• Marco Badea

Tribuna Internațională - 3 iunie 2020

📸Imaginea zilei vine din orașul american Louisville, situat în statul Kentucky, acolo unde în cadrul unei manifestații pașnice, organizată în memoria uciderii lui George Floyd, un protestatar discută cu un polițist și ambii stau în genunchi, în semn de protest împotriva violenței polițistului Dereck Chauvin.

Photo source: Amy Harris/Shutterstock via Getty Images

Comisia Europeană a lansat ieri o consultare publică referitoare la actul legislativ privind serviciile digitale, un pachet legislativ esenţial anunţat de preşedintele CE, Ursula von der Leyen, în orientările sale politice şi în Comunicarea Comisiei intitulată "Conturarea viitorului digital al Europei", prezentată la 19 februarie 2020. Obiectivul consultării este de a colecta opinii, elemente concrete şi date de la cetăţeni, întreprinderi, platforme online, mediul academic, societatea civilă şi toate părţile interesate, care să contribuie la conturarea viitorului cadru de reglementare pentru serviciile digitale. Consultarea, deschisă până la 8 septembrie 2020, vizează aspecte cum ar fi siguranţa online, libertatea de exprimare, corectitudinea şi condiţiile de concurenţă echitabile în economia digitală. Pe fond, actualul cadru de reglementare pentru serviciile digitale, instituit acum douăzeci de ani, a contribuit la dezvoltarea acestor servicii, dar nu oferă răspunsuri la multe dintre întrebările presante de astăzi privind rolul şi responsabilitatea platformelor online, în special ale celor mai mari. Cu alte cuvinte, Europa are nevoie de un cadru de reglementare modernizat pentru a reduce fragmentarea tot mai mare în materie de reglementare din statele membre, pentru a asigura mai bine faptul că toţi cetăţenii din întreaga Europă sunt protejaţi online, aşa cum sunt offline, şi pentru a oferi tuturor întreprinderilor europene condiţii de concurenţă echitabile pentru a inova, a se dezvolta şi a concura la nivel mondial. Executivul UE mai precizează că trebuie să se garanteze în mod sistematic siguranţa utilizatorilor, precum şi respectarea drepturilor fundamentale ale acestora, în special libertatea de exprimare. (https://bit.ly/3eEz2bU)

Iar azi, Comisia Europeană va lansa a patra rundă de înscrieri pentru cupoanele valorice WiFi4EU destinate instalării de reţele Wi-Fi gratuite în spaţiile publice, care pot include primării, biblioteci publice, muzee, parcuri sau pieţe publice. Această rundă va fi deschisă municipalităţilor sau asociaţiilor de municipalităţi din toate cele 27 de state membre ale UE şi din Regatul Unit, Islanda şi Norvegia, pentru o zi şi jumătate, şi anume începând de azi, 3 iunie 2020, ora locală 14:00 în Bruxelles, până pe 4 iunie 2020, ora locală 18:00 în Bruxelles. Astfel, municipalităţile vor avea posibilitatea de a solicita 947 de cupoane valorice, fiecare în valoare de 15.000 de euro. Odată ce se vor fi înregistrat pe portalul WIFI4EU, municipalităţile vor putea solicita un cupon valoric printr-un singur clic. Cupoanele valorice vor fi distribuite pe baza principiului "primul venit, primul servit", dar, pentru a se asigura cel mai bun echilibru geografic posibil, fiecare ţară participantă are dreptul la minimum 15 cupoane valorice. Prezenta rundă de înscrieri marchează cel de al patrulea şi ultimul program WiFi4EU. De reținut că de la lansarea sa în 2018, au fost acordate în total 7.980 de cupoane valorice şi finanţare în valoare de 120 de milioane de euro. (https://bit.ly/3eIk8Bx)

Proiectul "Observatorul European al mass-mediei digitale" finanţat de Uniunea Europeană, şi-a început activitatea, urmând să contribuie la o mai bună înţelegere a actorilor relevanţi, instrumentelor, metodelor, dinamicilor de diseminare, obiectivelor prioritare şi impactului dezinformării asupra societăţii. Aflat sub conducerea Institutului Universitar European din Florenţa, EDMO va sprijini crearea şi activitatea unei comunităţi multidisciplinare compusă din verificatori de fapte, cercetători academici şi alte părţi interesate cu expertiză în domeniul dezinformării online. Acesta va primi finanțare de 2,5 milioane euro prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei, programul european de finanțare a infrastructurii. Consorțiul include Centrul Tehnologic din Atena (Grecia), Universitatea Aarhus (Danemarca) și organizația de verificare a veridicității informațiilor Pagella Politica (Italia). Pe fond, acest hub independent de colaborare va spori nivelul de cunoștințe științifice disponibile în materie de dezinformare online, dar va promova și dezvoltarea unei piețe UE a serviciilor de verificare a veridicității informațiilor și va sprijini autoritățile publice responsabile de monitorizarea mass-mediei digitale și de elaborarea de noi politici. (https://bit.ly/3028hKp)

Totodată, Comisia Europeană a propus un buget de 118,2 miliarde de euro pentru acţiuni externe în cadrul pachetului revizuit privind noul Cadru Financiar Multianual, suplimentat cu o sumă de 15,5 miliarde de euro pentru a-şi sprijini partenerii în eforturile de redresare după pandemia de COVID-19. Din actualul buget al UE este prevăzută o altă sumă de 1 miliard de euro pentru Fondul european pentru dezvoltare durabilă, pentru un răspuns imediat la criză, totalul fondurilor suplimentare fiind de 16,5 miliarde de euro. De reținut că din cele 118,2 miliarde de euro, principalul mecanism, "Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională", va beneficia de 86 de miliarde de euro, inclusiv 10,5 miliarde de euro din noul Instrument european de redresare "Next Generation EU". Pe fond, bugetul pentru ajutor umanitar va creşte cu 5 miliarde de euro datorită acestui nou instrument, ajungând la 14,8 miliarde de euro. În ceea ce priveşte asistenţa pentru preaderare, Comisia Europeană menţine suma de 12,9 miliarde de euro pentru următorul CFM. (https://bit.ly/36VCrAn)

În același timp, Comisia Europeană a revizuit în creştere bugetul alocat Politicii Agricole Comune (PAC) în noua sa propunere privind bugetul multianual al UE pentru perioada 2021 - 2027. Noua propunere a Executivului comunitar permite "sprijinirea fermierilor ca garanţi ai securităţi alimentare şi implementarea Pactului Ecologic în sectorul agricol", a dat asigurări ieri comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski. Acesta a declarat că agricultura va primi în fiecare an cu 2% mai multe fonduri faţă de nivelul din 2020. În primul proiect de buget pentru perioada 2021 - 2027, CE a propus aprobarea sumei de 365 de miliarde de euro pentru PAC, în scădere cu 5% faţă de cea alocată pentru intervalul 2013 - 2020, când Marea Britanie era un contributor major. Conform noului plan, Executivul comunitar susţine majorarea bugetului PAC cu 26,4 miliarde euro, comparativ cu propunerea precedentă, la 391,4 miliarde euro. Proiectul de buget pentru 2021 - 2027 al Uniunii Europene, cunoscut sub denumirea de cadru financiar multianual, este în valoare de aproximativ 1.100 de miliarde de euro, iar aproximativ o treime reprezintă alocarea pentru Politica Agricolă Comună. (https://bit.ly/2Y2bV4C)

Trei partide din opoziţia ultra conservatoare și de extremă dreaptă din Italia au organizat ieri, de Ziua Republicii, o manifestaţie comună la Roma, protestând împotriva politicilor guvernului în contextul epidemiei de coronavirus. Fostul vicepremier şi ministru de interne Matteo Salvini, reprezentant al formaţiunii Liga, a condus marşul a câteva sute de protestatari prin centrul capitalei alături de Giorgia Meloni, lidera Fratelli d'Italia, şi de europarlamentarul Antonio Tajani, fost președinte al Parlamentului European. Manifestanţii purtau un banner cu textul "Italia nu capitulează" şi un drapel naţional lung. Ei nu au ţinut seama de apelurile organizatorilor de a susţine evenimentul prin media sociale, pentru a reduce riscul de contaminare cu coronavirus. Participanţii au scandat "Libertate!" şi "Alegeri acum". Marşuri similare erau prevăzute ieri și în zeci de alte oraşe italiene. În interviurile acordate presei, direct de la fața locului, Meloni, un fel de Marine Le pen a Italiei, a criticat guvernul italian pentru birocraţia excesivă la acordarea ajutoarelor pentru pandemie. Ea a arătat că pandemia de COVID-19 provoacă "disconfort social" şi a apreciat că premierul Giuseppe Conte nu înţelege pericolele economice. Papagalul Salvini şi-a dat de mai multe ori jos masca de protecţie şi a luat telefoane mobile de la manifestanţi pentru a-şi face fotografii selfie cu aceştia, după cum se poate vedea în înregistrări video de pe pagina sa de Facebook. Pe fond, cu ocazia Zilei Republicii, preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, a depus împreună cu premierul Conte o coroană de flori la monumentul unităţii naţionale, Altare della Patria, de lângă Piaţa Venezia din Roma. De obicei, de sărbătoarea naţională, în capitala italiană are loc şi o paradă militară; anul acesta, s-a renunţat la tradiţie din cauza coronavirusului. Şeful statului a mers ulterior în Lombardia, la Codogno, în centrul celui mai mare focar de epidemie, unde a ţinut un discurs în memoria vicitelor pandemiei. (https://bit.ly/2XqxGM4)

Criza provocată de noul coronavirus în Italia "nu s-a încheiat", a atenţionat ieri, cu ocazia Zilei naţionale, preşedintele Sergio Mattarella, care a lăudat "unitatea" demonstrată de ţara sa în faţa pandemiei de COVID-19. În acest an, celebrările de Ziua Unităţii Italiei, 2 iunie, vor avea loc între "sentimente de incertitudine şi motive de speranţă", a declarat Mattarella, ân timp ce Italia a adunat în ultimele trei luni, aproape 35.000 de persoane decedate. Suferinţele din ultimele luni "nu trebuie fluturate unele împotriva celorlalte", a mai spus preşedintele italian, subliniind că "ar fi de neacceptat şi de neiertat să se risipească această moştenire, făcută din sacrificiu, durere, speranţă şi nevoia de încredere în poporul nostru". "Italia, în această situaţie de urgenţă, şi-a arătat faţa cea mai bună", a mai transmis Mattarella, declarându-se "mândru" de ţara sa şi salutând "unitatea morală" a italienilor în faţa virusului, "inamicul invizibil". Acest spirit de unitate va fi 'motorul renaşterii', a promis preşedintele, garantul unităţii naţionale, chiar dacă funcţia sa este în mare parte onorifică, şi ale cărui afirmaţii au fost salutate de numeroşi responsabili politici. Simbol al acestei "relansări", patrula aeriană acrobatică italiană "Frecce Tricolori" a zburat ieri dimineaţă deasupra Romei, lansând pe cer fum în cele trei culori naţionale. Azi, în ultima etapă a ridicării restricţiilor, se vor redeschide frontierele, iar italienii vor putea călători din nou liber între regiuni. (https://bit.ly/3ctJhyv)

Aici aveți cel mai bun live în timp real cu ceea ce se întâmplă acum în SUA: (https://www.nytimes.com/…/george-floyd-video-autopsy-protes…)

Imaginea lui Trump, cu Biblia în mână în fața unei biserici, a stârnit furia clericilor. aceștia spunând că "Religia nu este un instrument politic”. (https://bbc.in/3dveRwS)

Uniunea Europeană este "şocată şi consternată" de moartea afro-americanului George Floyd, a declarat ieri şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, calificând cazul drept "abuz de putere" şi avertizând împotriva recurgerii excesive la forţă. "Aici, în Europa, la fel ca populaţia SUA, suntem şocaţi şi consternaţi de moartea lui George Floyd. Cred că toate societăţile trebuie să rămână vigilente faţă de utilizarea excesivă a forţei de către poliţie", a declarat Borrell în timpul unei conferinţe de presă la Bruxelles. :eful diplomației europene a mai calificat moartea lui Floyd drept un caz "foarte, foarte nefericit" şi a declarat că acesta relevă un "abuz de putere" din partea forţelor de ordine. "Este un abuz de putere. Trebuie denunţat, combătut, atât în SUA, cât şi peste tot în lume". Borrell a mai aduăgat: "Noi condamnăm rasismul de orice fel și avem încredere în capacitatea americanilor de a rămâne uniţi şi de a se tămădui ca naţiune". Totodată, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe a ținut să precizeze: "Trebuie să ne asigurăm peste tot, în special în societăţile care se bazează pe statul de drept, reprezentarea democratică şi respectarea libertăţilor, că persoanele însărcinate să vegheze asupra ordinii nu-şi utilizează capacităţile ca în cazul morţii foarte, foarte nefericite a lui George Floyd". În declaraţia sa, Borrell a mai spus pe final: "Toate vieţile contează. Şi vieţile negrilor contează!" În acest context, șeful diplomaţiei europene a lansat un apel la "dezescaladarea tensiunilor" în SUA. (https://bit.ly/309ZW7o)

Manifestaţiile paşnice din SUA sunt "de înţeles şi mai mult decât legitime" după decesul lui George Floyd, a apreciat ieri ministrul german al afacerilor externe, Heiko Maas. În timpul unei conferinţe de presă susţinute alături de omologul său ucrainean Dmytro Kuleba, Mass a mai spus: "Pentru noi regula este ca protestul paşnic să fie întotdeauna posibil, însă el trebuie să fie paşnic". Șeful diplomației de la Berlin a mai declarat: "Vreau de asemenea să-mi exprim speranţa că aceste manifestaţii paşnice nu vor duce la noi violenţe şi, mai mult, speranţa că aceste manifestaţii vor face ca lucrurile să fie diferite în SUA". Ministrul a anunţat de asemenea că serviciile sale le vor contacta pe cele omoloage americane "pentru a cunoaşte circumstanţele exacte", după ce un reporter al Deutsche Welle a fost ameninţat cu arma de poliţişti la Minneapolis în timp ce transmitea de la o manifestaţie. În acest context, "jurnaliştii trebuie să poată să-şi facă munca fără risc pentru securitatea lor", a subliniat Maas, potrivit căruia "statele democratice trebuie să aplice normele cele mai ridicate în materie de protecţie a libertăţii presei". (https://bit.ly/36XIF2E)



Pandemia şi manifestaţiile provocate de moartea lui George Floyd, scot în evidenţă "discriminările rasiale endemice" din SUA şi din alte ţări, a declarat ieri Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet. Într-un comunicat dat publicității, Bachelet susține că "acest coronavirus dezvăluie inegalităţile endemice ignorate de prea multă vreme". Pe fond, "În SUA, manifestaţiile provocate de moartea lui George Floyd scot în evidenţă nu doar violenţele poliţiştilor împotriva persoanelor de culoare, ci şi inegalităţile din sănătate, educaţie, la angajare şi discriminarea rasială endemică". Altfel spus, problemele de discriminare alături de inegalitatea în faţa COVID-19 "se verifică în grade diferite în numeroase alte ţări", a subliniat Michelle Bachelet, precizând că "statisticile arată un impact devastator al COVID-19 asupra populaţiilor de origine africană, ca şi asupra minorităţilor etnice din unele ţări, precum Brazilia, Franţa, Regatul Unit şi SUA". (https://bit.ly/2Y24Z7A)

Un bărbat originar din statul Illinois care a adus explozibili la manifestaţii în Minnesota a fost inculpat pentru incitare la revoltă de către autorităţile federale americane, care au anunţat prima lor punere sub acuzare de la începutul manifestaţiilor zguduie SUA. (https://bit.ly/3csJK3K)

Primarul oraşului american New York, Bill de Blasio, a prelungit până la sfârşitul săptămânii interdicţia de circulaţie pe timpul nopţii, după ce protestele au continuat. După o zi de proteste paşnice, situaţia s-a schimbat la căderea nopţii, cu incendii pe străzi, distrugeri, magazine jefuite şi confruntări între forţele de ordine şi grupuri de tineri. Până dimineaţă au fost operate în total peste 700 de arestări. (https://bit.ly/2XU7d8W)

Fostul preşedinte al SUA, George W. Bush a cerut ieri Americii să îşi analizeze fără concesii "eşecurile tragice", menţionând nedreptatea rasială ce subminează societatea americană. "Rămâne un eşec şocant faptul că mulţi afro-americani, în special tineri, sunt hărţuiţi şi ameninţaţi în propria ţară", a scris fostul preşedinte american, adăugând că "această tragedie, care face parte dintr-o serie lungă de tragedii similare, ridică o întrebare de neevitat: cum să punem capăt rasismului sistemic în societatea noastră?". "Este timpul ca America să examineze eşecurile noastre tragice", a mai subliniat George W. Bush. (https://bit.ly/36Y4uz7)

Prim-ministrul canadian Justin Trudeau a ezitat ieri timp de 20 de secunde înainte de a răspunde la o întrebare despre gestionarea de către preşedintele Donald Trump a protestelor ce au cuprins Statele Unite. Tăcerea prelungită a lui Trudeau a survenit când un reporter i-a cerut să comenteze despre ameninţarea lui Trump de a folosi forţele armate pentru a înăbuşi violenţele. Când în cele din urmă a vorbit, liderul canadian a evitat să se refere direct la răspunsul lui Trump la proteste sau chiar să-l numească. "Cu toţii privim cu groază şi consternare la ce se întâmplă în Statele Unite", a declarat Trudeau, adăugând că "este momentul ca oamenii să se adune, dar şi să asculte, momentul să afle ce nedreptăţi continuă să existe în ciuda progreselor după ani şi decenii". (https://bit.ly/2XrVf7b)

Acuzat că se lasă folosit de Donald Trump în scopuri politice, Pentagonul a încercat ieri să se distanţeze de preşedintele american după afirmaţiile polemice ale ministrului apărării Mark Esper şi desfăşurarea de întăriri militare în jurul Casei Albe. Într-o ţară în care militarii sunt veneraţi, şeful Pentagonului Mark Esper a stârnit îngrijorare declarând luni că forţele de ordine trebuie "să domine câmpul de bătălie" pentru a restabili ordinea, în timp ce sute de mii de americani protestează împotriva brutalităţilor poliţieneşti, rasismului şi inegalităţilor sociale exacerbate de criza de COVID-19. Un înalt responsabil al Pentagonului a dat asigurări că, atunci când a vorbit despre un "câmp de bătălie", Esper nu avut niciun gând ascuns şi că, fiind el însuşi fost militar, nu a făcut altceva decât să se exprime într-un "jargon militar". Cât despre prezenţa generalului Milley în spatele preşedintelui american în cursul unei ieşiri din Casa Albă, vizibil politică, ea ar fi fost involuntară, a adăugat acest înalt responsabil, sub rezerva anonimatului. (https://cnb.cx/304tMdO)

Majoritatea americanilor sunt solidari cu protestele care au loc la nivel naţional în SUA în legătură cu moartea în arestul poliţiei a unui bărbat de culoare neînarmat şi dezaprobă reacţia preşedintelui Donald Trump la tulburări, relevă un sondaj de opinie realizat de Reuters și Ipsos. Pe fond, demonstraţiile, dintre care unele au devenit violente, au început săptămâna trecută după ce un poliţist din Minneapolis a fost filmat apăsându-l cu genunchiul pe gât pe George Floyd timp de aproape nouă minute, chiar şi după ce victima a părut să îşi piardă cunoştinţa. Poliţistul a fost inculpat pentru omor. Conform sondajului efectuat luni şi marţi, 64% dintre americani adulţi "sunt solidari cu persoanele care protestează acum", în timp ce 27% şi-au exprimat dezaprobarea şi 9% s-au declarat indecişi. Sondajul relevă riscurile politice pentru Trump, care a adoptat o poziţie dură faţă de proteste şi a ameninţat să desfăşoare armata pentru a combate violenţele. Liderul republican de la Casa Albă se va confrunta cu democratul Joe Biden în alegerile prezidenţiale din noiembrie În acest context, peste 55% dintre americani au spus că dezaprobă modul în care Trump gestionează protestele. Numai o treime aprobă acţiunile sale în contextul manifestaţiilor, un procent sub nivelul de aprobare, de 39%, a activităţii sale generale ca preşedinte. Sondajul Reuters/Ipsos privind protestele a fost realizat online, în engleză, în întreaga ţară şi a adunat răspunsuri de la 1.004 americani adulţi. Marja de eroare a sondajului este de plus/minus 4 puncte procentuale. (https://reut.rs/2U4IoG9)

Donald Trump a acuzat mişcarea Antifa că ar fi generat violenţele în SUA după moartea afro-americanului George Floyd, în timpul reţinerii de către poliţie, promiţând că militanţii "radicali" de extremă-stângă vor fi plasaţi pe lista entităţilor teroriste, precum grupările Statul Islamic şi Al Qaida. Dar această intenţie ar putea rămâne nerealizată atât timp cât această reţea informală este departe de a avea o structură şi pentru că nu există lege antiteroristă pentru grupusculele americane. Pe fond, termenul "Antifa", provenit din prescurtarea denumirii Acţiunea antifascistă, vine de la grupări socialiste italiene, iar apoi germane care au încercat să reziste ascensiunii lui Benito Mussolini şi Adolf Hitler în anii 1920 şi 1930. În SUA, militanţii fac campanie pe teme de justiţie socială, cum ar fi drepturile minorităţilor. (https://nyti.ms/2XquyQv)

Preşedintele venezuelean Nicolas Maduro se va duce "în curând" în Iran pentru a semna acorduri în domeniile energiei, finanţelor, militar, agricol, tehnologiei şi sănătăţii, a anunţat Biroul Prezidenţial din Caracas într-un mesaj pe Twitter. Pe fond, Iranul a trimis recent mai multe tancuri de combustibil în ţara sudamericană, unde populaţia locală suferă din cauza unor mari probleme de aprovizionare. Până acum, benzina a fost practic gratuită în Venezuela, cea mai mare ţară bogată în petrol din lume, dar după ani de administrare greşită şi corupţie, industria petrolului s-a prăbuşit. Din cauza lipsei motorinei şi a benzinei, preţurile au crescut, în timp ce o luptă de putere pentru conducerea ţării este încă în curs. De reținut și faptul că, Statele Unite au impus Venezuelei sancţiuni economice dure. Totodată, Iranul, aflat tot sub presiunea sancţiunilor americane, are legături strânse cu Venezuela. (https://reut.rs/2zZtaLN)

Autorităţile turce au arestat ieri 72 de militari pentru presupuse legături cu reţeaua clericului Fethullah Gülen. Suspecţii se află printre cele 118 persoane, în majoritate foşti sau actuali membri ai armatei sau forţelor de securitate, pe numele cărora au fost emise mandate de către parchetele din 35 de oraşe. Autorităţile turce îl acuză pe fostul predicator Fethullah Gülen că a orchestrat tentativa de lovitură de stat întreprinsă pe 15 iulie 2016 de o facţiune a armatei pentru înlăturarea de la putere a preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Fost aliat devenit inamicul numărul 1 al lui Erdogan, Fetullah Gülen, care trăieşte în exil în SUA din 1999, neagă aceste acuzaţii. Potrivit presei din Istambul, persoanele arestate sunt suspectate de legături cu "manageri civili", despre care guvernul crede că au infiltrat adepţi ai lui Gülen în rândurile armatei. (https://nyti.ms/304fDgI)

Peste 200 de personalităţi, între care foştii premieri britanici Gordon Brown şi Tony Blair, au lansat un apel la organizarea unei reuniuni de urgenţă a G20 (Grupul celor mai mari ţări industrializate şi emergente), fără a mai aştepta viitorul summit prevăzut să aibă loc în noiembrie, pentru a reacţiona împotriva efectelor pandemiei de COVID-19. Mai precis, într-o scrisoare deschisă, 225 de personalităţi din lumea politică, ştiinţifică şi societatea civilă, între care numeroşi foşti şefi de stat şi de guvern, precum şi ex-secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon şi finanţistul George Soros, au transmis: "Fără o acţiune a G20, recesiune provocată de pandemie nu va face decât să se agraveze, afectând toate economiile şi popoarele şi naţiunile cele mai mai marginalizate şi cele mai sărace din lume". Pe fond, aceștia au mai subliniat că, "reprezentând 85% din PIB-ul nominal mondial, G20 are capacitatea de a conduce mobilizarea resurselor la scara necesară. Noi cerem liderilor lumii să o facă imediat". Totodată, amintind că Fondul Monetar Internaţional a estimat la 2.500 miliarde de dolari nevoia de finanţare a ţărilor emergente pentru a face faţă crizei, semnatarii subliniază că "doar o fracţiune din această sumă a fost alocată până în prezent". Ei susţin o coordonare internaţională pentru a dezvolta şi fabrica în serie un vaccin care să fie disponibil gratuit cât mai rapid posibil. În același context, dostul premier britanic Gordon Brown şi-a exprimat regretul de altfel că G20 "lipseşte la apel" în plină pandemie.Acesta a precizat: "Nu este doar o abdicare de la responsabilitate, este potenţial o condamnare la moarte a celor mai săraci din lume, al căror sistem de sănătate necesită un ajutor internaţional şi de care depind ţările cele mai bogate pentru a împiedica un al doilea val al maladiei să ne lovească". De reținut că G20 grupează Arabia Saudită, Africa de Sud, Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Coreea de Sud, Franţa, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Marea Britanie, Mexic, Rusia, SUA, Turcia şi Uniunea Europeană. (https://bit.ly/2Ulkfvh)

Poliţia israeliană a arestat un suspect în urma ameninţărilor lansate de acesta pe reţelele de socializare la adresa premierului Benjamin Netanyahu, au anunţat ieri autorităţile israeliene. Departamentul poliţiei israeliene însărcinat cu combaterea ameninţărilor cibernetice l-a identificat pe suspect drept un tânăr de 21 de ani din nordul Israelului. Potrivit presei de la Ierusalim, suspectul este un soldat israelian. ''Astăzi, spre regretul meu, am fost nevoit să fac o altă plângere contra unei persoane vrednice de dispreţ care a detaliat modul în care intenţionează să ne omoare pe mine şi pe familia mea'', a scris Netanyahu pe twitter, atașând şi captura de ecran cu ameninţarea contra lui. Captura include sugestia ca membrii familiei Netanyahu să fie decapitaţi, iar corpurile lor să fie atârnate de balconul reşedinţei din Ierusalim a prim-ministrului israelian. (https://bit.ly/3eWM9ph)

Și tot în zona asta: prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu le-a cerut ieri liderilor coloniştilor evrei să susţină o propunere de anexare a unor părţi din Cisiordania, bazată pe planul de pace al preşedintelui SUA, Donald Trump, pentru Orientul Mijlociu. Reprezentanţii coloniştilor şi ai mişcării religioase se opun planului american, întrucât nu sunt de acord cu înfiinţarea statului palestinian în restul teritoriului care ar rămâne după anexare. Propuneri privind anexarea ar putea fi depuse în parlamentul israelian încă din luna iulie. (https://on.wsj.com/3dFoFV2)

Totodată, Israelul a anunţat ieri seară că a efectuat cu succes testarea unor rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune, în Mediterană, într-un context de tensiuni cu Iran şi cu aliatul acestuia din Libanul vecin, mişcarea şiită Hezbollah. Compania de stat Israel Aerospatial Industry, specializată în echipamente civile şi militare, s-a felicitat pentru succesul testelor, întreprinse la o dată neprecizată, dar în perioada pandemiei de COVID-19, de pe navă spre o ţintă pe mare. (https://bit.ly/2MqUsNy)

O anchetă independentă britanică a respins mii de plângeri ce vizau soldaţi britanici acuzaţi că au comis crime de război în Irak între 2003 şi 2009, reţinând una singură, a anunţat ieri un responsabil al procedurii. Astfel, Andrew Cayley, directorul Service Prosecution Authority, a declarat că ancheta independentă a acestei instanţe a respins aproape toate acuzaţiile, în special din cauza lipsei de dovezi şi a "nivelului slab" al presupuselor infracţiuni. Potrivit lui Cayley, un singur dosar este încă în curs de examinare, însă "este absolut posibil" ca niciuna dintre acuzaţiile iniţiale să nu ducă în final la urmăriri. Pe fond, armata britanică a participat la invazia în Irak din 2003 întreprinsă de o coaliţie condusă de SUA, menţinând trupe în această ţară zguduită de insurecţia islamistă ce a urmat. În acest context, mai mult de 400 de prizonieri irakieni au contactat în ultimii ani Centrul European pentru Drepturi Umane şi Constituţionale din Berlin, şi cabinetul de avocatură Public Interest Lawyers, cu sediul la Birmingham, pentru a denunţa "maltratările grave şi umilinţele la care au fost supuşi de către soldaţi britanici", plecând de la viol şi tortură până la simulacre de execuţie şi alte atrocităţi. Cele două organisme au cerut atunci o anchetă independentă în Regatul Unit şi au sesizat în paralel Curtea Penală Internaţională. "Această vânătoare de vrăjitoare se va încheia în sfârşit", şi-a exprimat satisfacţia Hilary Meredith, avocata unor soldaţi vizaţi de aceste acuzaţii, cerând pentru clienţii săi scuze publice pentru "insultele josnice de crime de război". (https://bit.ly/3csXOdF)

Regatul Unit a avertizat ieri China că riscă să distrugă una dintre bijuteriile economiei Asiei prin reprimarea din fosta colonia britanică Hong Kong care încalcă legea internaţională. Întrebat despre riscul asupra cotaţiei dolarului din Hong Kong, ministrul britanic de externe Dominic Raab a declarat: "China este dispusă să se amestece în chestiuni politice şi de autonomie şi este de asemenea probabil să reprezinte o ameninţare pe termen mai lung pentru prosperitatea economică şi modelul economic pe care Hong Kong-ul îl întruchipează". Totodată, acesta a adăugat: "Realitatea tristă este că dacă China continuă pe această cale va sufoca ceea ce a fost multă vreme bijuteria din coroana economică". Raab a mai spus că "există încă o oportunitate ca China să facă un pas înapoi, dar nu credem că este probabil să se întâmple asta". De reținut că Hong Kong a căzut pe locul al şaselea de pe al 3-lea în ultimul clasament al centrelor financiare, potrivit indexului Z/Yen privind centrele financiare globale, după New York, Londra, Tokyo, Shanghai şi Singapore. Hong Kong era principalul hub financiar al Asiei în 2019. (https://yhoo.it/2MlBcRE)

Richard Grenell a demisionat din funcţia de ambasador al SUA în Germania, a anunţat ieri Joseph Giordono-Scholz, purtătorul de cuvânt al reprezentanţei diplomatice americane de la Berlin. Joseph Giordono-Scholz a adăugat că Robin Quinville, adjunctul lui Richard Grenell, va asigura interimatul până când preşedintele american Donald Trump va numi un titular în postul de ambasador. Grenell rămâne însă emisar special al preşedintelui SUA pentru dialogul Serbia-Kosovo. În vârstă de 53 de ani, Richard Grenell, fost purtător de cuvânt al SUA la Naţiunile Unite, ocupa postul de ambasador la Berlin din aprilie 2018. Totodată, în luna februarie, Donald Trump i-a încredinţat lui Grenell conducerea comunităţii de informaţii din SUA. Mai trebuie spus că încă de la sosirea sa în Germania, el s-a distins prin luările de poziţie ferme, mai ales prin intermediul reţelei Twitter, pe care a utilizat-o masiv, la fel ca liderul de la Casa Albă. Grenell a ameninţat cu sancţiuni guvernul şi companiile germane, în diferite dosare. Totodată, a acuzat Berlinul că nu îşi îndeplineşte partea sa de obligaţii în cadrul politicii NATO de descurajare nucleară, iar misiunea diplomatică americană a dat publicităţii o declaraţie ce reamintea Berlinului că a promis să contribuie la capacităţile NATO. Un alt subiect asupra căruia diplomatul american s-a pronunţat tranşant a fost integrarea echipamentului chinez Huawei în dezvoltarea viitoarei tehnologii 5G. De asemenea, la scurt timp după sosirea sa în postul de la Berlin el a cerut o retragere a companiilor germane din Iran. (https://bit.ly/2MqKrzW)

La fel ca premierul Canadei, Uniunea Europeană, prin vocea Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe, a subliniat că preşedinţia americană a G7 nu poate modifica formatul viitorului summit, deși Donald Trump doreşte să invite şi alte ţări, printre care şi Rusia. Pe fond, "Preşedinţia G7 are prerogative. SUA pot lansa invitaţii punctuale, care să reflecte priorităţi, dar schimbarea formatului nu este o prerogativă a preşedinţiei", a declarat spaniolul Josep Borrell. De reținut că G7 îi reuneşte pe liderii SUA, Regatului Unit, Germaniei, Franţei, Italiei, Canadei şi Japoniei. Preşedinţii Comisiei Europene şi Consiliului European reprezintă celelalte ţări ale UE la aceste summituri. Rusia a fost exclusă din formatul G8 în 2014, după anexarea Crimeei ucrainene, denunţată ca "ilegală" de occidentali. "Schimbarea formatului, care a trecut de la G8 la G7, este rezultatul unei alegeri a Rusiei", a reamintit Josep Borrell. (https://abcn.ws/36WCMmH)

Șefa diplomaiei din Bulgaria, Ekaterina Zaharieva a declarat că "După numeroase crize, Uniunea Europeană iese mai puternică. Pentru prima dată, Bruxellesul oferă acest fond de redresare în valoare de 750 de miliarde euro - 500 de miliarde euro în granturi, 250 de miliarde euro în credite. Acest lucru arată încă o dată gradul ridicat de integrare a politicilor noastre". Potrivit şefei diplomaţiei bulgare, fiecare ţară membră a UE trebuie să prezinte o propunere de utilizare a fondurilor respective, adăugând: "Sunt convinsă că acest plan în Bulgaria va fi elaborat în consultare cu mediul de afaceri''. Oficialul de la sofia a mai menţionat că circulaţia în Europa revine treptat la normal, spunând: "Întâi cu ţările vecine, apoi cu ţările cu riscuri epidemiologice similare şi sperăm la următoarea etapă, după 15 iunie, restabilirea deplină a liberei circulaţii în interiorul Uniunii Europene''. (https://bit.ly/2XZxlPy)

Ministrul bosniac de interne Fahrudin Radoncic şi-a anunţat ieri demisia protestând faţă de politica ţării sale privind migraţia şi faţă de obstrucţionarea justiţiei în investigarea unui posibil caz de corupţie legat de achiziţia din China a unor ventilatoare pentru bolnavii de COVID-19 ce sunt nefuncţionale. Responsabilii bosniaci, inclusiv ministrul de externe Bisera Turkovic ''nu observă şi nu înţeleg ameninţarea de securitate'' reprezentată de migranţii masaţi în Bosnia în încercarea de a trece graniţa cu Croaţia pentru a ajunge în UE, a spus Radoncic. El a propus luna trecută expulzarea celor circa 9.000 de migranţi ilegali, propunere care a stârnit critici din partea activiştilor pentru drepturile omului şi nu a fost aprobată de executiv. Pe de altă parte, Radoncic a acuzat obstrucţionarea anchetei judiciare deschise după ce au fost cumpărate din China 100 de ventilatoare pentru respiraţie asistată pentru care s-au plătit şase milioane de dolari într-un contract bănuit a fi fost supraevaluat şi, în plus, aparatele primite sunt inutilizabile. (https://bit.ly/2U5cglK)

Casa natală a lui Adolf Hitler din Braunau va fi redecorată pentru a nu mai atrage extremişti, a anunţat ieri ministrul austriac de interne, Karl Nehammer. Aspectul imobilului, care reaminteşte de perioada nazistă, era un magnet pentru admiratorii dictatorului. Clădirea cu două etaje, care nu iese în evidenţă, este căutată de vizitatorii neonazişti încă din anii 1950. În acest context, Ministerul de Interne a cerut unei comisii de istorici şi politologi să rezolve problema, iar principala concluzie a fost că locul trebuie "neutralizat" în întregime, a declarat Hermann Feiner, un oficial de rang înalt din minister. În acest scop, biroul austriac de arhitectură Marte.Marte a decis să elimine subtil modificările din perioada nazistă, când faţada a căpătat un aspect de fortăreaţă şi au fost schimbate ferestrele şi acoperişul. Piatra memorială din faţă, care denunţă fascismul, va fi mutată, probabil la un muzeu, a adăugat Feiner. (https://bbc.in/300KQRO)

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat ieri un document strategic care include dezvoltarea şi desfăşurarea în spaţiu a armelor ofensive şi antirachetă în categoria celor mai grave ameninţări militare la adresa Rusiei. Documentul, care conturează politica de descurajare nucleară a Moscovei, a fost publicat online în contextul tensiunilor între Rusia şi Statele Unite privind controlul armamentului, legate de viitorul tratatului Noul START pentru reglementarea arsenalelor nucleare ale celor două puteri. (https://bit.ly/3eLAWYe)

Cooperarea dintre Ungaria şi Slovacia nu a fost niciodată la fel de bună, a spus ministrul ungar de externe Peter Szijjarto după discuţiile avute ieri la Budapesta cu omologul său slovac Ivan Korcok, cei doi recunoscând însă poziţiile diferite ale ţărilor lor faţă de Tratatul de la Trianon. Pe fond, legăturile cu Slovacia au pentru Ungaria o importanţă strategică, potrivit lui Szijjarto, care a menţionat că guvernul ungar are cauza etnicilor maghiari din Slovacia ''în inima sa'' şi a salutat abordarea similară a guvernului slovac, precum şi faptul că acesta elaborează o nouă lege privind minorităţile etnice şi educaţia acestora. La rândul său, Ivan Korcok a remarcat eforturile Ungariei şi Slovaciei de a susţine fiecare minorităţile etnice din cealaltă ţară şi a evocat în mod special centrul cultural slovac care va fi deschis la Budapesta. Vorbind despre centenarul Tratatului de Pace de la Trianon, ministrul slovac a spus că ţara are o poziţie diferită faţă de cea a Ungariei cu privire la acest tratat încheiat la finalul Primului Război Mondial, dar a adăugat că ''avem o responsabilitate de a face ca istoria să nu ne separe''. Centenarul ''nu trebuie să cântărească asupra relaţiilor bilaterale'', a insistat ministrul de externe slovac, estimând că ''oricine poate evalua istoria cum consideră relevant, dar noi trebuie să continuăm să construim legături''. (https://bit.ly/2XqkVkQ)

Secretarul de stat american Mike Pompeo consideră că anularea comemorării masacrului din Piaţa Tienanmen din Beijing arată că Hong Kong-ul este controlat strict de China. Pompeo a condus presiunile Statelor Unite asupra Chinei legate de Hong Kong, pentru care Beijingul a adoptat o lege a securităţii fără a mai ţine seama de autonomia legislativă a fostei colonii britanice. "Dacă există vreun dubiu privind intenţiile Beijingului, acestea sunt de a refuza cetăţenilor Hong Kong-ului un cuvânt şi o opţiune, făcându-i egali cu cei din partea continentală. S-au dus cele două sisteme" a scris secretarul de stat ieri, pe Twitter, referindu-se la principiul "o ţară, două sisteme" aplicat din 1997, când Hong Kong-ul a revenit sub autoritatea Chinei. (https://bit.ly/3eI9IBU)

Prim-ministrul britanic Boris Johnson a declarat ieri că va oferi paşapoarte câtorva milioane de locuitori din Hong Kong şi, posibil, acces la cetăţenia britanică dacă China va insistă asupra impunerii noii legi privind securitatea naţională. "Multe persoane din Hong Kong se tem că modul lor de viaţă, pe care China s-a angajat să îl menţină, va fi ameninţat" de această lege, afirmă Boris Johnson. Pe fond, "dacă China continuă şi aceste temeri se dovedesc justificate, Marea Britanie nu poate să ia la cunoştinţă cu indiferenţă şi să meargă mai departe; dimpotrivă, ne vom onora obligaţiile şi vom oferi o alternativă", a dat asigurări premierul britanic. De reținut că aproximativ 350.000 de persoane din Hong Kong deţin în prezent "paşaportul britanic pentru Teritoriile de peste Mări" care oferă acces fără viză în Marea Britanie pentru şederi de până la şase luni. (https://bbc.in/36VYsPw)

Grupul danez Pandora A/S, cel mai mare producător mondial de bijuterii, va înceta să mai folosească aur şi argint nou extras din mină, utilizând în schimb doar metale preţioase reciclate. Noua politică a Pandora, care va intra în vigoare din 2025, va ajuta compania daneză să îşi respecte angajamentele în materie de protejarea mediului şi o va face mai atractivă în rândul investitorilor interesaţi de activele care îndeplinesc standardele ridicate în materie de mediu înconjurător, guvernanţă şi politici sociale. (https://bit.ly/3eLDYff)

Banca Centrală Europeană a cumpărat integral noile obligaţiuni emise de Italia în lunile aprilie şi mai, însă acest efort excepţional nu a permis decât stabilizarea costurilor de finanţare ale Italiei. Conform acestor date, în ultimele două luni BCE a achiziţionat obligaţiuni de stat italiene în valoare de 51,1 miliarde de euro, în condiţiile în care oferta netă de titluri italiene a fost de 49 miliarde de euro. Cu toate acestea, randamentele pentru titlurile de stat italiene pe 10 ani au scăzut cu doar patru puncte de bază, ajungând vineri la 1,491%. De asemenea, diferenţa dintre randamentele pentru obligaţiunile italiene şi cele germane s-a redus cu doar opt puncte de bază, până la 190 puncte de bază. (https://reut.rs/3gMfTqp)

Proiectile, gaze lacrimogene, proteste la periferie şi baricade: mai multe incidente au izbucnit aseară în Paris, ca urmare a unui mare miting ce denunţa violenţa poliţiei. Manifestanţii au răspuns la apelul comitetului de susţinere al familiei lui Adama Traoré, un tânăr de culoare de 24 de ani care a murit în 2016 în regiunea Paris, în urma unei arestări. (https://bit.ly/2ABasKa)

Centrul pentru Democraţie şi Tehnologie din din Washington a contestat ieri în justiţie ordinul executiv al preşedintelui Donald Trump referitor la reţelele sociale, argumentând că încalcă primul amendament din Constituţia Statelor Unite. Grupul de protecţie a consumatorilor, care este susţinut de mari companii de tehnologie americane, a afirmat că ordinul executiv ”este o măsură de retorsiune clară” împotriva Twitter. (https://bit.ly/3dvA6P5)

Un tribunal din Australia a decis că publicațiile pot fi considerate răspunzătoare pentru comentariile defăimătoare de la posturile propriilor pagini de Facebook. Cele mai importante publicații din aceasta țară iau în calcul atacarea deciziei prin apel. (https://bit.ly/3776FAR)

Pe durata pandemiei, companiile de tehnologie au renunțat la peste 40.000 de joburi. Cel mai multe concedieri, 14.250, au fost făcute în zona de călătorii și transport, urmată de retail, food și fitness cu peste 9000. (https://bloom.bg/3coBTnL)

Economia Australiei va intra în recesiune pentru prima oară în ultimii 29 de ani. Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,3%, pe primele trei luni ale acestui an, comparativ cu ultimul trimestru din 2019, iar economia va scădea puternic în trimestrul doi. (https://bloom.bg/3gHJQb4)

Coreea de Sud a declarat ieri că va redeschide o plângere împotriva Japoniei la Organizația Comerțului Internațional cu privire la exporturile nipone. Cele două țări se află în conflict comercial de câteva luni, după ce Japonia a interzis materiale cheie pentru a fi transportate în țara vecină, în iulie 2019. (https://bit.ly/3dvhXku)

Cele două forțe rivale din Libia au agreat o încetare a atacurilor și reluarea discuțiilor de mediere prin intermediul misiunii ONU în Libia, după săptămâni întregi de lupte intense în regiunea capitalei Tripoli, alimentate cu armament și soldați străini. (https://reut.rs/2XRAWPI)

Congo se confruntă cu al doilea val de Ebola, cu noi șase cazuri depistate, fiind al unsprezecelea val epidemic de la descoperirea virusului Ebola în 1976. (https://reut.rs/3csVu6k)

Oamenii de știință au descoperit 27 de proteine cheie în sângele persoanelor infectate cu COVID-19, care pot acționa ca biomarkeri estimativi pentru cât de grav bolnav poate deveni un pacient o dată infectat. Într-un studiu publicat în jurnalul Cell Systems s-a aflat că proteinele sunt prezente la diferite niveluri în pacienții cu COVID-19, în funcție de severitatea simptomelor fiecăruia. Astfel se poate ajunge la dezvoltarea unui test care va ajuta doctorii să prezică cât de bolnav va deveni un pacient infectat cu noul SARS-CoV-2 și poate oferi noi ținte pentru dezvoltarea unor potențiale tratamente împotriva bolii. (https://reut.rs/3eJIgnh)

Mai mulți publisheri au dat în judecată biblioteca non-profit Internet Archive pentru că aceasta a decis să ofere acces gratuit utilizatorilor, pe durata pandemiei, la 1,3 milioane de cărți. Hachette, Penguin Random House, Wiley și HarperCollins acuză Internet Archive de piraterie. (https://nyti.ms/36WkH84)

Google anulează contractele pentru unii dintre angajații temporari, încercând să reducă cheltuielile în contextul în care veniturile din publicitate au scăzut din cauza pandemiei. Conform unor surse, sunt vizate în jur de 2.000 de persoane la nivel global. Google are peste 130.000 de angajați temporari în toată lumea, mai mulți decât angajații cu normă întreagă. (https://www.nytimes.com/…/google-rescinds-job-offers-to-con…)

Și în final, Jennifer Aniston a anunțat scoaterea la licitație a unui portret nud realizat în 1995, banii obținuți urmând a fi donați victimelor pandemiei de COVID-19. (https://bit.ly/36ZQLrU)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier