiunii. Potrivit ONU, "arestări de persoane care şi-au exprimat nemulţumirea sau care ar fi difuzat false informaţii în presă şi mass-media sociale au fost semnalate în Bangladesh, Cambodgia, China, India, Indonezia, Malaezia, Myanmar, Nepal, Filipine, Sri Lanka, Thailanda şi în Vietnam". Astfel, în India, mai mulţi jurnalişti şi cel puţin un medic au fost inculpaţi pentru că au criticat public răspunsul autorităţilor la epidemie, a precizat Michelle Bachelet, spunând că la Mumbai poliţia a adoptat o ordonanţă ce le interzice persoanelor să incite la "ură faţă de funcţionarii din guvern şi acţiunile lor" în faţa pandemiei. Totodată, și în Indonezia cel puţin 51 de persoane au făcut obiectul unei anchete pentru că ar fi difuzat ştiri false despre pandemie, în timp ce în Cambodgia ONU a documentat arestarea a 30 de persoane, printre care o fată de 14 ani, pentru că au făcut comentarii publice despre COVID-19 sau au publicat mesaje cu privire la acest subiect în mass-media. (https://bit.ly/3dzYBe0)

Plus de asta, tot Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului a denunţat și "rasismul structural" şi "agresiunea fără precedent" împotriva jurnaliştilor în SUA, în urma mişcărilor de protest împotriva rasismului şi a brutalităţilor poliţieneşti. Michelle Bachelet a declarat: "Trebuie să fie auzite vocile care cer să se pună capăt uciderii afro-americanilor neînarmaţi. Trebuie să fie auzite vocile care cer încetarea violenţei poliţieneşti. Şi vocile celor care solicită eradicarea rasismului endemic şi structural ce afectează societatea americană". În aceeași oridne de idei, Bachelet a pledat și pentru un leadership clar şi constructiv pentru a scoate ţara din această criză, într-o critică aparentă a atitudinii preşedintelui Donald Trump care a optat pentru intransigenţă şi nu pentru reconciliere, atunci când a ameninţat să recurgă la armata regulată pentru a restabili "legea şi ordinea". Oficialul ONU a mai ținut să spună că "în special în timpul unei crize, o ţară are nevoie ca liderii săi să condamne fără echivoc rasismul, ca ei să reflecteze asupra a ceea ce a provocat o furie extremă oamenilor, ca ei să asculte şi să tragă învăţăminte din situaţie şi să ia măsuri pentru a corecta cu adevărat inegalităţile". (https://bit.ly/2XxiKM8)

Guvernele şi persoanele aflate în funcţii publice trebuie să acţioneze în mod exemplar, prin respectarea măsurilor anticorupţie şi a standardelor de transparenţă, se arată în raportul anual al GRECO, organismul anticorupţie al Consiliului Europei (CoE), publicat ieri. De reținut că România se număra printre cele 15 state membre vizate la sfârşitul lui 2019 de procedura de neconformitate în cadrul celei de-a patra runde de evaluare. Raportul analizează măsurile pentru prevenirea corupţiei adoptate de statele membre ale GRECO în 2019 în privinţa parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor, precum şi a guvernelor centrale, inclusiv funcţiile de executive de vârf, şi agenţiile de aplicare a legii. Raportul arată că, în 2019, gradul de respectare a recomandărilor GRECO în cadrul celei de-a patra runde de evaluare a crescut uşor, până la sfârşitul anului, 36% dintre recomandări au fost implementate pe deplin. Recomandările cu cel mai scăzut nivel de conformitate continuă să fie cele care vizează parlamentari, iar cele cu cel mai ridicat nivel, judecători (37%) şi procurori (46%). (https://bit.ly/2XVXAq8)

ONU a strâns în această spătămână doar jumătate din cele 2,4 miliarde de dolari solicitate donatorilor pentru a încerca să pună capăt gravei crize umanitare din Yemen, ţară devastată de război şi ameninţată să fie copleşită de pandemia de COVID-19. În cadrul videoconferinţei organizate împreună cu Arabia Saudită, s-au obţinut promisiuni de donaţii la nivelul a 1,35 miliarde de dolari. Pe fond, lucrătorii umanitari sunt confruntaţi cu o cursă contracronometru pentru a evita agravarea dublei crize din Yemen, avertizează secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, care estimase inițial la 2,41 miliarde de dolari suma necesară pentru programele umanitare, inclusiv cele antiepidemie, pentru iunie-decembrie 2020. De reținut că, conferinţa a avut loc într-un moment în care agenţiile umanitare sunt îngrijorate de o propagare rapidă a noului coronavirus în Yemen, care se adaugă celei mai grave crize umanitare din lume, după cinci ani de război. Astfel, din martie 2015, Arabia Saudită conduce o coaliţie militară în sprijinul guvernului yemenit şi împotriva rebelilor Houthi susţinuţi de Iran. Războiul s-a soldat până acum cu zeci de mii de morţi, în majoritate civili, iar ONU consideră că 24 milioane de yemeniţi, adică peste două treimi din populaţie, depind de o formă sau alta de asistenţă umanitară. (https://bit.ly/3093h6O)

Aviaţia rusă a efectuat raiduri în nord-vestul Siriei, acestea fiind primele lovituri ale aliatului Damascului în ultimele trei luni asupra acestui ultim mare bastion jihadist şi rebel din ţară, a indicat ieri Observatorul sirian pentru drepturile omului. Pe fond, raidurile ruseşti au ţintit marţi înainte de miezul nopţii şi în zorii zilei de miercuri o zonă situată la limita provinciilor Hama, Idlib şi Latakia unde se aflau poziţii ale grupărilor jihadiste. Totodată, acestea sunt primele lovituri ruseşti după intrarea în vigoare a unui armistiţiu în 6 martie în această regiune. (https://bit.ly/2ABq40w)

Guvernul mexican a blocat 1.770 de conturi bancare despre care se crede că aparţin membrilor Cartelului Jalisco Nueva Generacion (CJNG), a anunţat ieri Ministerul de Finanţe. Pe fond, Ministerul a mai precizat că au fost blocate de asemenea conturile a 167 de companii şi două trusturi având legături cu CJNG. Prin toate aceste conturi ar fi fost făcute tranzacţii de miliarde de pesos, conform autorităţilor. Ce-i drept, măsura a fost luată în urma colaborării între agenţia de investigaţii a ministerului, autorităţile mexicane din domeniul securităţii şi Agenţia antidrog din SUA. De reținut că în SUA, DEA a arestat 700 de persoane având legătură cu CJNG, în diverse raiduri din ultimele şase luni. Altfel spus, CJNG este unul dintre cele mai puternice carteluri ale drogurilor din Mexic, considerat a fi în spatele traficării a tone de droguri spre SUA şi a numeroase asasinate în Mexic. (https://reut.rs/2U9i0uF)

Alegerile prezidenţiale din Polonia se vor desfăşura la 28 iunie, după ce scrutinul, programat iniţial pentru 10 mai, a fost amânat din cauza pandemiei de COVID-19. Anunţul a fost făcut de preşedinta camerei inferioare a parlamentului polonez, Elzbieta Witek, care a prezentat noul calendar electoral. Un al doilea tur de scrutin este prevăzut pentru data de 12 iulie dacă niciun candidat nu obţine cel puţin 50% din voturi în primul tur. Pe fond, partidul Lege şi Justiţie, aflat la guvernare, declarase deja de săptamâna trecută că 28 iunie este ultima zi în care cel mai mare stat fost comunist din Uniunea Europeană ar putea organiza scrutinul pentru alegerea şefului statului înaintea încheierii mandatului actualului preşedinte, Andrzej Duda. totodată, parlamentul polonez a aprobat forma finală a unei legi care le permite cetăţenilor să voteze tradiţional sau prin corespondenţă la alegerile prezidenţiale. (https://bit.ly/2MuvtJg)

Prim-ministrul Boris Johnson a caracterizat ieri drept "scandalos" şi "impardonabil" decesul lui George Floyd, un afro-american ucis de un poliţist în SUA, cerându-le totodată manifestanţilor să protesteze "într-un mod legal şi rezonabil". Johnson a mai spus: "Am văzut cu toţii pe ecrane şi înţeleg perfect că oamenii şi-au exercitat dreptul de a manifesta", șeful din 10 Downing Street adăugând: "evident, cred de asemenea că manifestaţiile trebuie să se deruleze într-un mod legal şi rezonabil". (https://bit.ly/3eOF35X)

Comisia Europeană a confirmat ieri decizia de a clasifica noul coronavirus drept o ameninţare de nivel mediu pentru lucrători, decizie care le va permite angajatorilor să aplice la locul de muncă măsuri de securitate mai puţin stringente faţă de situaţia în care ar fi fost o ameninţare de nivel ridicat, cum au cerut sindicatele şi numeroşi europarlamentari. Decizia Comisiei, care mai trebuie validată de Consiliu şi de Parlamentul European, a fost descrisă de grupul socialist din PE drept ''o palmă peste faţa lucrătorilor'', acest grup anunţând că va încerca să formeze în legislativul european o majoritate care să respingă această hotărâre. Pe fond, Comisia s-a raportat la o directivă europeană care împarte agenţii biologici în patru grupe, în funcţie de gradul lor de risc pentru angajaţi şi comunitate şi care prevede măsuri minime de protecţie sanitară la locul de muncă în cazul fiecăreia dintre aceste grupe. Astfel, un agent biologic din grupa a treia de risc, cum a fost acum clasificat noul coronavirus de către executivul comunitar, poate provoca boli grave şi poate reprezenta un pericol semnificativ pentru angajaţi, dar în general pentru acesta există profilaxie şi un tratament eficace disponibil. În schimb, un agent biologic din grupa a patra presupune ''un risc ridicat de răspândire în comunitate'' şi pentru acesta nu există profilaxie sau un tratament eficace disponibil. (https://reut.rs/2XXRkOK)

Ministrul afacerilor interne al Franţei, Christophe Castaner, a promis ieri că "fiecare greşeală, fiecare exces, fiecare cuvânt, inclusiv expresii rasiste" vor face obiectul unei sancţiuni, la o zi după manifestaţiile care au avut loc la Paris pentru denunţarea "violenţelor poliţiste", în siajul manifestaţiilor contra rasismului în SUA. "Sunt intransigent asupra acestui subiect", a declarat Castaner în Senat, în timp ce decesul în SUA al lui George Floyd, a avut un nou ecou în Franţa pentru denunţarea violenţelor poliţiei ce vizează minorităţi. Castaner a mai declarat: "Exigenţa pe care o avem faţă de poliţiştii care ar greşi este să garanteze liniştea activităţii poliţiei şi jandarmeriei în ansamblu, să garanteze apărarea acestei poliţii republicane care, zi de zi, combate rasismul, combate antisemitismul şi se angajează pentru apărarea onoarei Republicii". "Dacă există o greşeală, ea trebuie sancţionată, şi vor fi sancţionate", a mai adăugat ministrul francez. (https://bit.ly/2ABasKa)

Într-un exercițiu de penibil, unul dintr-un șir de multe altele, preşedintele american Donald Trump a negat ieri că a fost escortat vinerea trecută într-un buncăr securizat din cauza manifestaţiilor din exteriorul Casei Albe, dând asigurări că a mers acolo doar pentru o inspecţie. (https://bit.ly/3ds07im)

Iar o altă prostie e reprezentată de faptul că Administraţia americană a apărat energic ieşirea controversată a preşedintelui Donald Trump, cu o Biblie în mână, în faţa unei biserici din apropierea Casei Albe, după ce protestatari adunaţi în zonă au fost dispersaţi cu brutalitate de către forţele de ordine recurgând la gaze lacrimogene. "Preşedintele a dorit să transmită un mesaj puternic", a explicat purtătoarea sa de cuvânt Kayleigh McEnany, asigurând că Donald Trump a mers pe urmele unor mari personalităţi precum fostul prim-ministru britanic Winston Churchill. Aceata, într-un exercițiu la fel de penibil ca Trump, a spus: "De-a lungul timpului, am văzut preşedinţi şi lideri care au avut momente de leadership şi de simboluri foarte puternice, de importanţă pentru ţara lor", adăugând că Trump a procedat "la fel ca Churchill, care a mers să constate pagubele provocate de bombe la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, acesta a fost atunci un puternic mesaj de leadership adresat poporului britanic". Kayleigh McEnany a evocat de asemenea momentul când preşedintele George W.Bush a efectuat în mod simbolic prima aruncare într-un meci de baseball pe Yankee Stadium din New York, la scurt timp după atacurile din 11 septembrie 2001. De reținut că decizia lui Donald Trump de a se duce pe jos luni în faţa bisericii Sf.Ioan, clădire emblematică situată în apropierea Casei Albe, care fusese avariată în ajun de manifestanţi, a făcut obiectul unor critice puternice. (https://cbsn.ws/3eQJEo2)

Ministrul american al apărării, Mark Esper, a declarat ieri că se opune desfăşurării armatei americane pe teritoriul SUA, teatru al manifestaţiilor antirasiste după moartea unui bărbat de culoare în urma comportamentului violent al unui poliţist alb. În cursul unei conferințe de presă, Esper a declarat că "nu sunt pentru decretarea stării de insurecţie", care i-ar permite preşedintelui american Donald Trump să desfăşoare soldaţi activi în faţa cetăţenilor american şi nu rezervişti ai Gărzii naţionale, adăugând că "opţiunea de a utiliza soldaţi activi nu ar trebui să fie utilizată decât în ultimă instanţă în situaţiile cele mai urgente şi cele mai dramatice". Totodată, Esper a spus că "nu suntem în acest gen de situaţie astăzi". În același context, șeful Pentagonului a recunoscut că a făcut o greşeală afişându-se la începutul săptămânii alături de Donald Trump, când acesta s-a fotografiat în faţa unei biserici cu o biblie în mână, la câteva minute după dispersarea brutală, cu lovituri de baston şi gaze lacrimogene, a manifestanţilor care protestau paşnic în apropierea Casei Albe. "Fac tot posibilul pentru a rămâne apolitic şi pentru a evita situaţii care pot părea politice. Uneori reuşesc, alteori nu reuşesc", a spus Esper. (https://bit.ly/2XXU6DE)

Franţa, Germania, Italia şi Ţările de Jos au convenit formarea unei ''alianţe'' care să asigure producerea unui potenţial vaccin anti-COVID-19 în Europa, au anunţat ieri autorităţile olandeze Cele patru ţări ''explorează în comun diverse iniţiative promiţătoare şi sunt în discuţii cu diverse societăţi farmaceutice'', a indicat Ministerul Sănătăţii Publice olandez într-un comunicat. Pe fond, obiectivul acestei alianţe este de a produce vaccinuri pe teritoriul european, acolo unde acest lucru este posibil. Astfel, ''Germania, Franţa, Italia şi Ţările de Jos sunt convinse că un rezultat reuşit presupune o strategie şi investiţii comune''. Alianţa celor patru ţări îşi propune să garanteze că un număr suficient de doze de vaccin vor fi disponibile pentru Uniunea Europeană şi pentru ţări cu venituri reduse, în special din Africa. (https://bit.ly/3eG2f6q)

Forţele Guvernului libian de uniune naţională (GNA), recunoscut de ONU şi cu sediul la Tripoli, au anunţat ieri că au preluat controlul asupra aeroportului internaţional din capitala libiană în urma unor lupte grele împotriva forţelor loiale mareşalului Khalifa Haftar, care controlează estul Libiei. "Forţele noastre au eliberat pe deplin aeroportul internaţional din Tripoli", care a fost închis din 2014, a declarat purtătorul de cuvânt al forţelor pro-GNA, Mohamad Gnounou, într-un comunicat. Pe fond, distrus în 2014 de lupte între miliţiile rivale, acest aeroport civil, cel mai mare din ţară, este situat la aproximativ 20 de kilometri sud de capitală, o zonă strategică. El fusese ocupat de forţele pro-Haftar încă din primele săptămâni ale ofensivei lansate în aprilie 2019 pentru a cuceri Tripoli. În aceste condiții, forţele pro-GNA ''urmăresc miliţiile lui Haftar care se refugiază spre Gasr Ben Gachir'', spre sud, a precizat Mohamad Gnounou. Mai trebuie reținut că de două săptămâni, forţele pro-guvernamentale lansează atacuri terestre şi aeriene de mare anvergură în această zonă. Au înconjurat cu succes zona aeroportului înainte de asaltul final de ieri. contextul e următorul, în care că e cineva nou pe aici: din 2015, două autorităţi rivale luptă pentru putere în Libia: Guvernul de Uniune Naţională, recunoscut de ONU şi cu sediul la Tripoli, şi o putere reprezentată de mareşalul Khalifa Haftar în estul ţării. Din aprilie 2019, acesta din urmă a oprit orice încercare de soluţionare politică, vizând ocuparea militară a Tripoli. (https://bit.ly/3gQg8AM)

China, care şi-a redus drastic legăturile cu restul lumii din cauza pandemiei, a anunţat azi că toate companiile aeriene străine vor putea relua un număr limitat de zboruri începând cu 8 iunie, ridicând de facto interdicţia care îi viza pe transportatorii americani. Toate companiile vor putea asigura un zbor pe săptămână din şi spre China, a transmis printr-un comunicat Autoritatea de Reglementare a Traficului Aerian (CAAC), în contextul în care Washingtonul ameninţă să suspende zborurile companiilor chineze. Pasagerii vor trebuie totuşi să fie testaţi la sosirea lor pe teritoriul Chinei. De reținut că pentru un al doilea zbor săptămânal, companiile aeriene îl vor putea obţine doar dacă niciunul dintre pasageri nu a fost testat pozitiv cu COVID-19 timp de trei săptămâni pe aceeaşi linie. (https://cnb.cx/3h1V6zo)

Europa se confruntă cu un surplus atât de mare de gaze naturale, ca urmare a scăderii cererii din cauza pandemiei de coronavirus, încât preţurile nu se mişcă nici măcar când cel mai mare furnizor al Europei îşi reduce livrările în regiune, transmite Bloomberg. În acest context, săptămâna trecută, grupul rus Gazprom PJSC a redus la zero livrările prin conducta cheie Yamal-Europe, care trece prin Belarus şi Polonia, însă această decizie nu a fost suficientă pentru a impulsiona preţurile. De reținut și că preţurile la Dutch Title Transfer Facility, cea mai mare piaţă de tranzacţionare din Europa, au coborât luna trecută până la 3,365 euro pentru un Megawatt oră, aproximativ 40 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Acest nivel al preţurilor sugerează că indicatorii economici s-au deteriorat chiar şi pentru producătorii cu costuri reduse, cum este Gazprom, care plăteşte, în medie, costuri de tranzit de 47 de dolari pentru 1.000 de metri cubi pentru utilizarea altor conducte decât Nord Stream. De asemenea, livrările de gaze naturale ale Norvegiei au scăzut şi ele cu aproximativ 11% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Ţara ar putea diminua, atât cât este posibil, producţia la cele două câmpuri gazifere flexibile (Troll şi Oseberg), din cauza condiţiilor proaste de pe piaţă. (https://bit.ly/2z0ULvw)

Cererea de petrol a Chinei a revenit la peste 90% din nivelul înregistrat înaintea pandemiei de coronavirus, iar această relansare robustă ar putea să se reflecte, în trimestrul al treilea, şi în alte părţi ale lumii, pe măsură ce mai multe ţări ies din carantină. De reținut că măsurile de izolare introduse pentru a ţine sub control răspândirea virusului au afectat în mod deosebit piaţa petrolieră, unde preţurile s-au prăbuşit cu 70% până la mijlocul lunii aprilie şi au dus la acumularea unor stocuri mari de petrol şi combustibili la nivel mondial. Pe fond, "revenirea rapidă a cererii de petrol a Chinei la finele lunii aprilie, până la 90% din nivelul înregistrat înainte de Covid, este un semnal binevenit pentru economia mondială", susţine Jim Burkhard, vicepreşedinte la firma de analiză IHS Markit, care mai spune că "dacă ţinem cont de faptul că cererea de petrol în China a scăzut cu peste 40% în februarie, amplitudinea revenirii oferă unele motive de optimism cu privire la relansarea cererii de petrol şi tendinţele economice pe alte pieţe precum Europa şi America de Nord". În paralel, şi-au revenit şi preţurile de referinţă la ţiţei, cotaţiile futures pentru ţiţeiul Brent apreciindu-se cu 50% iar cotaţiile la petrolul american au crescut cu peste 90% după data de 1 mai. Chiar dacă analiştii sunt de acord că cererea de petrol a Chinei şi-a revenit, estimările diferă cu privire la amploarea şi durata acestei reveniri. În SUA, principalul producător şi consumator mondial de petrol, cererea de combustibili pentru transportul rutier ar urma să crească până la 10,6 milioane de barili pe zi în al doilea semestru, cu 22% peste nivelul înregistrat în primul semestru, potrivit analiştilor de la Rystad Energy. Cu toate acestea, consumul de benzină va fi cu 5% mai mic decât în 2019, ca urmare a creşterii şomajului, diminuării veniturilor şi faptului că mai multe persoane muncesc de acasă. Cu toate acestea, directorii de companii petroliere sunt îngrijoraţi cu privire la posibilitatea unor noi scăderi ale cererii, pe măsură ce autorităţile îşi revizuiesc prognozele de creştere iar populaţia îşi modifică obiceiurile de călătorie. Plus că vine tare din urmă revoluția climatică. (https://reut.rs/2XYIP5R)

Comisia Europeană a lansat, ieri, a doua etapă a consultării cu sindicatele şi cu organizaţiile patronale europene cu privire la modul de asigurare a unor salarii minime echitabile pentru toţi lucrătorii din Uniunea Europeană. Pe fond, Comisia subliniază că nu urmăreşte stabilirea unui salariu minim european uniform, nici armonizarea sistemelor minime de stabilire a salariilor. Orice eventuală măsură ar urma să fie aplicată diferit, în funcţie de sistemele de stabilire a salariului minim şi de tradiţiile statului membru, cu respectarea deplină a competenţelor naţionale şi a libertăţii contractuale a partenerilor sociali. De reținut că documentul de consultare din a doua etapă stabileşte posibile căi de acţiune a UE pentru a se asigura că salariile minime sunt stabilite la niveluri adecvate şi că ele protejează toţi lucrătorii. Negocierile colective joacă un rol esenţial, astfel cum s-a subliniat în răspunsurile partenerilor sociali cu ocazia primei etape a consultării. Iniţiativa UE ar urmări să garanteze că: salariile sunt stabilite ca urmare a unor negocieri colective care funcţionează bine; cadrele naţionale permit stabilirea şi actualizarea regulată a salariilor minime obligatorii, pe baza unor criterii clare şi stabile; partenerii sociali sunt implicaţi în mod efectiv în stabilirea prin lege a salariului minim pentru a sprijini gradul de adecvare al salariului minim; variaţiile salariului minim şi exceptările sunt eliminate sau limitate; cadrele naţionale privind salariul minim sunt respectate în mod efectiv şi că există mecanisme de monitorizare. Totodată, partenerii sociali sunt invitaţi să răspundă la întrebările adresate în cadrul consultării până la 4 septembrie 2020. Aceasta include tipul de instrument considerat ca fiind cel mai potrivit. Comisia are în vedere atât instrumente legislative, cât şi instrumente nelegislative, şi anume o directivă în domeniul condiţiilor de muncă şi, respectiv, o recomandare a Consiliului. Următorul pas către această a doua etapă a consultării constă fie în negocierile dintre partenerii sociali în vederea încheierii unui acord în temeiul articolului 155 din Tratatul privind funcţionarea UE, fie în prezentarea unei propuneri de către Comisia Europeană. (https://bit.ly/2U9unHd)

Traficul aerian global de pasageri a crescut cu 30% în mai, faţă de nivelul extrem de scăzut din aprilie, deoarece companiile aeriene au redus preţul biletelor interne în medie cu 23%, pentru a încuraja revenirea clienţilor, se arată în raportul Asociaţiei Internaţionale de Transportat Aerian IATA. În Europa, companiile aeriene low-cost, inclusiv Wizz Air şi Ryanair, au anunţat că se aşteaptă să câştige clienţi de la operatorii de linie în urma preţurilor mai scăzute, iar Pieţele asiatice, afectate de pandemie, încep să-şi revină, traficul intern în China, Coreea de Sud şi Vietnam înregistrând creşteri de 25%. Recent, IATA a făcut un apel către guverne să ofere urgent lichiditate companiilor aeriene pentru a le ajuta să traverseze criza actuală, avertizând că mulţi operatori vor da faliment în câteva săptămâni dacă nu primesc ajutor. De reținut că IATA reprezintă aproximativ 290 de companii aeriene din întreaga lume, echivalentul a 82% din traficul aerian mondial. (https://reut.rs/3cu8GIk)

Ca un prim pas către adoptarea unei Strategii farmaceutice pentru Europa, Comisia Europeană a publicat o foaie de parcurs, invitând cetăţenii şi părţile interesate să îşi exprime opinia cu privire la strategie. Planificată să fie adoptată înainte de sfârşitul anului, obiectivul general este de a contribui la asigurarea aprovizionării Europei cu medicamente sigure şi la preţuri accesibile şi de a sprijini industria farmaceutică europeană să îşi consolideze statutul de lider mondial şi să rămână inovatoare. Cetăţenii, experţii şi părţile interesate sunt invitaţi să îşi prezinte opiniile cu privire la foaia de parcurs până la 7 iulie 2020, prin intermediul portalului, pentru o mai bună legiferare, şi să consulte website-ul dedicat pentru informaţii suplimentare şi actualizate. Foaia de parcurs va fi urmată de o consultare publică, mai notează Comisia Europeană. (https://bit.ly/2Xymr4y)

Premierul ceh Andrej Babis a criticat ieriplanul de relansare de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană, el estimând că acesta favorizează ţările care au tendinţa să acumuleze datorii excesive. (https://bit.ly/2BwPkFD)

Lukoil, al doilea producător de petrol din Rusia, a înregistrat în primul trimestru din 2020 pierderi nete de 46 miliarde de ruble, adică 668,99 milioane de dolari, comparativ cu un profit net de 149,3 miliarde de ruble consemnat în urmă cu un an. Declinul vine în urma scăderii preţului la ţiţei, ca efect al pandemiei de coronavirus, al deprecierilor de active şi al fluctuaţiilor de curs valutar. (https://reut.rs/3cy3hQu)

Departamentul Comerţului din Statele Unite a anunţat că va aplica începând din 5 iunie noi restricţii împotriva a 33 de companii şi instituţii chineze. Sancţiunile fuseseră decise luna trecută, când entităţile vizate au fost adăugate pe lista neagră economică, pe motiv că au sprijinit spionarea de către Beijing a minorităţii uigure din China sau au legături cu armele de distrugere în masă şi cu forţele armate chineze. Măsura marchează cele mai recente eforturi ale administraţiei conduse de preşedintele Donald Trump de a reprima companiile ale căror produse pot sprijini activităţile militare ale Chinei şi de a sancţiona Beijingul pentru tratamentul aplicat minorităţilor musulmane. Pe fond, includerea pe "lista de entităţi" a SUA duce la restricţionarea vânzărilor de produse americane livrate companiilor şi a mai multor articole produse în străinătate, cu conţinut sau tehnologie americană. Companiile pot solicita licenţe de vânzare, dar se confruntă cu refuzul implicit. (https://reut.rs/36WY2Zg)

Livrările globale de smartphone-uri vor scădea cu aproape 12% anul acesta, la 1,2 milioane de unităţi, din cauza reducerii cheltuielilor de consum, pe fondul impactului economic al pandemiei de coronavirus, e arată într-un raport publicat miercuri de firma de cercetare a pieţei IDC. Pe fond, pandemia nu numai că a dus la întreruperea lanţurilor de aprovizionare, care au cauzat pierderi producătorilor majori de telefoane mobile inteligente, cum ar fi Apple Inc şi Samsung Electronics Co, dar a pus presiune asupra cheltuielilor de consum pe plan mondial. (https://bit.ly/2A3b9Mq)

Echipajele navelor maritime sunt blocate pe mare de mai multe luni din cauza coronavirusului. Mai precis, potrivit Camerei Internaţionale de Navigaţie, aproximativ 150.000 de marinari sunt blocaţi pe mare şi au nevoie să fie înlocuiţi de alte echipaje iar alţi aproximativ 150.000 sunt blocaţi la ţărm, aşteptând să se întoarcă la muncă. De reținut că mai mult de 80% din schimburile comerciale mondiale sunt transportate pe mare, astfel cei peste două milioane de navigatori din întreaga lume joacă un rol crucial. În aceste condiţii, organizaţiile internaţionale din industria de shipping, sindicatele şi companiile de shipping cer ţărilor să recunoască faptul că echipajele navelor maritime sunt muncitori esenţiali şi să le permită să călătorească şi să poată fi înlocuite echipajele navelor. (https://bit.ly/2XtYNWA)

Cancelarul german, Angela Merkel, a anunţat miercuri seară un plan de relansare de 130 de miliarde de euro pentru anii 2020 şi 2021 destinat să stimuleze economia ţării grav lovită de pandemia de COVID-19. Pe fond, chiar dacă Germania a fost mai puţin afectată decât vecinii săi de pandemie pe plan uman, cu circa 8.500 de morţi, economia sa, puternic dependentă de exporturi, a fost grav lovită. Printre măsurile anunţate figurează, pe lână reducerea temporară a TVA şi transferul datoriilor comunelor spre statul federal, o alocaţie familială de 300 de euro pentru fiecare copil sau noi ajutoare pentru firmele în dificultate. Punctul cel mai discutat a fost introducerea unei prime de cumpărare pentru sprijinirea sectorului auto, practic închis de mai multe luni. Totodată, prima pentru cumpărarea unei maşini electrice va fi dublată, de la 3.000 de euro la 6.000 de euro. (https://bit.ly/2BxEDmb)

Reţeaua de socializare Snapchat, foarte populară în rândul tinerilor, l-a acuzat ieri pe Donald Trump de incitare la ''violenţă rasială'' şi a anunţat că nu va mai promova mesajele acestuia pe pagina Discover. Mesajele preşedintelui american rămân totuşi vizibile pentru abonaţi în contul său şi apar atunci când un utilizator efectuează o căutare specifică. Snapchat se alătură astfel reţelei Twitter care a provocat indignarea preşedintelui Statelor Unite săptămâna trecută, postând avertismente asupra mesajelor pe care acesta le transmite celor peste 81 de milioane de abonaţi. Cele două reţele au ales însă să nu-l interzică total pe Donald Trump. (https://bbc.in/2Uaj7u9)

Preşedintele rus Vladimir Putin a aprobat starea de urgenţă în oraşul Norilsk, din regiunea arctică, după o scurgere masivă de produse petroliere într-un râu şi l-a mustrat într-o intervenţie televizată pe un demnitar local pentru reacţia întârziată a autorităţilor. (https://bit.ly/3gRMprm)

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat ieri reluarea studiilor clinice asupra hidroxiclorochinei, la nouă zile după ce le-a suspendat în urma publicării unui studiu în prestigioasa revistă medicală The Lancet. După analiza "datelor disponibile privind mortalitatea", membrii Comitetului de securitate şi monitorizare au estimat "că nu există niciun motiv pentru a modifica protocolul" studiilor clinice, a anunţat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, în cadrul unei conferinţe de presă virtuale. Directorul OMS a declarat de asemenea că este "extrem de îngrijorat" în legătură cu focarul de coronavirus din America Centrală şi de Sud, unde infecţiile s-au răspândit rapid. De reținut că prestigioasa revistă medicală The Lancet s-a distanţat miercuri de studiul controversat şi foarte criticat pe care l-a publicat cu privire la hidroxiclorochină şi a recunoscut într-un avertisment formal că asupra subiectului acestui studiu planează "întrebări importante". (https://cnb.cx/3cxhsp1)

Procurorul care anchetează moartea lui George Floyd la Minneapolis a modificat încadrarea faptelor în omor voluntar, inculpându-l de "crimă fără premeditare" pe poliţistul care l-a asfixiat pe afro-americanul de 46 de ani şi de complicitate pe ceilalţi trei agenţi de poliţie prezenţi, a anunţat ieri senatoarea democrată de Minnesota, Amy Klobuchar. (https://cnn.it/2XyNiNT)

O analiză în Financial Times despre cum uciderea lui George Floyd a scos la lumină povestea celor două Americi și a evidențiat din nou, mai apăsat de această dată, legăturile dintre injustiția rasială și inegalitatea economică. (https://on.ft.com/2Mui6c0)

Totodată, George Floyd a fost testat post-mortem pozitiv la coronavirus, se arată în raportul autopsiei oficiale realizate de districtul Hennepin. medicul legist Andrew Baker a declarat că tipul de test realizat la autopsie, numit PCR, poate arăta un rezultat pozitiv la săptămâni după instalarea și trecerea bolii. Cel mai probabil, a mai adăugat doctorul Baker, rezultatul autopsiei reflectă prezența asimptomatică dar persistentă a infecției. (https://nbcnews.to/36XCgEO)

Detectivii din Intelligence Bureau din cadrul New York Police Department (NYPD) colectează în prezent numerele de pe plăcuțele de înmatriculare de la vehiculele care au transportat vandali și hoți în Manhattan în ultimele două zile, autoritățile americane fiind tot mai convinse că multe din jafurile care au însoțit protestele anti- rasism din Statele Unite au fost realizate de grupări de crimă organizată. Potrivit unui oficial din poliție, unii dintre cei vizați de anchete au fost văzuți în timp ce foloseau baroase, rangi și unelte electrice pentru a intra în magazinele de lux din metropolă. În opinia autorităților, bande de crimă organizată au folosit demonstrațiile împotriva brutalitatii poliției ca acoperire pentru a jefui. Analiștii au comparat aceste incidente cu violențele din Anglia din 2011, care au însotit protestele pașnice declanşate de moartea lui Mark Duggans, un bărbat de culoare împuşct de polițiști în Totteham în 4 august. (https://abcn.ws/3eOZ78h)

George Clooney a incendiat reţelele de socializare după apariţia unui articol în care actorul asigură că rasismul este "pandemia în SUA” şi îi încurajează pe compatrioţii lui să-şi exercite dreptul de vot pentru a schimba situaţia. Clooney, preferindu-se la SUA, spune că o problemă care "ne infectează pe toţi” şi pentru care "după 400 ani de luptă trebuie încă găsit un vaccin”. (https://bit.ly/2zQDt4T)

Coreea de Nord ameninţă să rupă acordul militar cu Coreea de Sud şi să închidă Biroul de Legătură transfrontalier, dacă Seulul nu împiedică militari să trimită manifeste de cealaltă parte a frontierei. Această ameninţare, formulată de către puternica soră mai mică a dictatorului Kim Jong Un, intervine în contextul în care relaţiile intercoreene s-au răcit puternic, în pofida celor trei summituri din 2018 în care Kim s-a întâlnit cu preşedintele sud-coreean Moon Jae-in. (http://strib.mn/308m3eC)

Parlamentul kosovar a confirmat ieri un nou Guvern de coaliţie cu orientare de centru-drepta, după luni de criză politică, într-un vot care urmează să amplifice tensiunile în fosta provincie sârbă. Guvernul lui Avdullah Hoti, un profesor de economie în vârstă de 44 de ani, a fost validat cu 61 de voturi din 120, a anunţat vicepreşedintele Parlamentului Kujtim Shala. (https://bit.ly/2Y37Vkl)

România se confruntă cu o rețea foarte bine organizată în tăierile ilegale de copaci, mii de hectare fiind deforestate în ultimele lunii. În ultimii 25 de ani, România a pierdut 80 milioane de metri cubi de pădure, iar aceasta este o estimare, probabil cifrele fiind mai mari. Un anunț recent al ministrului mediului Costel Alexe arată că există o escaladare a mafiei lemnului, prin dispariția a 100.000 m3 de pădure recent. Pe fond, autoritățile române par depășite. (https://bit.ly/2BokPBx)

Un raport al ONU arată că Talibanii mențin în continuare legături strânse cu organizația teroristă Al Qaeda, în pofida acordului de pace semnat cu SUA, în care s-au obligat să lupte contra grupurilor militante, extremiste și să le interzică folosirea teritoriului Afghanistanului pentru a lansa atacuri asupra SUA și aliaților săi. Talibanii au respins raportul ca fiind lipsit de substanță. Raportul detaliază faptul că relațiile dintre Talibani și Al Queda sunt apropiate și se întemeiază pe prietenii, o istorie a unor lupte împreună, simpatii ideologice și inter-mariaje. Raportul a fost trimis Consiliului de Securitate al ONU. În el se mai arată că Talibanii s-au consultat ”în mod regulat” cu Al Qaeda în timpul negocierilor cu SUA. (https://bit.ly/3gQF6jB)

Epidemolog-ul șef al Suediei, Anders Tegnell, a admis că a greșit în strategia sa de combatere a COVID-19, care a rezultat în prea multe morți. Tegnell a declarat că ”dacă ar fi să ne întâlnim cu aceeași boală cu același tip de informații pe care le avem astăzi, cred că răspunsul nostru ar fi undeva între ce a făcut Suedia și ce a făcut restul lumii”. Suedia nu a impus măsuri de carantină, nu a închis școlile, resturantele și mall-urile, a restricționat doar adunările mai mari de 50 de persoane și a sfătuit suedezii să fie precauți. Suedia a înregistrat un număr mai mare de decese decât trei dintre statele sale vecine la un loc. (https://bloom.bg/2BwWtps)

Zoom nu va activa criptarea end-to-end decât pentru utilizatorii plătitori. Șeful companiei spune că a luat această decizie pentru a colabora cu forțele de ordine în cazurile în care acestea derulează investigații în care sunt implicați utilizatori ai versiunii gratuite a serviciului. (https://bit.ly/3dy9jlo)

SpaceX a lansat o nouă serie de 60 de sateliți pentru proiectul Starlink, care a ajuns deja la 480 de sateliți plasați pe orbită. Falcon 9, racheta folosită, a doborât cu această ocazie un nou record de refolosire, aflându-se la al cincilea zbor. (https://tcrn.ch/3eL7EsX)

Și în final, Papa Francisc a denunţat drept ”intolerabilă” orice formă de rasism, într-o reacţie faţă de moartea la Minneapolis a lui George Floyd, şi a condamnat totodată violenţele care i-au urmat. ”Noi nu putem tolera şi nici închide ochii în faţa vreunei forme de rasism sau de excludere şi să pretindem că apărăm caracterul sacru al oricărei vieţi umane”, a declarat Papa Francisc în audienţa sa de de ieri, adăugând că ”Nimic nu se câşigă” prin reacţiile violente din ultimele zile. Totodată, Suveranul Pontif a săus că ”Trebuie să recunoaştem că violenţa din ultimele nopţi este autodistrugătoare”. (https://n.pr/307pKRC)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier