• Marco Badea

Tribuna Internațională - 30 aprilie 2020

📸Imaginea zilei vine din Taiwan, acolo unde în orașul Taipei, elevii servesc prânzul între despărțitori din plastic, ca măsură preventivă pentru a reduce răspândirea coronavirusului. De reținut că în timp ce mai mult de 160 de țări au închis școlile, acestea rămân deschise în Taiwan, deși s-au luat câteva măsuri suplimentare pentru a stopa răspândirea Covid-19.⁠ Mai trebuie sublinat că Taiwan a raportat până acum 429 de cazuri și doar 6 decese, fiind felicitată de OMS pentru modul în care a controlat virusul.

photo source: @Sam Yeh/AFP/Getty Images

Într-un moment în care nu pot fi valirificați electoral de niciun actor politic de la București și sunt ignorați de aproape de toată lumea, lucrătorii români care au plecat la cules de sparanghel în Germania, au în sfârșit o voce care luptă pentru drepturile acestora și care le cere oficialilor germani să vegheze la garantarea și respectarea drepturilor de bază ale acestor cetățeni, care până la urmă sunt cetățeni europeni. Această voce este eurodeputatul român, Nicu Stefanuta, membru al grupului politic Renew Europe. (https://bit.ly/2yZJv1Z)

Organizaţia Internaţională a Muncii a avertizat ieri că peste 436 milioane de companii se confruntă la nivel mondial cu riscul de a-şi întrerupe activitatea din cauza crizei generate de pandemia de COVID-19. Conform celui de-al treilea raport al său privind efectele pandemiei pe piaţa muncii, OIM estimează că aproape 232 de milioane de companii de comerţ en gros şi cu amănuntul, 111 milioane din sectorul de prelucrare, 51 de milioane din cel hotelier şi 42 de milioane din alte domenii, precum cel imobiliar, se află "într-un pericol serios" de colaps, care poate duce la dispariția acestora. OIM insistă ca măsurile care se iau în diferite ţări pentru reactivarea economiei să se bazeze pe un nivel ridicat de creare de locuri de muncă şi să fie sprijinite "cu politici şi instituţii de muncă mai puternice şi cu sisteme de protecţie socială mai ample şi să fie alocate mai multe resurse". Pe de altă parte, OIM recomandă o mai mare coordonare la nivel internaţional în ceea ce priveşte pachetele de măsuri de stimulare, cu scopul ca "recuperarea să fie efectivă şi sustenabilă". Mai trebuie reținut că OIM estimează că în al doilea trimestru, din cauza izolării sociale şi a altor măsuri pentru frânarea răspândirii pandemiei, se vor pierde 10,5% din orele de muncă la nivel mondial, echivalentul a 305 milioane de locuri de muncă pentru normă întreagă. De subliniat aici că la începutul lunii aprilie, estimarea era de 195 milioane de locuri de muncă. Pe regiuni, organizaţia estimează că America va fi cea mai prejudiciată, cu o pierdere de 12,4% a orelor de muncă, urmată de Europa, cu 11,8%, în timp ce în rest se va depăşi nivelul de 9%. (https://bit.ly/2SilCto)

Activista suedeză pentru mediu Greta Thunberg s-a alăturat Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) pentru a lansa o campanie menită să protejeze copiii împotriva pandemiei de COVID-19, prin achiziţionarea de săpun, măşti şi mănuşi, a anunţat în această dimineață, agenţia ONU într-un comunicat. Astfel, Greta Thunberg a decis, prin intermediul fundaţiei sale, să doneze UNICEF suma de 100.000 de dolari care i-a fost recent oferită de ONG-ul danez Human Act. ONG-ul a donat, de asemenea, 100.000 de dolari pentru a se alătura iniţiativei UNICEF. "Cer întregii lumi să reacţioneze şi să mi se alăture pentru susţinerea activităţii vitale a UNICEF, pentru a salva vieţile copiilor, pentru a le proteja sănătatea şi pentru a-şi continua educaţia" a subliniat Greta, precizând în același timp că, copiii vor fi grav afectaţi de lipsa de alimente, de sistemele de sănătate suprasolicitate, de violenţă şi de lipsa accesului la educaţie ca urmare a pandemiei de COVID-19. (https://uni.cf/3bLLCVM)

Uniunea Europeană acordă sprijin financiar de peste 3,3 miliarde de euro, în parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii, țărilor din Balcanii de Vest. Pachetul financiar are ca scop să soluționeze nevoile imediate în demersul luptei cu pandemia de COVID-19, fiind destinat să contribuie şi la redresarea economică şi socială a țărilor din această regiune. În plus mai trebuie reținut că faţă de sprijinul consolidat, în contribuţia sa publicată în perspectiva reuniunii liderilor UE şi ai țărilor din Balcanii de Vest, din care fac parte Albania, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Bosnia și Hertegovina, Executivul european, descrie, de asemenea, parametrii generali ai sprijinului pe termen mai lung care urmează să fie prezentat în cursul acestui an sub forma unui Plan economic şi de investiţii pentru regiune. Ursula von der Leyen a declarat: „Avem responsabilitatea specială de a-i ajuta în această pandemie pe partenerii noştri din Balcanii de Vest, întrucât viitorul lor se află în mod clar în Uniunea Europeană. UE mobilizează un pachet financiar substanţial, confirmând această solidaritate puternică. Împreună vom depăşi această criză şi ne vom redresa. Vom continua să sprijinim regiunea şi pe mai departe, inclusiv în privinţa reformelor necesare pe calea sa către UE, deoarece redresarea va funcţiona eficient doar dacă ţările în cauză continuă să îşi respecte angajamentele.” Totodată, mai trebuie subliniat că pachetul de sprijin financiar al UE, în valoare de peste 3,3 miliarde de euro, include realocări din Instrumentul de asistenţă pentru preaderare în valoare de 38 de milioane de euro destinate sprijinului imediat pentru sectorul sănătăţii, în special prin furnizarea de produse esenţiale pentru salvarea de vieţi, cum ar fi echipamente individuale de protecţie, măşti şi aparate pentru respiraţie artificială; 389 de milioane de euro pentru a răspunde nevoilor sociale şi în materie de redresare economică şi alte 455 de milioane de euro aferente pachetului de relansare economică, în strânsă cooperare cu instituţiile financiare internaţionale. Pachetul include şi o propunere de asistenţă macrofinanciară în valoare de 750 de milioane de euro şi un pachet în valoare de 1,7 miliarde de euro, reprezentând asistenţă din partea Băncii Europene de Investiţii. De asemenea, UE acordă refugiaţilor şi migranţilor vulnerabili asistenţă umanitară imediată în valoare de 4,5 milioane de euro şi 8 milioane de euro pentru a răspunde nevoilor urgente din taberele de migranţi din regiune. (https://bit.ly/2zIvhTL)

Platforma Consiliului Europei care promovează protecţia jurnalismului şi securitatea jurnaliştilor a publicat ieri raportul său anual, care dezvăluie o tendinţă în creştere a folosirii intimidării pentru a reduce la tăcere jurnaliştii. De reținut că această platformă a înregistrat anul trecut 142 de ameninţări grave la adresa libertăţii presei, printre care 33 de agresiuni fizice, 17 noi cazuri de arestare şi încarcerare, 43 de hărţuire şi intimidare şi două de impunitate pentru crimă. Un procent de 42% dintre alerte au primit un răspuns din partea ţării în cauză. Altfel spus, situaţia jurnalismului în anul 2019, ''devenit un periculos câmp de luptă pentru libertatea presei şi de exprimare'', impune acţiuni urgente din partea celor 47 de state membre ale Consiliului Europei pentru ''a proteja rolul fundamental al unei prese libere în societăţile democratice'', se arată în document. În plus faţă de moartea a doi ziarişti în Ucraina în timp ce erau în exerciţiul funcţiunii, raportul critică şi faptul că au rămas nepedepsite uciderea jurnalistei malteze Daphne Caruana în anul 2017 şi a ziaristului slovac Jan Kuciak şi a iubitei acestuia, Martina Kusnirova, în anul 2018. (https://bit.ly/2Smow0a)

Foreign Affairs atrage atenția că pandemia COVID-19 pune noi presiuni pentru protecționism în comerțul internațional, iar Organizația Mondială a Comerțului este nevoită să se pregătească, în contextul în care mai multe țări vor capitula. Dacă tendința către protecționism nu este monitorizată se poate repeta experiența anilor 1930 pe tot globul, când producția industrială a scăzut cu aproape 40%, iar activitatea economică a scazut. Deciziile luate acum vor influența sistemul comercial global în următoarele decade. (https://fam.ag/3bS7A9D)

Statele Unite vor redeschide un consulat în Groenlanda, după mai bine de şase decenii, a anunțat șeful diplomaţiei americane, Mike Pompeo. Demersul e considerat drept încercare, din partea Washingtonului, de a-şi consolida prezenţa în regiunea arctică, în contextul competiţiei pentru putere cu China şi Rusia. Anunţul vine la mai puţin de un an după ce preşedintele american Donald Trump a declarat că doreşte să cumpere acest teritoriu autonom danez. De re'inut că teritoriul îngheţat dintre Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic dispune de o largă autonomie în cadrul regatului danez, însă Copenhaga deţine prerogativele în materie de politică externă, apărare şi politică monetară. Mai trebuie subliniat că Arctica se transformă rapid într-o zonă de competiţie geopolitică între marile puteri ale lumii. Statele Unite au avut ultima dată un consulat la Nuuk, capitala Groenlandei, în anii 1940 şi 1950, parţial pentru a avea un cap de pod în regiune în apărarea împotriva Germaniei naziste. (https://on.wsj.com/3d5YG8V)

În ultimele săptămâni cel mai probabil i-aţi văzut peste tot pe internet, în special pe reţelele de socializare: şase tineri de culoare, îmbrăcaţi în costume şi cu ochelari de soare, care dansează cu un sicriu pe umeri, pe muzică techno. Ei bine, celebrii ghanezi care dansează pe muzică house cu un sicriu pe umeri au devenit accidental întâi meme, apoi imaginea mişcării ”Staţi acasă” în criza coronavirusului. Aceștia au ajuns atât de populari în lume încât o companie din Hong Kong a creat figurine inspirate de purtătorii de sicrie, iar o alta piese lego. Pe internet, ei au căpătat titlul de meme-ul anului 2020. Pe fond, „groparii dansatori din Ghana” prezintă fenomenul unui alt tip de înmormântare, la care se râde, nu se plânge, Dacă vreți să știți mai multe despre ei, aflați că în 2017, BBC News a difuzat un reportaj despre aceștia: (https://bit.ly/3d5ZquJ)

Ieri după-amiază, la Viena, sediul Preşedinţiei Austriei a fost evacuat, iar preşedintele Alexander Van der Bellen a fost mutat temporar într-un spaţiu securizat, din cauza unei alerte cu bombă, au anunţat autorităţile. Mai precis, Palatul Hofburg din Viena, care este și sediul Preşedinţiei Austriei, a fost evacuat după primirea unui email prin care se anunţa prezenţa unui dispozitiv exploziv în clădire. (https://reut.rs/3f3dF5i)

George Eustice, ministrul britanic al Mediului, a declarat ieri că mii de angajaţi britanici vor trebui să participe la munci agricole în actualul sezon, în condiţiile în care cetăţenii din ţări ale Uniunii Europene nu se pot deplasa în Marea Britanie din cauza restricţiilor antiepidemice. Aceasta a spus: "Vom avea nevoie de un număr semnificativ de britanici, mai ales cei plasaţi în şomaj tehnic au această şansă dacă vor”. George Eustice a adăugat că într-un an normal aproximativ 30.000 de persoane din Uniunea Europeană ajung în Marea Britanie pentru activităţi agricole sezoniere." (https://nyti.ms/2zCXACR)

O știre interesantă: Corona Kumar și Covid Marie sunt numele date de părinți din Sud-Estul Asiei copiilor lor care au venit pe lume în vremea noului coronavirus, potrivit AFP News Agency. Aceștia nu par să fie deranjați de perspectiva că urmașii lor vor fi mereu asociați cu o pandemie mortală. Nefiind mai prejos, un cuplu de muncitori migranți, izolați în Nord-Estul Indiei la mii de kilometri de casă, în statul deșertic Rajasthan, au decis să-și numească copilul Carantină. (https://bit.ly/2VQFSom)

Poliția dintr-o localitate britanică, caută o persoană care s-a plimbat zilele trecute îmbrăcată asemenea doctorilor ciumei din secolul al XVII-lea. Oamenii din Hellesdon, aproape de Norwich, spun că sunt, în egală măsură, „îngroziți” și „amuzați” de apariția individului echipat cu o mantie neagră, pălărie și mască cu cioc. Referior la mască, medicii care îi tratau pe bolnavii de ciumă credeau că masca acționa ca un filtru împotriva bolii. (https://bbc.in/2KMlrm4)

Autoritățile din stațiunea spaniolă Zahara de los Atunes și-au cerut scuze cetățenilor, după ce au stropit cu clor o plajă locală pentru a-i proteja pe copii de coronavirus. Altfel spus, peste 2 kilometri de plajă au fost stropiți de tractoare cu o soluție pe bază de clor, cu o zi înainte guvernul spaniol să permită copiilor să iasă din izolare pentru prima dată în ultimele săptămâni. Activiștii pentru mediu au spus că acțiunea a provocat "daune brutale" ecosistemului local. În același context, María Dolores Iglesias, care conduce un grup de activiști pentru mediu din regiunea Cadiz din Spania, a declarat că a vizitat plaja din Zahara de los Atunes și a văzut distrugerile. Acesta a ținut să sublinieze că soluția pe bază de clor "a ucis tot ce se afla la sol, nu mai există nici măcar insecte". Totodată, un oficial local a recunoscut că stropirea plajelor cu clor a fost "o mișcare greșită". Acesta a adăugat că intenția a fost de a îi proteja pe copiii care vin la plajă după cele șase săptămâni petrecute în izolare. (https://bbc.in/3d0xVCB)

The Guardian a făcut un mic inventar al unora dintre cele mai mortale epidemii de dinainte de secolul XX. Astfel, jurnaliștii britanici scriu în analiza de ieri, că bolile infecțioase au reprezentat o problemă a omenirii și a comunităților umane de mii de ani. De la orașele antice din Siria și până la epidemii din Regatul Unit al anilor 1830, avem o mulțime de exemple documentate de pandemii care au produs haos și deznădejde printre oameni. (https://bit.ly/2VNom41)

ONG-ul Wildlife Justice Commission a avertizat ieri că braconajul speciilor pe cale de dispariţie ar putea creşte pe măsură ce atenţia guvernelor este îndreptată către gestionarea epidemiei de coronavirus şi a măsurilor de izolare. (https://bit.ly/2KXmYpD)

În caz că nu știați, un asteroid cu diametrul de aproximativ doi kilometri a trecut, ieri, pe lângă Pământ, cu o viteză de peste 30.000 kilometri pe oră. Oamenii de știință au atras atenția că acest asteorid nu reprezintă un pericol pentru planeta noastră. Totuși, e de reținut că asteroidul este denumit "52768" și a fost descoperit în 1998. El a trecut la aproape 6,5 milione de kilometri de Pământ. Mai trebuie precizat că "asteroidul 52768" este cel mai mare asteroid care va trece pe lângă Pământ în următoarele luni, dar nu cel mai mare care a trecut pe lângă planeta noastră. Acesta este asteroidul "3122 Florence", care a trecut pe lângă Terra pe 1 septembrie 2017. "Florence 3122" va mai trece odată pe lângă Pământ pe 2 septembrie 2057, iar diametrul acestui asteroid poate atinge 7 kilometri. (https://bit.ly/3bQ27Ag)

Prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson și logodnica sa, Carrie Symonds, au anunțat aseară nașterea fiului lor la un spital din Londra. Boris Johnson, în vârstă de 55 de ani, și Carrie Symonds, 32 de ani, au anunțat în martie că așteaptă un copil la „începutul verii” și că s-au logodit la sfârșitul anului trecut. Trebuie re'inut că ei sunt primul cuplu necăsătorit care s-a mutat împreună în 10 Downing Street. (https://bbc.in/3bQCCyC)

Economia Statelor Unite a înregistrat, în primul trimestru al acestui an, cea mai gravă contractare din ultimul deceniu, în contextul măsurilor de carantină instituite pentru a se limita răspândirea coronavirusului. Cele mai recente cifre oficiale relevă că cea mai mare economie a lumii s-a contractat cu 4,8%. Economiştii citați de USA TODAY, afirmă, însă, că, pe măsură ce guvernul primeşte mai multe informaţii, această cifră va fi revizuită, iar nivelul real al contractării economice s-ar putea apropia de 10%. Pe fond, situaţia va deveni şi mai gravă, în condiţiile în care apogeul închiderii economice, în SUA, s-a înregistrat în aprilie, iar restricţiile continuă, ceea ce determină economiştii să preconizeze, pentru trimestrul al doilea, o contractare de 20-30%. (https://bit.ly/2yZ25Y0)

Ministrul mediului din Cehia, Richard Brabec, a declarat ieri că Republica Cehă se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimii 500 de ani, iar unele comunități s-ar putea confrunta cu dispariţia resurselor de apă. O hartă prezentată de minister arată că doar 0,1% din Republica Cehă avea un nivel normal de apă în sol la mijlocul lunii aprilie, în timp ce o secetă extremă se înregistra în 75,4% din țară. Pe fond, condițiile de secetă au persistat din 2015, deoarece temperaturile cresc și precipitațiile scad. Richard Brabec a mai declarat că "Râurile mai mici vor seca, ar putea exista zeci, poate sute de comunități unde aprovizionarea s-ar putea face cu cisterne, deoarece sursele lor de apă pot dispărea." Altfel spus, problema a fost agravată de faptul că majoritatea râurilor cehe curg afară din țară și de moștenirea unei agriculturi intensive. De reținut că în epoca comunistă a colectivizării forțate a țării, câmpurile au fost adunate în unele dintre cele mai mari cooperative din Europa, în timp ce căile de acces și alte elemente de împărţire au fost eliminate. Experții spun că aceste lucruri au redus semnificativ capacitatea solului de a reține apa, lăsând acum națiunea de 10,7 milioane să se lupte pentru menținerea unor niveluri necesare de apă. Seceta și temperaturile mai ridicate au contribuit, de asemenea, la răspândirea gândacului de scoarță, care a provocat anul trecut pagube estimate la 1,70 miliarde de dolari în agricultură. (https://reut.rs/2YoPBUB)

Lanţurile de retail cu 10 sau mai multe puncte de vânzare din Bulgaria sunt obligate să ofere produse regionale. Astfel, guvernul de la Sofia a adoptat ieri modificarea Decretului 70 al Consiliului de Miniştri din anul 2020 cu privire la asigurarea de grupuri de alimente de bază produse pe teritoriul Bulgariei în punctele comerciale reprezentând lanţuri de magazine. Cu alte cuvinte, pentru nerespectarea cerinţelor decretului mai sus menționat, se aplică sancţiuni în conformitate cu Legea privind măsurile şi acţiunile în perioada stării de urgenţă de către Agenţia de Stat pentru Securitate Alimentară din Bulgaria. De reținut că în cazul încălcării prevederilor, sunt prevăzute amenzi cuprinse între 7.500 de euro și 12.500 de euro, iar în cazul încălcării repetate, sancțiunile sunt curpinse între 15.000 de euro și 25.000 de euro. (https://bit.ly/2VPyJnW)

Marele Maestru al Cavalerilor de Malta, care a condus ordinul religios spre reformare după un conflict cu Vaticanul, a încetat din viaţă. Giacomo dalla Torre a murit ieri la vârsta de 75 de ani. Aceasta a devenit liderul ordinului catolic după demisia predecesorului său tradiţionalist, în anul 2017. De reținut că Ordinul Suveran Militar Ospitalier al Sfântului Ioan de Ierusalim, de Rodos și de Malta este unul dintre cele mai vechi ordine nobile catolice existente, având ca scop slujirea credinței și ajutorarea aproapelui. (https://bbc.in/2zIrZzS)

Mexic și Uniunea Europeană au finalizat un acord de comerț liber, a cărui negociere a durat patru ani și care va elimina toate taxele pe comerț. De asemenea acordul include angajamente de sustainabilitate și anticorupție. (https://on.ft.com/2Yi1qeZ)

Google a anunțat ieri că soluţia premium a aplicaţiei pentru videoconferinţe Google Meet, ce poate găzdui până la 100 de participanţi persoane fizice, respectiv 250 de participanţi în cazul companiilor, va fi gratuită. Gigantul american a menţionat totuși că varianta premium a aplicaţiei va fi implementată treptat în următoarele săptămâni, pentru a putea fi accesată gratuit de toată lumea. De reținut că deşi întâlnirile sunt limitate la o oră pentru varianta gratuită, această limită nu va fi impusă până pe data de 30 septembrie 2020. Până în prezent, Google Meet era accesibilă doar în pachetul G Suite pentru companii, disponibil contra cost. Mai trebuie subliniat că accesul la Google Meet se face pe baza contului de Google, iar pentru utilizarea Meet nu este nevoie de instalarea unui plug-in sau software. Acesta funcţionează direct din browser (Chrome sau alt browser popular), la adresa: meet.google.com. Totodată, varianta pentru mobil a aplicaţiei există în sistemele de operare iOS sau Android. (https://bit.ly/3f7HG3Y)

Un elicopter al armatei canadiene angajat într-o operaţiune NATO de supraveghere, a fost dat dispărut, aseară, în apele internaționale dintre Grecia și Italia. La bordul elicopterului se aflau șase persoane. Anunţul dispariţiei elicopterului NATO a fost făcut de aviaţia militară greacă. De reținut că aparatul ar fi dispărut de pe radare deasupra Mării Ionice. Potrivit primelor informaţii, elicopterul se afla în afara zonei de control a Greciei, „la 50 de mile marine în largul insulei greceşti Cefalonia şi participa la o operaţiune de supraveghere a zonei de către Alianţa Nord-Atlantică”. (https://bit.ly/2KKs7kz)

Dr. Anthony Fauci, a declarat aseară că medicamentul antiviral experimental Remdesivir, al companiei de biotehnologie Gilead Sciences, poate deveni tratamentul standard pentru COVID-19, după ce rezultatele preliminare ale unui studiu clinic au arătat că ajută anumiţi pacienţi să se refacă mai rapid după boala provocată de noul coronavirus. Altfel spus, rezultatele preliminarii ale unui studiu clinic guvernamental au arătat că pacienţii trataţi cu Remdesivir au avut o perioadă de recuperare mai rapidă cu 31% faţă de cei care au primit placebo, rezultatele fiind salutate de Fauci ca fiind ”extrem de importante”. Compania americană Gilead a anunţat ieri că Remdesivir a ajutat la îmbunătăţirea şanselor de vindecare ale pacienţilor bolnavi de COVID-19, studiul gestionat de autorităţile guvernamentale oferind date suplimentare care sugerează că medicamentul este mai eficace dacă este administrat la începutul infecţiei. De reținut că acţiunile Gilead au crescut cu peste 7% în urma informaţiilor. (https://bit.ly/2yS0NhE)

Luxemburgul şi-a anunțat intenția de a depista noul coronavirus la întreaga populație de circa 600.000 de persoane, în termen de o lună, considerându-se în măsură de a realiza până la 20.000 de teste pe zi. De reținut că până în prezent, potrivit datelor oficiale, în Marele Ducat au fost testate puțin peste 39.000 de persoane, aceștia fiind rezidenți și nerezidenți afiliați sistemului de sănătate. Pe lângă asta, până acum au fost înregistrate 89 de decese din 3.769 de cazuri confirmate de Covid-19. (https://bit.ly/35pbHYw)

Donald Trump, pentru că ne-a obișnuit să nu-și asume nicio înfrângere, a găsit deja un vinovat pentru un potențial eșec al său în alegerile prezidențiale din noiembrie: într-un interviu pentru Reuters, a declarat că Beijingul vrea ca el să nu fie reales preşedinte, dar şi că are în vedere diferite variante referitor la consecinţele pe care China le-ar putea suporta pentru felul în care a gestionat pandemia. Locatarul de la Casa Albă a mai afirmat că această criză sanitară „a tulburat foarte mult” acordul comercial al SUA cu China şi că aceasta din urmă trebuia să anunţe problema reprezentată de coronavirus mai rapid. Totuşi, Trump nu vede alegerile prezidenţiale din noiembrie ca referendum legat de felul în care a gestionat el epidemia în ţară. Preşedintele republican şi-a exprimat convingerea că Beijingul vrea ca rivalul său democrat Joe Biden să câştige în noiembrie şi s-a arătat sceptic privind datele care indică o victorie a lui Biden. Mai trebuie precizat că presa americană a scris ieri că Trump a avut o ieşire nervoasă faţă de consilierii lui la sfârșitul săptămânii trecute, legat de sondajele interne care arată că el va pierde în state esenţiale precum Florida, Wisconsin, Arizona şi Michigan. (https://reut.rs/2SmnK3s)

Și tot în SUA, Donald Trump a anunţat ieri că săptămâna viitoare îşi va relua vizitele în Statele Unite şi că este nerăbdător să ţină mitinguri electorale "nebune" imediat ce va fi posibil. Preşedintele le-a spus jurnaliştilor că se "bucură" să meargă "în Arizona" săptămâna viitoare, prima sa vizită prin Statele Unite de când pandemia de coronavirus a oprit activitatea ţării.Deplasarea sa în acest stat din Vestul SUA este consacrată relansării ţării a cărei economie a fost pusă la pământ de coronavirus. Nu va exista un miting de campanie, "deoarece este încă prea devreme" pentru evenimente în stadioane pline, a ținut să precizeze locatarul de la Casa Albă. (https://bit.ly/3aRrsIy)

Germania a interzis organizaţia pro-iraniană Hezbollah pe teritoriul său şi a desemnat-o drept organizaţie teroristă, a anunţat azi Ministerul de Interne german. De reținut că interdicţia completă a activităţilor Hezbollah şi clasarea ei drept organizaţie teroristă era cerută cu insistenţă de SUA şi Israel. Totodată, poliţia a întreprins în această dimineaţa raiduri pe teritoriul Germaniei pentru a aresta presupuşi membri ai grupării. Oficiali în domeniul securităţii estimează că până la 1.050 de persoane din Germania sunt membri ai aripii extremiste a Hezbollah. (https://reut.rs/2yfA3HZ)

Doar 40% dintre americani plănuiesc să meargă la cinema, concerte, evenimente sportive sau parcuri de distracţii înainte ca un vaccin contra Covid-19 să fie disponibil. În urma unui sondaj, aproximativ 4 din 10 oameni au spus că vor participa la evenimente înainte ca un vaccin să apară pe piaţă. Alţi 4 din 10 au spus că vor să aştepte, chiar dacă va dura mai mult de un an până la determinarea ca eficient a unui vaccin. Restul au spus fie că „nu ştiu” ce vor face, fie că nu vor mai participa vreodată la astfel de evenimente. (https://reut.rs/35m8wRo)

Forțele de securitate ale Mozambicului au ucis 129 de rebeli în nordul regiunii Cabo Delgado, confruntată cu violențe în ultimii trei ani, a declarat ministrul de interne. Atacuri asupra clădirilor guvernamentale și asupra satelor efectuate de miliții înarmate suspectate de legături cu Statul Islamic s-au intensificat din 2017 într-o regiune bogată în petrol din această țară africană săracă. (https://reut.rs/3d2pgzG)

Mai mulţi experţi în mediu şi activişti cer ca filmul lui Michael Moore „The Planet of Humans”, critic la adresa mişcării pentru mediu, să fie scos de pe platformele online, considerându-l periculos, înşelător şi distructiv. Altfel spus, documentarul produs de Moore şi regizat de Jeff Gibbs vorbeşte despre schimbările climatice şi oferă o privire critică asupra felului în care mişcarea pentru mediu a pierdut lupta prin alegeri „bine intenţionate dar dezastruoase, inclusiv prin convingerea că panourile solare şi instalaţiile eoliene ne vor salva, şi prin renunţarea în favoarea intereselor corporatiste de pe Wall Street”, după cum au prezentat cei doi filmul. De reținut că platforma online Films for Action a blocat temporar filmul, după ce l-a descris ca „plin de informaţii eronate”, apoi l-a făcut din nou disponibil, susţinând că nu doreşte să fie acuzată de cenzură. O versiune gratuită este disponibilă pe YouTube pentru încă două săptămâni. Aici, documentarul a fost vizionat de peste 3,8 milioane de utilizatori. (https://bit.ly/3cZJytt)

Liderul opoziției din Coasta de Fildeș, Guillaume Soro, a fost condamnat marți în absență la 20 de ani în închisoare fiind acuzat de furtul banilor publici și spălare de bani. De asemenea, într-un proces separat este acuzat că a destabilizat economia țării. Soro, fost prim ministru și președintele Adunării Naționale, care locuiește în Europa, intenționează să își lanseze candidatura la alegerile prezidențiale din octombrie. (https://nyti.ms/2Yior1x)

Comisia Europeană a deschis ieri o nouă procedură împotriva Poloniei, pe care o acuză că vrea să-i reducă la tăcere pe judecători. Altfel spus, executivul european dă termen două luni Guvernului conservator de la Varşovia să răspundă unor îngrijorări cu privire la o lege adoptată în ianuarie care permite sancţionarea judecătorilor care pun în discuţie legalitatea unor reforme guvernamentale şi aplicarea dreptului dreptului comunitar european de către Executiv. De reținut că Partidul Ordine şi Justiţie aflat la putere la Varşovia este acuzat de mult timp de către Bruxelles de subminarea fundamntelor statului de drept şi a justiţie în Polonia şi de faptul că încearcă să acapareze presa şi societatea civilă. Guvernul PiS răspunde că reforma judiciară denunţată de Comisie vizează să consolideze eficienţa justiţiei şi să debaraseze ţara de ultimele urme ale sistemului comunist din justiţie. (https://bit.ly/3cVWnF2)

Peste jumătate dintre americani fie nu au un smartphone fie nu vor dori să utilizeze aplicaţiile oferite de Google şi Apple pentru depistarea contactelor unei persoane infectate cu noul coronavirus, potrivit unui sondaj realizat de Washington Post şi University of Maryland. Cele două companii de tehnologie au colaborat cu experţi din sectorul public medical şi cu cercetători pentru a scrie aplicaţii care să poate fi utilizate de oameni pentru a-i anunţa pe cei cu care au intrat în contact, în cazul în care se îmbolnăvesc de COVID-19, boala provocată de noul coronavirus. Urmărirea contactelor este considerată necesară pentru a redeschide economia Statelor Unite, care este grav afectată de măsurile de distanţare socială adoptate de autorităţi pentru a limita răspândirea coronavirusului care a ucis peste 58.000 de americani. Aplicaţiile sunt destinate smartphone-urilor şi numai 82% dintre americani au unul, potrivit sondajului. Dintre aceştia, numai jumătate au spus că vor folosi probabil sau sigur o astfel de aplicaţie. De reținut că majoritatea scepticismului este bazat pe îngrijorări legate de Google şi Apple. Numai 43% dintre utilizatorii de smartphone-uri au spus că au încredere mare sau foarte mare în Google, Apple şi alte companii de tehnologie, iar 47% şi-au exprimat încrederea în asigurătorii din domeniul sănătăţii, 56% în universităţi şi 57% în agenţiile de sănătate publică. (https://wapo.st/35inNCt)

Ceva care s-ar putea aplica și la noi: autoritățile din orașul suedez Lund vor arunca o tonă de gunoi de grajd în parcul din centrul orașului pentru a-i descuraja pe cei aproximativ 30.000 de locuitori să se adune pentru evenimentele care marchează Noaptea Valpurgiei. (https://bit.ly/2WaheOl)

Huawei dezvoltă cipuri mobile și auto împreună cu STMicroelectronics, un producător franco-italian. Colaborarea, care a început anul trecut, însă a fost făcută publică abia acum, va ajuta Huawei să accelereze eforturile pe zona de automobile autonome. (https://s.nikkei.com/3f3RmMx)

Închişi de o lună de zile în case, ruşii s-ar putea confrunta cu o problemă mai veche, chiar dacă aceasta s-a redus semnificativ în ultimii ani: alcoolismul rămâne un risc pentru o populaţie care resimte deja efectele profundei crize economice care va urma. Pe fond, din primele săptămâni de izolare, vânzările de alcool din Rusia au crescut cu 65% într-o lună, conform Institutului pentru studiul pieţii GFK. Potrivit unei anchete a asociaţiei Rusia Abstinentă, 75% dintre persoanele intervievate au achiziţionat mai mult alcool decât de obicei, în cantităţi la nivelul celor pentru sărbătorile de sfârşit de an. Altfel spus, această creştere este în parte cauzată de constituirea de provizii, dar şi de credinţe populare periculoase. În aceste condiții, trebuie subliniat că 80% dintre cei intervievaţi cred că alcoolul imunizează împotriva COVID-19, în condiţiile în care, dimpotrivă, el afectează imunitatea şi exacerbează bolile cronice. Mai trebuie spus că, consumul de alcool scăzuse cu peste 40% în perioada 2003-2016 în Rusia, potrivit OMS, datorită unei campanii agresive a autorităţilor, ruşii consumând până acum mai puţin decât media francezilor sau germanilor. Însă ravagiile alcoolului, exacerbate în vremuri de criză, rămân totuşi gravate în memorie. Asociaţiile de luptă împotriva violenţei domestice constată la rândul lor o explozie a violenţelor de la începutul măsurilor de izolare. Şi, chiar dacă este prea devreme să fie stabilită o corelaţie cu un consum crescut de alcool, știm cu toții că alcoolul trezeşte demonii din oameni. (https://bit.ly/2KKQBdF)

Financial Times a scris o analiză prin care arată că economiile europene dau primele semne de redresare după blocajul generat de pandemia de #covid19. Astfel, o serie de date sugerează că țările europene care au început să slăbească blocajul cauzat de pandemia de coronavirus simt o reluare sub anumite forme a activității economice, deși circulația oamenilor și a mărfurilor pe continent rămâne în general la un nivel scăzut. În ultimele două săptămâni, Germania, Italia și Spania și-au slăbit restricțiile de circulație sub diverse forme, permițând redeschiderea unor magazine și companii, iar Franța a anunțat marți că va renunța treptat la izolare începând cu data de 11 mai. Pe fond, deși este încă prea devreme ca asemenea schimbări să se reflecte în statisticile economice oficiale, unele aspecte de altă natură, cum ar fi consumul de curent electric și circulația, încep să dea deja semne de redresare. Mai trebuie subliniat că a nivelul întregii Europe, mobilitatea rămâne la cam jumătate din nivelul avut înaintea apariției coronavirusului; în Germania, deplasările la locul de muncă sunt cu 43% mai reduse comparativ cu cele înregistrate cu o săptămână înaintea apariției coronavirusului, iar în Italia, Spania, Franța și Regatul Unit, declinul se situează în jurul unor procente cuprinse între 63% și 68%. (https://on.ft.com/3cYA7KS)

Cotidianul belgian La Libre a întocmit o analiză despre cum a câştigat Noua Zeelandă „bătălia” împotriva coronavirusului, iar obiectivul nu a fost încetinirea epidemiei, ci pur și simplu eradicarea acesteia. Totuși, nu există un triumfalism nemăsurat. Guvernul a amintit că distanțarea socială rămâne principiul numărul unu de aplicat. La marginea drumurilor, indicatoarele luminate continuă să afișeze mesajul „Rămâi acasă, salvează vieți”. În general, populația rămâne disciplinată și rămâne limitată. Nivelul de alertă 3 ar trebui să rămână în vigoare cel puțin două săptămâni. Înainte de a fi eventual scăzut din nou. Jacinda Ardern a avertizat deja: „Vom continua să căutăm ultimele cazuri, precum un ac într-un car cu fân”. (https://bit.ly/2ybZJFn)

Netflix şi creatoarea celebrei producţii "Orange is the New Black", Jenji Kohan, pregătesc "Social Distance", un serial inspirat din perioada de izolare cauzată de pandemia de coronavirus şi care va fi filmat din locuinţele protagoniştilor. Deocamdată nu a fost confirmată nici distribuţia, nici data de lansare a acestei noi producţii a platformei Netflix. (https://bit.ly/2YpOdRD)

Franţa şi-a reiterat apelul adresat guvernului libanez pentru angajarea "rapidă" de reforme ca răspuns la grava criză economică şi socială din Liban şi s-a declarat gata să-l sprijine în acest sens. De reținut că în faţa celei mai grave crize economice de după războiul civil desfășurat între anii 1975-1990 şi în pofida restricţiilor impuse în faţa noului tip de coronavirus, mobilizarea populară, declanşată iniţial în toamna anului trecut, a fost reluată împotriva puterii acuzate de corupţie şi incompetenţă. (https://bit.ly/2SkoDcQ)

Statul Islamic și-a întețit atacurile în Irak, în provincia Diyala, aflată pe granița cu Iranul îi îngrijorează pe experții în terorism. (https://bit.ly/3f5yXiA)

Guvernul american a inclus site-urile Amazon din Canada, Franța, Germania, India și Marea Britanie în categoria celor care încalcă proprietatea intelectuală și susțin pirateria prin vânzarea de produse contrafăcute. Siteul din Statele Unite nu a fost inclus în această listă. (https://on.wsj.com/2SmhLeP)

Compania britanică de comenzi alimentare online, Deliveroo, disponibilizează 367 de angajați din cauza scăderii cererii. O investiție de $575 milioane făcută de Amazon în Deliveroo a fost abia recent aprobată de autoritatea britanică și doar provizoriu. Deliveroo avertizase anterior că, fără investiția Amazon, va da faliment. (https://bit.ly/3d1Ppym)

Indonezienii au ieșit să se bucure de soare miercuri, atât soldați, cât și tineri cu părinții lor, după ce un oficial american a declarat săptămâna trecută că noi cercetări au arătat că soarele și vitamina D distruge rapid virusul, iar Donald Trump a vorbit entuziast despre acest nou studiu. (https://bit.ly/2yc3udX)

În final, o listă cu cele mai bune 10 cărți despre schimbările climatice, scrise de participanți activi în mediatizarea subiectului. (https://bit.ly/2Wd6EG9)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier