• Marco Badea

Tribuna Internațională- 3 mai 2020

📸Imaginea zilei vine din Italia, acolo unde pe o clădire din Roma, un cuplu de dansatori profesioniști, dansează pe acoperișul clădirii în care locuiesc.

photo source: @Hannah McKay/Reuters

În fiecare an, la 3 mai, sunt marcate principiile fundamentale ale libertăţii presei şi este adus un omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa în timpul exercitării profesiei. De reținut că Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate la a 26-a sesiune a Conferinţei Generale a UNESCO. ONU a declarat ziua de 3 mai drept Ziua mondială a libertăţii presei pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: „Orice om are dreptul la libertatea exprimării opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat”, dar şi ca răspuns la o chemare a jurnaliştilor africani, care, în 1991, a condus la Declaraţia Windhoek privind pluralismul şi independenţa mijloacelor de informare în masă. Pe fond, în 2020, tema campaniei mondiale pe care UNESCO o lansează pe canalele media şi social media, pune accentul pe „Jurnalismul fără teamă sau favoruri” într-un peisaj mediatic din ce în ce mai complex. De asemenea, organizaţia supune atenţiei subiecte, precum: asigurarea siguranţei jurnaliştilor, atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor şi a lucrătorilor din mass-media, susţinerea activităţii în mass-media independentă şi profesională, fără implicare politică şi comercială sau respectarea egalităţii de gen în toate aspectele mass-media. (https://bit.ly/3fnTGhQ)

În ajunul Zilei Internaţionale a Libertăţii Presei, care se sărbătorește azi, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, a transmis ieri că Uniunea Europeană își exprimă îngrijorarea în ceea ce priveşte restricţiile la adresa libertăţii presei impuse de unele ţări în timpul pandemiei de coronavirus şi a dat asigurări că această boală a evidenţiat importanţa muncii mass media. În numele întregului bloc comunitar, Borrell a subliniat că, "în prea multe ţări", ziariştii "trebuie să se confrunte cu o legislaţie restrictivă, atribuită uneori urgenţei COVID-19, care pune frână libertăţii de expresie şi a presei". În acest sens, Borrell a menţionat că tăierea conexiunii la Internet şi închiderea paginilor web proliferează şi a criticat totodată campaniile de discreditare, presiunile financiare şi atacurile din partea mijloacelor de comunicare guvernamentale sau de partid care "prea des" îi obligă pe jurnalişti la autocenzură. Diplomatul european a insistat că această criză a coronavirusului a scos în evidenţă importanţa muncii depuse de presă, spunând că "în vremuri de incertitudine, mai mult ca oricând accesul la informaţii viabile şi distincte, fără interferenţe şi influenţe, este crucial şi contribuie la o societate mai rezistentă" și adăugând că jurnaliştii trebuie să poată fi în stare să muncească în deplină libertate. Mai mult, Borrell a subliniat că în opinia sa, jurnalismul ajută la detectarea şi combaterea dezinformării: "Astăzi, mai mult ca oricând, libertatea presei este piatra unghiulară a societăţilor democratice, care pot prospera doar dacă cetăţenii au acces la informaţii fiabile şi pot lua decizii informate". Altfel spus, șeful diplomaţiei europene a subliniat totodată faptul că inclusiv UE se dedică combaterii dezinformării legate de coronavirus, prin promovarea surselor de încredere, prin reprimarea informaţiilor false sau înşelătoare şi prin retragerea conţinutului ilegal. (https://bit.ly/2Wri2P8)

Totodată, în prima duminică a lunii mai este celebrată, anual, Ziua mondială a râsului. În 2020, această zi este marcată la 3 mai și coincide cu Ziua Mondială a Libertății Presei. De reținut că Ziua mondială a râsului este iniţiativa medicului indian Madan Kataria, fondatorul mişcării ”Laughter Yoga”, adică terapia prin râs. Tema zilei dedicată râsului din anul 2020 este „Nu râdem pentru că suntem fericiţi, ci suntem fericiţi pentru că râdem”. Deşi unii ar putea considera că, în contextul pandemiei, o zi a râsului nu este cea mai potrivită, Madan Kataria ţine să îi contrazică: câteva minute dedicate râsului sunt cu atât mai necesare, date fiind actualele restricţii şi îngrijorări. Desigur, tradiţionalele întâlniri şi spectacole nu vor mai avea loc, dar cei interesaţi de o porţie sănătoasă de râs pot accesa paginile de socializare ale diferitelor cluburi înfiinţate de adepţii terapiei prin râs. (https://bit.ly/3bZzsc6)

Aprixiativ 1500 de israelieni au manifestat aseară la Tel Aviv în Piaţa Rabin din centrul oraşului respectând regulile de distanţare socială, împotriva acordului de guvernare încheiat între premierul Benjamin Netanyahu şi fostul său rival Benny Gantz, în ajunul primei şedinţe a Curţii Supreme care va examina acest acord. De reținut că justiţia israeliană a fost sesizată de opt plângeri care se referă la clauzele acordului de coaliţie şi la posibilitatea ca Benjamin Netanyahu să conducă guvernul în timp ce este inculpat. Pe fond, Curtea Supremă trebuie să studieze aceste plângeri azi şi mâine, înaintea termenului limită de joi pentru ca acordul să conducă la validarea guvernului în parlament. Potrivit acordului semnat luna trecută de Netanyahu şi Gantz, noul guvern va avea 36 de miniştri, cel mai numeros cabinet din istoria Israelului. O inflaţie aspru criticată de mai multe mişcări care organizează de câteva săptămâni manifestaţii pentru "a salva democraţia" israeliană ameninţată, în opinia lor, de manevrele lui Benjamin Netanyahu. Mai trebuie precizat că acordul prevede că Benjamin Netanyahu va fi prim-ministru în primele 18 luni, după care va fi înlocuit de Benny Gantz pentru o perioadă egală. Posturile de miniştri vor fi împărţite echitabil între cele două tabere. În acest context, mai trebuie amintit că deţinătorul recordului de longevitate în funcţia de prim-ministru din toată istoria Israelului, Benjamin Netanyahu, 70 de ani, a fost pus sub acuzare pentru corupţie, fraude şi abuz de încredere în trei dosare, dar procesul său care urma să se deschidă la jumătatea lui martie a fost amânat cu două luni din cauza măsurilor împotriva coronavirusului. (https://bit.ly/3aY38Vx)

Armata americană i-a avertizat ieri pe talibani, într-o neobişnuită scrisoare deschisă, despre posibile "riposte" dacă insurgenţii afgani nu îşi reduc atacurile împotriva forţelor afgane, care subminează slabele speranţe ale unui proces de pace îndelung aşteptat. Pe fond, dacă talibanii au încetat atacurile contra forţelor străine după acordul semnat la 29 februarie, la Doha, cu Statele Unite, în care se angajau să demareze negocieri cu autorităţile de la Kabul, în schimb ei şi-au intensificat atacurile împotriva forţelor afgane. În această scrisoare de două pagini adresată purtătorului de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, colonelul Sonny Legget, purtătorul de cuvânt al forţelor americane în Afganistan, a îndemnat "toate părţile" să dea dovadă de reţinere. Totodată, colonelul Legget a reamintit că talibanii s-au angajat verbal să reducă violenţa cu 80% şi să înceteze atacurile din zonele urbane, dar violenţele au cunoscut o "creştere puternică". Potrivit responsabililor de la Kabul, talibanii au efectuat în medie 55 de atacuri pe zi contra forţelor afgane de la semnarea acordului. În ce priveşte schimbul de prizonieri, se află într-un punct mort, guvernul de la Kabul fiind reticent să elibereze anumiţi înalt responsabili talibani. (https://bit.ly/2KTDsPh)

Numărul amenințărilor informatice care exploatează subiectul pandemiei cu noul coronavirus a urcat constant în luna aprilie, pe măsură ce tot mai multe țări au fost afectate de SARS-CoV-2. Datele interne ale Bitdefender arată că atacurile legate de boala COVID-19 sunt la ordinea zilei, cu un plus de activitate de luni până vineri, când mai multe dispozitive sunt active, și o ușoară domolire în weekenduri De reținut că cele mai vizate țări sunt cele europene, Statele Unite ale Americii, Africa de Sud și Australia, ceea ce arată o legătură direct proporțională între numărul de infectărilor pe plan medical și cel al infectării cu amenințări informatice, pe fondul interesului crescut al oamenilor pentru acest subiect. România se află între țintele preferate din Europa ale atacatorilor în luna aprilie. Mai trebuie subliniat că temele pe care atacatorii mizează cel mai adesea pentru a face cât mai multe victime sunt vaccinurile pentru prevenirea infectării cu noul coronavirus și terapiile care promit vindecări miraculoase, trimise mai ales prin e-mail-uri care conțin linkuri, aplicații sau documente atașate infectate. Toate mesajele mizează pe frică și dezinformare pentru a păcăli utilizatorii să cadă în capcana accesării acestora. Pe fond, specialiștii în securitate informatică de la Bitdefender estimează că numărul atacurilor de acest fel va evolua într-un ritm similar cu cel al ratei infectării populației cu SARS-CoV-2. (https://bit.ly/3fdLm45)

Cetăţenii ţărilor cel mai puternic afectate de pandemia de COVID-19 sunt în general, cei mai pesimişti şi mai puţin satisfăcuţi de acţiunile guvernelor lor în combaterea crizei sanitare, relevă rezultatele unei anchete internaţionale publicate de Ipsos. Dintre cetăţenii celor şapte ţări cuprinse în anchetă, francezii, britanicii şi italieni sunt astfel cei mai critici faţă de liderii lor şi se arată cei mai pesimişti. Cel mai slab clasat este preşedintele francez Emmanuel Macron, ale cărui acţiuni nu satisfac 42% dintre concetăţenii săi, primind o notă de 4,1 (pe o scară de la 0 la 10). În fruntea tabelului se plasează şefa guvernului din Noua Zeelandă, Jacinda Ardern, cu o notă de 7,8, numai 7% din cei chestionaţi declarându-se nemulţumiţi. Urmează cancelarul federal austriac Sebastian Kurz, cu nota 6,8 (11% nemulţumiţi) şi cancelarul german Angela Merkel, cu nota 6 (20% nemulţumiţi). Cu scoruri mai mici de 6 sunt liderii britanic Boris Johnson (5,6), italian Giuseppe Conte (5,5) şi suedez Stefan Lofven (5,2). Tot în Franţa modul în care este gestionată criza de către guvern atrage cea mai mare cotă de nemulţumiţi (62%), comparativ cu 9% în Noua Zeelandă. În Italia cota de nemulţumiţi este de 45%, în Marea Britanie de 39%, Suedia, ţară care nu a introdus măsuri de izolare are o pondere 30% şi Germania cu 26%. Cota de pesimism în privinţa viitorului ţării este invers proporţională cu încrederea acordată liderilor: 43% se declară pesimişti în Franţa, în timp ce în Noua Zeelandă cota este de doar 6%. În Italia procentul este de 34%, în Marea Britanie este de 29%, Suedia de 21%, Germania de 19%, Austria de 13%. Însă, indiferent de nivelul de optimism, peste tot, marea majoritatea a celor chestionaţi consideră că efectele epidemiei sunt grave atât pentru sănătate, cât şi pentru economie. (https://bit.ly/2VUUzGK)

Directorul Amnesty International din Hong Kong a declarat ieri că poliţia se foloseşte de măsurile de urgenţă şi de legile introduse pentru combaterea pandemiei de coronavirus pentru a menţine ordinea publică. Tam Man-kei a spus că în contextul în care situaţia legată de coronavirus s-a mai relaxat în ultimele două săptămâni, iar oamenii au început să protesteze paşnic, acţiunile poliţiei s-au înmulţit. Declaraţia vine la o zi după ce opt membri ai Confederaţiei Sindicatelor din Hong Kong şi reprezentanţi ai taberei pro-democraţie au primit amenzi pentru că au organizat o demonstraţie pentru drepturile muncitorilor lângă clădirea consiliului legislativ. Tam Man-kei a mai afirmat că acţiunile poliţei reduc drepturile cetăţenilor la protest paşnic, ceea ce amplifică din nouă frustrarea publică şi neîncrederea în poliţie şi guvern. (https://bit.ly/35r3xyF)

O revoltă la o închisoare din statul Portuguesa, din Venezuela, s-a soldat cu 46 de morţi şi 60 de răniţi, potrivit Observatorului Venezuelan al Închisorilor, o organizație care apără drepturile deţinuţilor. Pe fond, violenţele au venit după o tentativă de evadare, iar directorul închirosii a fost împuşcat. Trebuie subliniat că revolta a fost provocată de faptul că membrilor familiilor deţinuţilor li s-a interzis să aducă mâncare pentru deţinuţi în timpul vizitelor. Această restricţie face parte din măsurile de prevenire a propagării coronavirusului în închisori. (https://reut.rs/2WieRcs)

Boris Johnson își va boteza fiul Nicholas, ca omagiu pentru medicii care i-au salvat viața, Nick Price și Nick Hart. Cei din urmă s-au declarat, ieri, onoraţi de faptul că fiul lui Boris Johnson a primit numele Nicholas. De reținut că Nick Price este director al secţiei de boli infecţioase a spitalul St Thomas, iar Nick Hart este directorul secţiei de boli respiratorii şi terapie intensivă la acelaşi spital, ambii jucând un rol important în tratarea priemierului britanic ca urmare a infectării cu SARS-cov-2. Mai trebuie subliniat că Johnson şi logodnica sa Carrie Symonds, au anunțat în această săptămână naștera fiului lor, pe care-l va chema Wilfred Lawrie Nicholas. (https://bit.ly/35rUe1x)

Și ca să rămânem în peisaj: medicii care l-au avut în îngrijire pe premierul britanic, Boris Johnson, infectat cu noul coronavirus, pregătiseră anunţul decesului său după internarea lui în secţia de terapie intensivă, a afirmat acesta astăzi într-un interviu acordat tabloidului The Sun. Johnson a spus: "a fost într-adevăr un moment foarte greu, nu voi nega acest lucru”, oferind pentru prima dată detalii despre boala sa. Premierul de la Londra a mai declarat că medicii aveau o strategie cu privire la ce să facă în cazul unui scenariu de tipul +moartea lui Stalin+. Prim-ministrul a mai precizat: „Nu mă aflam într-o situaţie deosebit de strălucită şi ştiu că erau în vigoare planuri de urgenţă. Medicii erau pregătiţi în toate felurile pentru ce trebuiau să facă dacă lucrurile luau o întorsătură proastă”. De amintit că Boris Johnson, în vârstă de 55 de ani, a anunţat pe 27 martie că a fost infectat cu COVID-19, insistând că prezintă doar simptome uşoare. La 5 aprilie, el a fost transportat la spital pentru a efectua preventiv o serie de analize, dar, în 24 de ore, a fost transferat în secţia de terapie intensivă. De reținut că liderul Partidului Conservator a petrecut trei zile sub asistenţă de oxigen, subliniind la ieşirea din spital, la 12 aprilie, că lupta sa împotriva coronaviruslui „ar fi putut merge în cele două sensuri”. Boris Johnson a ținut să spună că nu s-a gândit în niciun moment că va muri, dezvăluind enervarea sa că situaţia nu i se îmbunătăţea în terapie intensivă. (https://bit.ly/2yk7skE)

Meghan Markle, soţia prinţului Harry, a pierdut prima rundă din procesul civil intentat ziarului britanic The Mail on Sunday, care a publicat o scrisoare trimisă de ducesă tatălui ei. Pe fond, Markle a acţionat în judecată publicaţia pentru încălcarea intimităţii. În procesul civil intentat ziarului şi companiei Associated Newspapers, americanca susţine că Mail on Sunday a încălcat drepturile de autor, a folosit abuziv informaţii personale şi a încălcat legea britanică privind protejarea datelor. Associated Newspapers neagă acuzaţiile, mai ales pe cea potrivit căreia scrisoarea a fost prezentată într-un mod care i-a schimbat înţelesul. O primă audiere a avut loc săptămâna trecută, prin videoconferinţă. Associated Newspapers a cerut atunci eliminarea mai multor părţi din caz. (https://nbcnews.to/2ycP65n)

J.K. Rowling, autoarea seriei „Harry Potter”, a anunţat că va dona un milion de lire sterline pentru două organizaţii caritabile care ajută persoane afectate de pandemia de coronavirus. Mai precis, banii vor fi împărţiţi între organizaţiile Crisis, care ajută persoanele fără adăpost, şi Refuge care se implică în ajutorarea victimelor violenţei domestice. (https://bit.ly/2KVYoFA)

Faimosul colegiu Eton, unul dintre cel mai prestigioase licee de băieţi din Marea Britanie, a anunţat o investiţie de 100 de milioane de lire sterline pe parcursul a cinci ani pentru a ajuta la reducerea inegalităţilor din educaţie adâncite de pandemia de COVID-19. Astfel, școala privată va creşte în mod semnificativ numărul elevilor defavorizaţi scutiţi de taxele de şcolarizare, va pune la dispoziţie cursuri online gratuit şi va dezvolta parteneriate cu şcolile publice, în special în zonele defavorizate. (https://bit.ly/3daRCrC)

Guvernul francez a decis, ieri, prelungirea cu două luni a stării de urgenţă sanitară în contextul pandemiei de coronavirus, executivul de la Paris rămânând în logica presiunii de a găsi modalităţi concrete de ieşire din perioada de izolare. Starea de urgenţă sanitară va fi valabilă până la 24 iulie, a anunţat ministrul Sănătăţii, Olivier Veran. Pe fond, trebuie spus că în vigoare din 24 martie, starea de urgenţă sanitară este prelungită deoarece ar fi “prematur” să se renunţe la aceasta la 23 mai, riscurile “revenirii epidemiei” fiind “dovedite în cazul întreruperii bruşte a măsurilor în curs”, după cum se arată într-un proiect de lege care va fi analizat începând de luni de senatul francez, înainte de a fi trimis Adunării Naţionale pentru a fi adoptat. În text se precizează şi că intrarea în carantină şi plasarea în izolare, în cadrul luptei cu coronavirusul, pot interveni “la sosirea pe teritoriul naţional”. (https://bit.ly/2xxghYa)

Un seism cu magnitudinea 5,9 s-a produs ieri în sudul insulei Creta din Grecia, a anunţat Centrul Seismologic Euro-Mediteranean. Nu s-au înregistrat victime și nici vizibile pagube materiale. Potrivit EMSC, cutremurul a fost înregistrat la o adâncime de 10 kilometri, iar Institutul de Geodinamică din Atena a declarat că seismul s-a produs la circa 55 km sud de oraşul Ierapetra. (https://bit.ly/2KU2Jce)

Jörg Eppinger, cercetător german în biotehnologie și autor al unei strategii legate de gestionarea bolii vacii nebune în urmă cu două decenii, a publicat o cercetare în care propune o strategie globală de gestionare a pandemiei de coronavirus. El arată că instrumentul optim, până la apariția unei campanii globale de vaccinare, este o strategie de trasare, testare și izolare (https://bit.ly/2KPY4YS)

Donald Trump a anunţat că va participa pe 3 iulie, în ajunul Zilei Independenţei a SUA, la o aniversare cu focuri de artificii de pe Muntele Rushmore, faimos pentru chipurile a patru foşti preşedinţi sculptate în piatră şi care nu a mai organizat din 2009 focuri de artificii ca urmare a riscului de incendii de pădure. Trump fiind informat că nu au mai fost permise focuri de artificii în această zonă din raţiuni de mediu, a ținut să precizeze: „Chiar crezi asta? E doar piatră acolo”. (https://bit.ly/2zJYygH)

Grupul petrolier american Exxon Mobil Corp a anunţat că în primul trimestru al acestui an a înregistrat pierderi de 610 milioane de dolari,acesta fiind primele sale pierderi trimestriale de după 1988, ca urmare a prăbuşirii cererii şi a preţurilor petrolului. Comparativ, în primele trei luni ale anului trecut, Exxon Mobil a realizat un profit net de 2,35 miliarde de dolari. De reținut că veniturile realizate în primul trimestru de Exxon Mobil au scăzut şi ele cu 12% până la 56,2 miliarde de dolari, chiar dacă producţia de hidrocarburi a companiei a crescut uşor până la patru milioane barili echivalent petrol pe zi. Exxon Mobil, cea mai mare companie petrolieră americană, se alătură astfel altor mari companii petroliere internaţionale care au raportat rezultate sub aşteptări din cauza unei prăbuşiri istorice a cererii de petrol, în condiţiile în care populaţia este în carantină iar activitatea companiilor a fost suspendată din cauza pandemiei de coronavirus. În plus, industria petrolului suferă şi de pe urma unui excedent de ofertă provocat de un război al preţurilor între marii producători mondiali Arabia Saudită şi Rusia. Ca răspuns la condiţiile de pe piaţă, Exxon a anunţat că în 2020 îşi va reduce cheltuieile globale de capital cu 30% iar cheltuielile operaţionale cu 15%. (https://reut.rs/3fdt4zY)

A murit Takuo Aoyagi, inventatorul dispozitivului de măsurat pulsul, a murit ieri la vârsta de 84 de ani. De reținut că dispozitivul său medical, care se fixează pe degetul unui pacient, a salvat milioane de vieți până acum și este un instrument vital în lupta împotriva noului coronavirus. (https://nyti.ms/2zQsBU1)

O analiză marca The New York Times, despre Roma, un oraș care a trecut prin toate exercițiile grele ale istoriei, iar acum se luptă cum cel mai puternic test al secolului XXI. (https://nyti.ms/2YuiPBw)

Pentru toți conspiraționiștii, The Guardian a realizat o analiză în care explică foarte clar de ce teoria conspirației privind coronavirusul și transmiterea prin tehnologia 5G este falsă. (https://bit.ly/3deMbrD)

Ambasadorul Estoniei la Națiunile Unite, Sven Jürgenson, care este și președintele în exercițiu pentru luna mai a Consiliului de Securitate al ONU, a spus că acest organism internațional este o rușine în faţa pandemiei de COVID-19. Pe fond, înaltul diplomat din Estonia, membru nepermanent al Consiliului din luna ianuarie, a precizat că "Este o adevărată ruşine că nu am fost capabili să ne exercităm responsabilitatea". Totodată, întrebat despre posibilitatea votării unei rezoluţii propuse de Tunisia şi Franţa şi aflată în dezbatere încă din luna martie, diplomatul eston a răspuns că ar fi preferat să fie adoptată "încă de acum trei săptămâni". Potrivit unor surse diplomatice, proiectul este blocat de SUA şi de China din cauza unei menţiuni care ar urma să fie introdusă în text. China "insistă pentru o menţionare a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii" în rezoluţie, în timp ce SUA "nu vor acest lucru". Altfel spus, proiectul de rezoluţie are menirea de a întări cooperarea internaţională în lupta împotriva pandemiei de coronavirus şi de a susţine un apel al secretarului general al ONU, Antonio Guterres, în vederea unei încetări a ostilităţilor în circa 20 de ţări aflate în conflict cu scopul de a înlesni lupta împotriva COVID-19. (https://bit.ly/2ylPaQ8)

Coreea de Nord a tras, în aeastă dimineață, mai multe focuri de armă către Coreea de Sud, la nivelul zonei demilitarizate, care divizează peninsula, antrenând o ripostă a armatei sud-coreene. De reținut că focurile de armă dinspre Coreea de Nord au fost auzite la ora locală 7.41 şi au fost îndreptate către un punct de frontieră sud coreean, au anunţat oficiali din Coreea de Sud. Pe fond, nu s-au înregistrat victime, iar sud-coreenii au ripostat „cu două serii de tiruri şi un mesaj de avertizare”. (https://bit.ly/2YzCNKO)

Actorul american Will Smith şi legenda rock Mick Jagger se numără printre vedetele internaţionale şi de la Bollywood care vor participa în seara asta la un spectacol online de patru ore, destinat strângerii de fonduri pentru a ajuta la combaterea epidemiei de coronavirus în India. (https://bit.ly/2WptryE)

Sute de protestatari au luat parte la demonstraţii ieri în două oraşe din Germania, Stuttgart şi Berlin, împotriva restricţiilor în vigoare asupra vieţii publice în eforturile de limitare a răspândirii coronavirusului. Iniţiatorul protestului, Michael Ballweg, a susţinut că 5.000 de persoane s-au alăturat demonstraţiei, în creştere faţă de cele câteva sute în urmă cu o săptămână. Poliţia din Stuttgart nu a oferit estimări privind numărul de participanţi, dar a spus că adunarea s-a desfăşurat fără incidente şi că demonstranţii au respectat în mare parte distanţa unii de alţii. Ballweg a spus că mişcarea 'Querdenken', o denumire care s-a traduce prin 'gândire laterală', cere restabilirea drepturilor fundamentale precum libertatea de adunare şi libertatea religioasă. Acestuia i s-a interzis iniţial să organizeze o demonstraţie de către municipalitate, însă Curtea Constituţională din Germania a anulat decizia. În acelaşi timp, în capitala Berlin, poliţia a transmis că circa 300 de protestatari s-au adunat în Piaţa Rosa-Luxemburg din centru. (https://bit.ly/2KWaQFi)

Germania, Italia şi Spania s-au alăturat solicitării unui grup de 12 state membre ale UE adresate Comisiei Europene de suspendare a regulilor care obligă companiile aeriene să returneze în totalitate pasagerilor banii pe biletele zborurilor anulate, au anunţat ieri oficialii francezi. Astfel, cele 12 state membre ale Uniunii Europene susţin că transportatorilor aerieni ar trebui să li se permită să ofere în schimb vouchere pentru zboruri ulterioare, în contextul impactului pandemiei de coronavirus. De reținut că pandemia de COVID-19 a obligat companiile aeriene să blocheze la sol avioanele pentru mai mult de o lună, astfel că mai multe companii precum Lufthansa şi Air France KLM încearcă să obţină sprijin de la stat. Până acum, oficialii Comisiei Europene declaraseră că operatorii aerieni trebuie să respecte reglementările UE şi să acorde compensaţii pentru zborurile anulate. Companiile aeriene pot emite vouchere doar dacă pasagerii le acceptă. (https://bit.ly/2xutocD)

Imagini cu vicepremierul belgian, ministrul Justiţiei Koen Geens, încercând să-şi pună o mască de protecţie au devenit virale şi au provocat reacţii pe reţelele sociale, din partea opozanţilor politici, dar şi din partea autoarei seriei Harry Potter, JK Rowling, aceasta din urmă luându-i apărarea. Pe înregistrarea video se vede că din cauza sistemului de prindere, ministrul abia reuşeşte să îşi agaţe masca de urechi, aceasta ajungându-i întâi pe frunte, apoi pe ochi, iar abia într-un final, pe gură şi pe nas. Opozanţii politici au apreciat că imaginile sunt cea mai bună ilustrare a modului în care Guvernul a gestionat criza provocată de coronavirus. JK Rowling, care a distribuit imaginile, a afirmat pe twitter că nu ar putea să râdă de el, pentru că şi ea ar proceda la fel şi ar fi la fel de încurcată şi de neîndemânatică, mai ales dacă ar fi filmată. (https://bit.ly/3c1UsPe)

Grupul Berkshire Hathaway, al miliardarului Warren Buffett, a raportat ieri pierderi trimestriale record, de 50 de miliarde de dolari, din cauza pandemiei de coronavirus, afirmând că sunt afectate performanţele mai multor afaceri majore. Potrivit Berkshire, majoritatea celor peste 90 de afaceri ale grupului se confruntă cu efecte negative ”de la relativ minore la grave” din cauza COVID-19, boala provocată de noul coronavirus caare afectează întreaga economie mondială, veniturile scăzând considerabil în aprilie chiar şi în cazul unor operaţiuni considerate ”esenţiale”. Pe fond, volumul bunurilor de consum şi de cărbune transportate de operatorul feroviar BNSF a scăzut, în timp ce grupul de asigurări Geico a alocat fonduri pentru primele de asigurări auto pe care nu se mai aşteaptă să le încaseze. Unele companii ale grupului au redus salariile şi au trimis angajaţii în şomaj tehnic, iar retaileri precum See’s Candies şi Nebraska Furniture Mart şi-au închis magazinele. Buffett a permis ca rezerva de numerar a Berkshire să crească la un nivel record de 137,3 miliarde de dolari, de la 128 de miliarde de dolari la sfârşitul anului 2019. Altfel spus, Creşterea reflectă incapacitatea miliardarului de a face achiziţii majore pentru conglomeratul cu sediul central în Omaha şi reticenţa sa de a cumpăra acţiuni. (https://bit.ly/2zKGAuv)

Un studiu paleontologic a dezvăluit care a fost cel mai înfricoșător loc de pe pământ, în urmă cu 100 de milioane de ani. Cercetătorii au descoperit într-o porțiune a deșertului Sahara, în sud-estul Marocului, fosile ale celor mai mari și periculoși dinozauri de pradă. Analiza fosilelor care datează din Cretacic, descoperite în apropierea graniței cu Algeria, atestă prezența în zonă a numeroase specii de dinozauri carnivori, reptile asemănătoare cu crocodilii și alți prădători care puteau zbura. Aceste creaturi au cutreierat Pământul cu aproximativ 95 de milioane de ani înainte de apariția primilor strămoși ai omului, dar „dacă am avea o mașină a timpului și am putea călători în acest loc, probabil că nu vom supraviețui pentru mult timp”, a afirmat paleontologul Nizar Ibrahim și autor al studiului pentru CNN International. (https://cnn.it/3feqTMr)

Marea Britanie este una dintre cele mai afectate țări în urma pandemiei de coronavirus. Din cauza restricțiilor anti-COVID, cetățenii din statele membre ale blocului comunitar nu se mai pot deplasa în țara insulară, iar fermierii au rămas fără angajați sezonieri. Guvernul de la Londra a găsit o soluție pentru a-i ajuta pe agricultori: localnicii care au rămas fără loc de muncă sau sunt în șomaj tehnic au posibilitatea de a participa la muncile agricole. (https://edition.cnn.com/…/uk-farming-coronavirus…/index.html)

Curridabat, o suburbie din estul capitalei San José din Costa Rica, a devenit un paradis urban, după ce municiplaitatea a decis să acorde cetățenie albinelor, fluturilor, plantelor și copacilor, transformând fiecare stradă într-un coridor ecologic. Astfel, dintr-o așezare modestă, Curridabat a devenit o atracție turistică populară. Pe fond, infrastructura urbană a orașului a fost regândită pentru a proteja flora și fauna din oraș, iar cetățenii sunt încurajați să planteze cât mai mulți copaci din speciile autohtone pentru a elimina efectele poluării. Trebuie precizat că urbanizarea este unul dintre principalii factori ai reducerii biodiversității în întreaga lume, zonele urbane dublându-se începând cu 1992. Până în 2050, ONU estimează că 68% din populație va locui în orașe, punând în continuare presiune asupra ecosistemelor și contribuind la dispariția habitatelor sălbatice. (https://bit.ly/2YqSVOU)

O echipă internaţională de oameni de ştiinţă a reuşit să creeze în laborator flori care emit lumină prin editarea ADN-ului plantelor. Potrivit cercetătorilor, frunzele şi florile luminescente adaugă o dimensiune neobişnuită unui decor şi oferă totodată o perspectivă nouă pentru explorarea proceselor interne ale plantelor. Oamenii de ştiinţă au introdus ADN de la ciuperci luminiscente în plante de tutun şi au descoperit că era posibil ca acestea din urmă să strălucească printr-o „aură verde, plăcută, emanată de energia lor vie”. Cercetătorii au declarat că descoperirea ar putea fi utilizată pentru a crea flori luminoase sau alte plante ornamentale şi pentru a schimba aspectul plantelor care ne înconjoară. Totodată, descoperirea ar putea fi utilizată de oamenii de ştiinţă pentru a afla mai multe despre procesele interne ale plantelor pe care le studiază. (https://bit.ly/3d88D5B)

Iran a condamnat Germania pentru interzicerea activității Hezbollah pe teritoriul german și listarea organizației ca teroristă în această săptămână, afirmând că servește intereselor SUA și ale Israelului. Poliția germană a percheziționat mai multe asociații afiliate unor moschei în cursul zilei de joi, despre care existau informații că sunt apropiate Hezbollah. (https://reut.rs/2ynrz1l)

Și tot în legătură cu Iran: Venezuela va plăti Iranului în lingouri de aur din rezerva națională pentru ajutorul iranian în resuscitarea rafinăriilor de petrol venezuelene. Oficiali guvernamentali au scos aproximativ 9 tone de aur, echivalentul a 500 milioane de dolari, în cursul acestei luni pentru a plăti sprijinul iranian în menținerea producției rafinăriilor de petrol din Venezuela. (https://bloom.bg/2WpNIUK)

Comisia Europeană va propune noi reguli privind drepturile fundamentale obligatorii și reguli obligatorii de due diligence pentru mediu în tot lanțul global de furnizori ai companiilor europene, a confirmat comisarul pentru justiție Didier Reynders miercuri. Noile reglementări vor fi parte ale planului European Grean Deal pentru 2021. Departamentul pentru justiție al Comisiei Europene va iniția o consultare publică privind inițiativa în săptămânile următoare pentru a pregăti propunerile legislative în prima parte a anului 2021. (https://bit.ly/2z2vWyX)

Directorul FBI, Christopher Wray, unul din actualii critici ai criptări end-to-end, a apărat această tehnologie prin firma sa de avocatură în 2015, când reprezenta WhatsApp într-un proces cu Departamentul de Justiție. (https://nyti.ms/3dmrquf)

Categoria “other” a veniturilor Amazon, care înseamnă publicitate în cea mai mare parte, a crescut cu 44% în ultimul an, ajungând la $3.9 miliarde. Au mai crescut AWS cu 33% și serviciile pe bază de abonament cu 28%. Veniturile totale ale companiei în primul trimestru din 2020 au fost de $75.5 miliarde, cu $2.5 miliarde profit. (https://bit.ly/3deO1sf)

Producătorul de echipamente de comunicații Ericsson vizează vânzarea diviziei americane Iconectiv, iar tranzacția i-ar putea aduce companiei între $1,5 miliarde și $2 miliarde. (https://bloom.bg/2VYc3ST)

În Kansas City, un cardiolog a inițiat un test clinic a cărui durată este de 4 luni pentru a analiza rolul rugăciunilor în tratarea pacienților bolnavi de Covid-19. 1000 de pacienți aflați la Terapie Intensivă vor fi analizați. “Credem în știință dar credem și în credință” a declarat doctorul. (https://n.pr/3c0KNZd)

Să îşi cumpere o mască şi să îşi lase familia să moară de foame sau să cumpere mâncare şi să iasă neprotejat în oraşul aglomerat - aceasta este alegerea dificilă pe care trebuie să o facă Hayatullah Khan, un muncitor afgan ale cărui venituri au scăzut sub 1,50 dolari în timpul epidemiei de coronavirus, relatează Reuters într-un reportaj realizat în câteva ţări din Asia de Sud pe fondul actualei crize sanitare. (https://reut.rs/3fhpLrl)

Și în final: UNESCO și grupul de edituri Springer Nature au lansat o colecție de cărți cu acces liber, semnate de experți, pe subiecte diferite precum educația, cultura și științele naturale. (https://bit.ly/2YEKi3x)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier