• Marco Badea

Tribuna Internațională - 3 iulie 2020

📸Imaginea zilei vine de la Berlin, acolo unde cancelarul german Angela Merkel și șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, au susținut ieri o videoconferință de presă, cu ocazia debutului președinției germane la Consiliul rotativ al UE. Conferința a avut loc la exact un de an de când liderii statelor membre au numit-o pe fost ministră a Apărării în guvernele conduse de Merkel, pentru a fi prima femeie președintă a Comisiei și întâiul german după 52 de ani în această funcție. Altfel spus, într-un fel se poate spune că Europa are noroc în acest moment dificil întrucît Germania se va afla la cîrma ei timp de şase luni. Perioada care urmează este decisivă pentru găsirea unui acord cu Marea Britanie, precum şi pentru relansarea economiei europene greu încercată de epidemia de coronavirus. Or, doamna Merkel va putea juca din plin, cu o imensă autoritate, rolul de mediator.

photo source: @Oli Scarff/AFP/Getty Images

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi cancelarul german, Angela Merkel, au pus ieri presiune pe partenerii lor europeni pentru a ajunge rapid la un acord asupra planului de relansare al Uniunii Europene. Astfel, într-o videoconferinţă de presă comună cu cancelarul german, după ce Germania a preluat la 1 iulie preşedinţia semestrială a Consiliului UE, Ursula von der Leyen a declarat că ''există o imensă presiune a timpului, dar această criză este cea care dictează viteza. Fiecare zi contează şi, pentru a reuşi această sarcină gigantică, trebuie ca fiecare stat membru să privească dincolo de micile sale interese''. În același timp, Angela Merkel, la rândul său, a precizat că ''ar fi bine să se ajungă la un acord în iulie. Dacă avem nevoie de mai mult timp, aceasta nu ar fi alegerea bună, dar ar trebui să continuăm să lucrăm''. De reținut că un summit al statelor UE este prevăzut pentru 17-18 iulie la Bruxelles, aceasta fiind prima reuniune faţă în faţă a liderilor celor 27 de state membre după începerea pandemiei de COVID-19. Totodată, şefa executivului federal de la Berlin a mai spus că ''trebuie să ajungem la un acord în cursul verii, nu îmi pot imagina absolut deloc o altă opţiune''. Pe fond, planul de relansare, de care vor beneficia în special ţările din sud, cele mai afectate de criza COVID-19, suscită rezerve din partea a patru state membre - Ţările de Jos, Austria, Suedia şi Danemarca. (https://bit.ly/2VIvDSx)

✅Venezuela a renunţat să o expulzeze pe ambasadoarea Uniunii Europene de la Caracas, au anunţat ieri, într-un comunicat comun, şeful diplomaţiei europene şi ministrul de externe venezuelean. Pe fond, comunicatul dat publicităţii la Bruxelles în urma unei discuţii telefonice între cei doi responsabili precizează că "guvernul venezuelean a decis să anuleze decizia luată pe 29 iunie 2020, prin care ambasadoarea Isabel Brilhante Pedrosa, şefa delegaţiei UE la Caracas, a fost declarată persona non grata". Altfel spus, șeful diplomaţiei europene Josep Borrell şi ministrul de externe venezuelean Jorge Arreaza "au convenit asupra necesităţii de a menţine cadrul relaţiilor diplomatice, în special în momente când cooperarea între cele două părţi poate facilita căile dialogului politic". Totodată, a mai fost transmisă ideea că "ambii oficiali au convenit să promoveze contactele diplomatice între cele două părţi la cel mai înalt nivel, în cadrul unei cooperări sincere şi în respectul dreptului internaţional". De reținut că UE a îndemnat la începutul acestei săptămâni, Venezuela, să revină asupra deciziei de a o expulza pe reprezentanta sa şi a avertizat că va lua "măsuri de reciprocitate" împotriva ambasadoarei Venezuelei pe lângă UE, Claudia Salerno, care reprezintă de asemenea interesele Venezuelei în Belgia şi Luxemburg. Nuanța de context a fost dată de faptul că Nicolas Maduro i-a dat Luni, şefei Delegaţiei Uniunii Europene la Caracas, Isabel Brilhante Pedrosa, un ultimatum de 72 de ore pentru a părăsi Venezuela, ca reacţie la sancţiunile adoptate în aceeaşi zi de către UE la adresa a unsprezece funcţionari venezueleni implicaţi în acţiuni împotriva opoziţiei faţă de guvernul preşedintelui Nicolas Maduro, printre care Luis Parra, care în luna mai a încercat să ia locul opozantului Juan Guaido la conducerea parlamentului. (https://bbc.in/3dYb76y)

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a afirmat ieri că polonezii nu trebuie să se teamă să voteze în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din 12 iulie, întrucât COVID-19 a devenit o boală ''ca oricare alta''. De reținut că partidul lui Morawiecki, Lege şi Justiţie (PiS), îl susţine pe preşedintele în exerciţiu Andrzej Duda, care se va confrunta în 12 iulie cu actualul primar al Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul principalei formaţiuni de opoziţie, Platforma Civică (PO). Pe fond, Polonia a traversat perioada pandemiei de COVID-19 relativ bine, cu mai puţin de 1.500 de decese la o populaţie totală de 38 de milioane de locuitori, deşi înregistrează zilnic sute de noi cazuri de infectare cu noul coronavirus (382 noi cazuri miercuri şi 371 ieri). Totodată, şeful executivului polonez a mai adăugat că ''și instituţiile care evaluează primul tur al alegerilor au confirmat că a fost organizat într-o manieră foarte potrivită. Să nu ne fie frică de participarea la al doilea tur''. Mai trebuie subliniat că alegerile prezidenţiale din Polonia fuseseră iniţial programate pentru 10 mai, dar au fost amânate din cauza pandemiei generate de noul coronavirus. (https://nyti.ms/2BZvvqM)

Curtea Supremă a Statelor Unite a acceptat ieri să judece un dosar în care Germania încearcă să blocheze procesele în justiţia americană referitoare la opere de artă însuşite de regimul nazist în anii 1930. Operele de artă medievală vizate au fost vândute de evrei la presiunile naziştilor. Germania a cerut respingerea reclamaţiilor pe motiv de imunitate suverană, conform căreia instanţele din SUA nu acceptă de obicei pretenţii civile împotriva guvernelor străine. Pe fond, Curtea Supremă va audia argumentele rezultate în urma unui proces din 2015, intentat într-un tribunal federal de moştenitorii negustorilor de artă, care susţin că Germania le datorează despăgubiri de 250 de milioane de dolari, în caz că nu returnează obiectele. De reținut că este vorba de o colecţie cunoscută ca Welfenschatz, din care fac parte busturi ale unor sfinţi creştini, ornate cu pietre preţioase, precum şi crucifixuri din aur şi alte obiecte de valoare. Colecţia a fost vândută în 1935 de un grup de negustori evrei din Germania landului Prusia, administrat în perioada respectivă de liderul nazist Hermann Goering. Moştenitorii susţin că tranzacţia a fost o escrocherie, acceptată sub presiune, iar proprietarii au primit doar 35% din valoarea de piaţă. (https://reut.rs/2NOjarQ)

Eforturile depuse de Franţa de aproape un an pentru relansarea dialogului cu Rusia nu au permis încă să se ajungă la "rezultate tangibile", a admis ieri ministrul francez a apărării Florence Parly, exprimându-şi totodată speranţa că progrese vor fi înregistrate în timp. de reținut că preşedintele francez Emmanuel Macron pledează pentru o normalizare a relaţiilor cu Moscova, pe care, după cum afirmă el, doreşte să o ancoreze în Europa, în pofida unor divergenţe asupra mai multor subiecte importante. El l-a primit pe Vladimir Putin în august anul trecut, cu puţin timp înainte de summitul G7, la reşedinţa de vară a preşedinţilor francezi, în sudul Franţei. Miniştrii de externe şi ai apărării ai Rusiei şi Franţei au avut întrevederi la Moscova, în septembrie, iar la sfârşitul lui iunie, anul acesta, Emmanuel Macron şi-a exprimat încrederea că se va putea avansa cu Rusia asupra mai multor probleme, printre care criza libiană, în urma unei videoconferinţe cu preşedintele rus. (https://nyti.ms/3dRkrcl)

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat ieri Franţa pentru abandonarea în stradă a azilanţilor, fără mijloace de trai. De reținut că este a patra condamnare pronunţată de instanţă împotriva statului francez, în mai puţin de o lună. Pe fond, CEDO a stabilit că "autorităţile franceze nu şi-au îndeplinit obligaţiile faţă de trei azilanţi majori, un afgan, un rus şi un iranian, în vârstă de 27, 33, respectiv 46 de ani, care depuseseră cereri de azil în 2013 şi 2014, arată un comunicat al Curţii de la Strasbourg. Instituţiile Franţei trebuie făcute răspunzătoare de condiţiile în care s-au aflat solicitanţii timp de câteva luni, în stradă, fără resurse, fără acces la facilităţi sanitare, fără niciun mijloc de a-şi asigura nevoile esenţiale şi cu teama permanentă de a fi atacaţi şi furaţi". Decizia a fost salutată de asociaţiile de apărare a drepturilor migranţilor, iar preşedintele organizaţiei France Terre d'Asile, Pierre Henry, a transmis că această decizie "este consecinţa unei politici publice de primă asistenţă, în care cazarea ar trebui să fie obligatorie, dar în practică nu este". Totodată, aceasta a cerut public "regândirea sistemului naţional de primire" al Franţei. În 2019, în Hexagon s-au înregistrat 138.420 de cereri de azil, conform datelor ministerului de interne de la Paris. (https://bit.ly/2BA0slj)


NATO a trecut la punerea în practică a planului de apărare pentru Polonia şi ţările baltice, după ce Turcia a renunţat la obiecţiile sale, au anunţat ieri oficialităţile lituaniene, poloneze şi franceze. Pe marginea acestei decizii, ministerul de Externe turc a refuzat ieri să facă vreun comentariu legat de acest subiect. De reținut că planul pentru Polonia, Lituania, Letonia şi Estonia, ale cărui detalii sunt secrete, a fost elaborat la cererea celor patru ţări după ce Rusia a anexat peninsula Crimeea, în 2014. Documentul a fost aprobat la summitul NATO de la Londra, din decembrie anul trecut. Totuşi, Ankara nu le-a permis liderilor NATO să pună în aplicare acest plan dacă ei nu recunosc miliţiile kurde YPG din nordul Siriei drept organizaţie teroristă. Pe fond, deşi nu este clar dacă Turcia a obţinut vreo concesie pentru a-şi da acceptul, un diplomat NATO a explicat că luna trecută Ankara a cedat presiunilor din partea celorlalte ţări membre ale Alianţei. Planul de apărare pentru Polonia şi ţările baltice, cunoscut drept #EagleDefender, nu are nicio legătură directă cu strategia Turciei în Siria. În acest context, ministrul lituanian al apărării, Raimundas Karoblis a declarat că ''punerea în practică a deciziei politice la care s-a ajuns la Londra este un succes pentru întreaga NATO''. Totodată, șeful Biroului de securitate naţională al Poloniei, Pawel Soloch, a confirmat acordul Mai trebuie subliniat că Turcia a început o ofensivă în nordul Siriei după ce SUA şi-au retras 1.000 de militari din zonă în luna octombrie. Aliaţii din NATO ai Turciei au susţinut că incursiunea acesteia subminează campania internaţională contra grupării jihadiste Stat Islamic. (https://bit.ly/3gkoXSj)

Diferenţe semnificative persistă între Uniunea Europeană şi Londra cu privire la relaţiile bilaterale post-Brexit, au estimat ieri negociatorii-şefi ai celor două delegaţii, Michel Barnier şi David Frost, la finalul primei runde de negocieri faţă în faţă, desfăşurată la Bruxelles, după începerea pandemiei de COVID-19. Barniera spus că ''obiectivul nostru a fost de a pune negocierile rapid şi cu succes pe traiectorie pentru a ajunge la un acord. Totuşi, după patru zile de discuţii, rămân divergenţe serioase'', adâugând că după mai multe luni în care pandemia de COVID-19 a îngheţat negocierile dintre Bruxelles şi Londra, ''UE a căutat să dea un nou impuls'' discuţiilor. La rândul său, negociatorul-şef britanic David Frost a subliniat că ''negocierile au fost cuprinzătoare şi utile, dar ele au evidenţiat de asemenea diferenţele semnificative care încă există între noi pe o serie de subiecte importante''. Totodată, aceasta a mai transmis că "rămânem implicaţi pentru a lucra asiduu în scopul ajungerii rapide la o înţelegere asupra principiilor fundamentale ale unui acord, în urma procesului de discuţii intense în timpul lunii iulie, conform întâlnirii la nivel înalt din 15 iunie. Discuţiile vor continua săptămâna viitoare la Londra, aşa cum s-a convenit în termenii de referinţă revizuiţi, publicaţi la 12 iunie''. de re'inut că această rundă de negocieri, începută la începutul săpătmânii, urma să dureze cinci zile, dar întâlnirea prevăzută pentru azi a fost anulată. De reținut că tot în această spătmână, Uniunea Europeană şi Marea Britanie au început un maraton al negocierilor prevăzut să dureze cinci săptămâni, cu scopul declarat de a avansa în aceste discuţii astfel încât să se evite un ''no deal'' potenţial dezastruos.Principalele divergenţe privesc solicitarea Bruxellesului ca în schimbul unui acord de liber schimb fără cote şi taxe vamale Regatul Unit să aplice în continuare unele dintre normele blocului comunitar, aşa-numitul ''level playing field'', pentru a se evita o posibilă concurenţă neloială din partea britanicilor pe piaţa europeană, şi dosarul pescuitului. De reținut că perioada de tranziţie post-Brexit se încheie la 31 decembrie, până atunci Regatul Unit continuând să aplice regulile UE. Dacă până la finalul acestei perioade nu va fi convenit un acord, relaţiile economice dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit vor fi guvernate de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului. (https://bloom.bg/38lqF2Y)

Referendumul care îi permite lui Vladimir Putin să se menţină la putere pentru alţi 16 ani a fost fraudat, a acuzat ieri asociaţia independentă pentru apărarea drepturilor alegătorilor din Rusia "Golos". În susţinerea acuzaţiilor sale, "Golos" a enumerat, într-un raport de evaluare, "votul multiplu, umplerea urnelor de vot" şi "încălcarea confidenţialităţii votului". Pe fond, zeci de milioane de alegători nu şi-au putut exprima votul pe teren neutru. "Un număr semnificativ de voturi au fost adunate prin votări organizate direct la întreprinderi şi instituţii, de fapt sub controlul conducerii lor", subliniază "Golos". Pe fond rezultatele înseşi au fost "falsificate", a adăugat asociaţia de monitorizare. De reținut că observatorii independenţi sub auspiciile Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa nu au fost invitaţi de guvernul rus pentru a monitoriza procesul de vot. Autoritatea electorală federală a Rusiei a raportat că mai mult de trei sferturi dintre alegători, aproape 78%, s-au pronunţat în favoarea amendării Constituţiei. (https://bit.ly/3dVV2hQ)

Aproximativ 180 de migranţi veniţi pe mare se află într-o situaţie confuză în Marea Mediterană deoarece Italia şi Malta refuză să îi primească, a transmis ieri organizaţia caritabilă de salvare SOS Mediterranee. Frederic Penard, director de operaţiuni al SOS Mediterranee, a spus că organizaţia a trimis cinci solicitări către Italia şi Malta, de fiecare dată fără succes. Migranţii au fost salvaţi în patru operaţiuni separate, primele două având loc în urmă cu o săptămână, ei fugind de de violenţe şi abuzuri din Libia, a precizat SOS Mediterranee. De reținut că în contextul pandemiei de noul coronavirus, atât Italia, cât şi Malta nu mai permit debarcarea imediată a migranţilor salvaţi pe mare. În schimb, unii migranţi salvaţi au fost plasaţi în carantină în larg, pe vase închiriate. Unii au fost interceptaţi şi întorşi ilegal în Libia, în timp ce alţii s-au înecat în mare. Italia şi Malta sunt reticente să primească migranţi din cauză că aranjamentele care permit realocarea lor spre alte state din UE sunt în prezent suspendate. (https://bit.ly/3giabeQ)

Viktor Orban a declarat că Ungaria nu se va conforma unei cereri a Uniunii Europene de a adăuga ţări terţe pe o "listă sigură" de destinaţii pentru călătorii, cu excepţia Serbiei. De reținut că cele 27 de state membre ale UE au aprobat săptămâna asta, călătoriile de agrement sau de afaceri pentru cetăţenii din 14 ţări din afara blocului comunitar, într-o acţiune care vizează sprijinirea industriei turismului comunitar. Aceste ţări sunt Algeria, Australia, Canada, Georgia, Japonia, Muntenegru, Maroc, Noua Zeelandă, Rwanda, Serbia, Coreea de Sud, Thailanda, Tunisia şi Uruguay. (https://reut.rs/3imQog5)

China va lua "măsuri adecvate" dacă Regatul Unit extinde accesul la cetăţenia britanică pentru locuitorii din Hong Kong, în contextul legii cu privire la securitatea naţională, a anunţat ieri ambasada Chinei din Londra. Mai precis, aceasta a transmis că "dacă partea britanică schimbă unilateral regula actuală, aceasta ar însemna o abatere de la propria sa poziţie, precum şi de la dreptul internaţional", adâugând: "Noi ne opunem ferm şi ne rezervăm dreptul de a lua măsuri adecvate". De reținut că Regatul Unit a anunţat acum doău zile un plan vizând extinderea drepturilor de imigrare pentru locuitorii din Hong Kong, pe motiv că legea impusă de Beijing constituie o încălcare a autonomiei fostei colonii britanice. Acest teritoriu a fost retrocedat Chinei în 1997, cu condiţia de a păstra anumite libertăţi, precum şi autonomia judiciară şi legislativă timp de 50 de ani. Astfel, Londra prevede modificarea condiţiilor ataşate "paşaportului britanic pentru teritoriile de peste mări" cu scopul de a le face mai favorabile şi de a le permite deţinătorilor acestuia să vină să trăiască şi să muncească în Marea Britanie. Pe fond, sunt aproximativ 350.000 de titulari ai acestui paşaport, cifră care aproape s-a dublat de la debutul mişcării de contestare în Hong Kong împotriva puterii centrale de la Beijing în urmă cu un an. Mai trebuie subliniat că 2,9 milioane de alţi rezidenţi ai Hong Kong, de fapt, toţi cei născuţi înainte de 1997, sunt eligibili pentru a obţine acest document. (https://bit.ly/2NSex0c)

Consiliul de Securitate al ONU a aprobat săptămâna asta în unanimitate o rezoluţie privind încetarea ostilităţilor între ţările aflate în conflict pentru a se înlesni astfel combaterea pandemiei de COVID-19, după mai mult de trei luni de blocaj în această chestiune. Pe fond, textul, propus de Franţa şi Tunisia, are la bază apelul din 23 martie al secretarului general al ONU, Antonio Guterres, pentru o încetare a focului în conflictele internaţionale pentru ca omenirea să se poată concentra pe lupta împotriva noului coronavirus. De reținut că adoptarea rezoluţiei a fost întârziată de disputa dintre SUA şi China privind rolul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Preşedintele american Donald Trump acuză OMS că a acţionat în favoarea Chinei şi nu dorea ca numele organizaţiei să fie menţionat în rezoluţie, ceea ce însă dorea Beijingul. Atfel, ultima versiune a textului nu mai menţionează OMS, făcând în schimb o referire la ''părţile relevante din sistemul Naţiunilor Unite'' şi la rezoluţia din aprilie a Adunării Generale ce recunoaşte rolul acestei agenţii a ONU în răspunsul global în faţa pandemiei. Textul votat acum două zile cere ''o încetare generală şi imediată a ostilităţilor'' în toate conflictele de pe agenda Consiliului de Securitate şi ''îndeamnă toate părţile în conflictele armate să se angajeze imediat pentru o pauză umanitară de cel puţin 90 de zile consecutive'', cu excepţia combaterii acţiunilor antijihadiste. Dificultatea ajungerii la un compromis asupra rezoluţiei propuse a adus Consiliului de Securitate critici pentru lipsa de unitate a celor 15 state membre în faţa crizei sanitare, situaţie pe care ministrul german de externe Heiko Maas a descris-o drept o ''dovadă a incapacităţii'' acestui organism. (https://bit.ly/3itEHVc)

Consiliul Europei, principala organizaţie pentru drepturile omului de pe continentul european, a îndemnat pentru prima dată statele sale membre să integreze mai bine în programele şcolare istoria romilor şi nomazilor. Pe fond, adoptată de Comitetul de Miniştri, organismul ce regrupează miniştrii de externe ai ţărilor din organizaţia paneuropeană, "recomandarea îndeamnă pentru prima dată" statele membre "să integreze istoria romilor şi/sau a nomazilor în programele şcolare şi materiile pedagogice", anunţă un comunicat al Consiliului, care îndeamnă de asemenea la combaterea "anti-ţiganismului persistent" în Europa. Această recomandare "este menită să consolideze înţelegerea faptului" că romii şi nomazii "fac parte integrantă din societate, naţională şi europeană" şi insistă asupra "importanţei predării istoriei Holocaustului comis de regimul nazist şi aliaţii săi, precum şi a altor acte comise împotriva romilor şi nomazilor pe teritoriul Europei". Concret, textul îndeamnă ţările să integreze "activităţi de comemorare" în relaţie cu Ziua Europeană a Comemorării Holocaustului Romilor, fixată pentru 2 august, sau alegând "o dată mai bine adaptată contextului istoric al ţării vizate, de exemplu în timpul comemorărilor locale legate de detenţia sau deportarea de romi în lagăre de concentrare". Comitetul de Miniştri consideră de asemenea important să includă "relatări pozitive din istoria" romilor şi nomazilor, în calitate de "contribuţie a lor la moştenirea culturală locală, naţională şi europeană" sau de "rol activ al lor la mişcările de rezistenţă antinaziste şi antifasciste". (https://bit.ly/3isamWG)

Mai mult de jumătate dintre membrii Parlamentului European nu raportează întâlnirile pe care le au cu lobbyişti, relevă o analiză întreprinsă de Transparency International. Astfel, doar unul din trei eurodeputaţi publică aceste informaţii pe site-ul PE. Cu alte cuvinte, Transparency International consideră dezamăgitor faptul că atât de puţini europarlamentari profită de ocazia de a creşte transparenţa politicii, în condiţiile în care raportarea unor astfel de întâlniri este voluntară. Conform acestora, un total de 8.310 de întâlniri de lobby avute de 259 de europarlamentari au fost raportate pe site-ul PE începând din iulie 2019, ceea ce înseamnă 37% din numărul deputaţilor. În ce-i priveşte pe europarlamentarii germani, 53,1% dintre ei şi-au făcut publice întâlnirile, procentul fiind de 96% în cazul membrilor grupului Verzilor. În partea de jos a listei se află eurodeputaţii din Croaţia şi din Cipru, care nu au raportat nicio întâlnire, în timp ce cei mai transparenţi au fost politicienii suedezi, cu un procent de 90,5%, luxemburghezii, cu un procent de 83,3% şi finlandezii, cu un procent de 71,4%. (https://bit.ly/2YURJTW)

16 bănci din Germania, Franţa şi alte ţări din zona euro au anunţat ieri că un sistem de plăţi "cu adevărat european" ar urma să fie lansat şi să funcţioneze în 2022, pentru a digitaliza complet o regiune unde jumătate din toate plăţile de retail încă se efectuează în numerar.. Autorităţile UE şi şefii băncilor centrale căutau de mult timp un rival "intern" pentru a concura cu procesatorii americani de plăţi Mastercard şi Visa, şi, mai recent, cu giganţii din domeniul tehnologiei, cum ar fi Alipay şi Google. Dar asta nu s-a întâmplat, chiar dacă plăţile în timp real sunt posibile în zona euro din 2017. Banca Centrală Europeană a salutat ieri decizia băncilor de a lansa un sistem unificat de plăţi european până în 2022. Thierry Laborde, adjunctul directorului operaţional de la banca franceză BNP Paribas, care este parte a proiectului, a declarat că "sistemul este menit să întărească Europa, să o facă mai independentă şi robustă". Pe fond, se vor pune la un loc resursele, iar în ceea ce priveşte sistemele de distribuţie, preţurile vor avea diferențe de la o bancă la alta, dar infrastructura va fi pan-europeană. De reținut că Banca Centrală Europeană a avertizat anul trecut că dependenţa de jucătorii din afara Europei pentru două treimi din plăţile care nu sunt efectuate în numerar creează riscul ca piaţa de plăţi să nu poată sprijini piaţa unică a UE şi euro. Aşa numita Iniţiativa de plăţi europeană va deveni un nou standard pentru mijloacele de plată, oferind un card pentru consumatorii şi retailerii din Europa. Cardul va acoperi toate tipurile de tranzacţii, inclusiv cele în magazine, online sau retragerile de numerar. Totodată, pe lângă BNP Paribas, printre băncile incluse în proiect se află BBVA, Commerzbank, Deutsche Bank, Santander, ING, UniCredit şi Societe Generale. (https://nyti.ms/2O2XCbr)

Comisia Europeană a lansat o nouă cerere de propuneri, în valoare de 10,5 milioane de euro, prin intermediul programului intitulat Mecanismul pentru interconectarea Europei, pentru proiecte care să contribuie la consolidarea capacităţilor de securitate cibernetică ale Europei şi a cooperării între statele membre în acest domeniu. Proiectele vor acoperi diverse domenii precum răspunsul coordonat la incidentele de securitate cibernetică, certificarea în materie de securitate cibernetică, consolidarea capacităţilor şi cooperarea instituţională în materie de securitate cibernetică, precum şi cooperarea dintre sectorul public şi cel privat. De reținut că termenul-limită pentru depunerea propunerilor de către solicitanţi pe pagina de web dedicată cererilor de propuneri din 2020 în materie de telecomunicaţii din cadrul MIE este 5 noiembrie 2020, iar alocarea granturilor va fi probabil anunţată începând din mai 2021. (https://bit.ly/3eSXqqY)

Comisia Europeană a prezentat zilele trecute agenda pentru competenţe în Europa în vederea obţinerii unei competitivităţi durabile, a echităţii sociale şi a rezilienţei, care stabileşte obiective cantitative ambiţioase în ceea ce priveşte perfecţionarea competenţelor (îmbunătăţirea competenţelor existente) şi recalificarea (formarea de noi competenţe) care trebuie realizate în următorii cinci ani. Pe fond, cele 12 acţiuni ale sale se axează pe competenţe pentru locuri de muncă prin crearea de parteneriate cu statele membre, cu întreprinderile şi cu partenerii sociali, în vederea cooperării pentru schimbare, oferind cetăţenilor posibilitatea de învăţare pe tot parcursul vieţii şi utilizând bugetul UE ca un catalizator pentru a debloca investiţiile publice şi private în competenţele persoanelor. Se vizează să se asigure că dreptul la formare şi la învăţare pe tot parcursul vieţii, consacrat în Pilonul european al drepturilor sociale, devine o realitate în întreaga Europă, de la oraşe la zone rurale şi zone îndepărtate, în beneficiul tuturor. Comisia plasează competenţele în centrul agendei politice a UE, direcţionând investiţiile către cetăţeni şi competenţele acestora pentru o redresare durabilă după pandemia de coronavirus. Întreprinderile au nevoie de lucrători cu competenţele necesare pentru a stăpâni dubla tranziţie verde şi digitală, iar persoanele trebuie să poată beneficia de o educaţie şi o formare corespunzătoare pentru a prospera în viaţă. Dubla tranziţie verde şi digitală, însoţită de tendinţele demografice, a transformat modul în care trăim, lucrăm şi interacţionăm. (https://bit.ly/2Ao1f8n)

Comisia Europeană a luat săptămâna asta măsuri pentru a le oferi tinerilor toate posibilităţile de a-şi utiliza pe deplin potenţialul de modelare a viitorului UE şi pentru a prospera în cadrul dublei tranziţii verde şi digitală. Astfel, executivul comunitar a decis să profite de această ocazie pentru a integra dubla tranziţie verde şi digitală în ADN-ul politicilor UE în materie de tineret şi ocupare a forţei de muncă. Prin intermediul NextGenerationEU şi al viitorului buget al UE, Comisia a propus deja oportunităţi semnificative de finanţare din partea UE pentru ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor. Acum este rândul statelor membre să acorde prioritate acestor investiţii. Cel puţin 22 de miliarde euro ar trebui să fie cheltuite pentru sprijinirea ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor. achetul de sprijinire a ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor este construit în jurul a patru componente care, împreună, oferă o punte către locuri de muncă pentru generaţia viitoare: propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului privind o punte către locuri de muncă consolidează Garanţia pentru tineret, care vizează de acum înainte persoanele cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani, şi extinde impactul său asupra tinerilor vulnerabili din întreaga UE; propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului privind educaţia şi formarea profesională urmăreşte să facă sistemele mai moderne, mai atractive, mai flexibile şi mai adecvate pentru economia digitală şi economia ecologică; un nou impuls pentru ucenicii va fi benefic atât pentru angajatori, cât şi pentru tineri, adăugând forţă de muncă calificată pentru o gamă largă de sectoare; printre măsurile suplimentare de sprijinire a ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor se numără, pe termen scurt, stimulentele pentru ocuparea forţei de muncă şi pentru întreprinderile nou-înfiinţate, precum şi consolidarea capacităţilor, a reţelelor de tineri antreprenori şi a centrelor de formare inter-întreprinderi, pe termen mediu. Comisia îndeamnă statele membre să intensifice sprijinirea ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor, prin utilizarea fondurilor semnificative disponibile în cadrul NextGenerationEU şi al viitorului buget al UE. De exemplu, UE poate contribui la finanţarea: granturilor şi a împrumuturilor acordate tinerilor antreprenori, programelor de îndrumare şi incubatoarelor de afaceri; primelor pentru IMM-urile care angajează ucenici; sesiunilor de formare pentru dobândirea de noi competenţe necesare pe piaţa muncii; consolidării capacităţilor serviciilor publice de ocupare a forţei de muncă; formării pentru gestionarea carierei în cadrul educaţiei formale; investiţiilor în infrastructura şi tehnologia digitală de învăţare. (https://bit.ly/2AoTP4O)

Producătorii de lapte din întreaga lume se confruntă cu o criză existenţială în contextul în care au aruncat milioane de litri, au redus producţia şi au vândut vacile mai bătrâne.În replică, guvernele au venit cu stimulente monetare care au oferit un sprijin pe moment, astfel că la bursa de la Chicago cotaţiile futures s-au dublat în ultimele două luni. Însă după ce ajutoarele guvernamentale vor înceta mulţi producători se vor confrunta din nou cu o alegere dificilă: fie să suporte pierderi, fie să închidă ferma. De reținut că Lactatele reprezintă una dintre cele mai importante pieţe alimentare mondiale. Potrivit ONU, sectorul este responsabil pentru 14% din schimburile agricole mondiale şi peste 150 de milioane de fermieri au cel puţin un animal care dă lapte. Industria este evaluată la aproximativ 700 miliarde de dolari, dar în prezent este în pragul unei crize. De mai mulţi ani cererea de lapte este în scădere în ţările dezvoltate. Tendinţa s-a accelerat recent în condiţiile în care mai mulţi consumatori s-au orientat spre alternativele din plante. (https://bloom.bg/31Ez40n)

Constructorul aeronautic european Airbus a anunţat săptămâna asta un plan de restructurare fără precedent ce prevede eliminare a aproximativ 15.000 de locuri de muncă în decurs de un an, avertizând că viitorul său este în pericol în contextul în care pandemia de coronavirus a paralizat transportul aerian. Cele 15.000 de locuri de muncă vizate, echivalentul a 11% din personalul Airbus, sunt împărţite astfel: 5.000 în Franţa, 5.100 în Germania, 900 în Spania, 1.700 în Marea Britanie şi 1.300 la alte uzine ale grupului din întreaga lume. Cifra totală incluse şi alte 900 de posturi ce erau planificate să fie eliminate încă înainte de criză la filiala germană Premium Aerotec, care a închiriat până în 2023 hala de la Ghimbav a companiei Airbus Industries. În prezent, grupul Airbus are în total 135.000 de salariaţi dintre care 81.000 la divizia de avioane comerciale. Airbus are 49.000 de angajaţi în Franţa, 45.500 în Germania, 12.500 în Spania şi 11.000 în Marea Britanie. (https://reut.rs/3eWfcJE)

Negociatorii Parlamentului European şi ai Consiliului au căzut de acord pentru a prelungi cu doi ani actualele norme ale Politicii Agricole Comune, în ideea de a asigura o perioadă de tranziţie în aşteptarea reformei care se negociază în prezent. Compromisul trebuie validat de cele două instituţii şi mai ales actualizat după ce vor fi cunoscute cifrele în viitorul buget multianual. Între timp, o perioadă de tranziţie de doi ani, începând din 1 ianuarie 2021, va fi aplicată pentru a "asigura continuitatea plăţilor către agricultori şi beneficiari ai fondurilor de dezvoltare rurală, şi a da predictibilitate şi stabilitate sectorului", a anunţat Parlamentul European. (https://bit.ly/2VFXRgN)

Uniunea Europeană a făcut schimbări modeste în ceea ce privește măsurile sale de protejare a sectorului oţelului, ceea ce a provocat reacţii dure din partea industriei, care a cerut reducerea cotelor pentru importurile de oţel. De reținut că în 23 martie 2018 au intrat în vigoare tarife vamale americane, de 25% la importurile de oţel şi de 10% la importurile de aluminiu, iar începând cu data de 1 iunie au fost aplicate şi producătorilor din UE. Impunerea tarifelor a dus la închiderea efectivă a pieţei SUA şi la majorarea exporturilor către UE. În 2018, UE a introdus cote pentru importurile de oţel, pentru a proteja sectorul de importurile provocate de tarifele introduse de SUA. Pe fond, se admite că industria oţelului a fost puternic afectată de pandemia de coronavirus, dar se consideră că nu sunt necesare schimbări drastice, deoarece actualele cote pentru importurile de oţel nu sunt utilizate integral. (https://nyti.ms/31FahJi)

Spre sfârşitul acestui secol, anumite regiuni din Marea Britanie ar putea să se confrunte cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius la fiecare 3-4 ani, în condiţiile în care emisiile de dioxid de carbon vor rămâne cele din prezent, conform unui studiu publicat în această săptămână de Biroul de meteorologie din Regatul Unit. Totuși, dacă emisiile vor fi reduse în conformitate cu prevederile acordului climatic de la Paris, riscul ca temperaturile să atingă sau să depăşească 40 de grade Celsius va fi considerabil mai mic, susțin specialiștii. (http://dailym.ai/31G3AH4)

Populaţia de koala din statul australian New South Wales ar putea să dispară până în 2050 dacă guvernul local nu intervine rapid pentru a proteja specia şi habitatul acesteia, potrivit concluziilor unei anchete parlamentare desfăşurate timp de un an. Pe fond, defrişarea solului pentru agricultură, dezvoltarea urbană, exploatarea minieră şi forestieră au fost factorii cei mai importanţi în fragmentarea şi pierderea habitatului acestor animalele pe teritoriul NSW, statul australian cel mai dens populat, de-a lungul mai multor decenii. (https://ab.co/31B0PH3)

Uniunea Europeană trebuie să dispună de o constelaţie proprie de sateliţi pentru internet de mare viteză şi să îşi consolideze astfel autonomia strategică, a declarat zilele trecute, comisarul european Thierry Breton, care doreşte "să propună rapid" acest proiect. Totuși, pentru a dezvolta economia digitală, acelaşi comisar europeană consideră că este de asemenea "de dorit ca UE să se înzestreze, în deceniul care vine, cu un sistem de sateliţi care să facă legătura între sateliţii geostaţionari şi o constelaţie LEO (orbită joasă), echipaţi cu sisteme criptate şi tehnologii cuantice" dedicate internetului de mare viteză. (https://reut.rs/2ZtW2EA)

Pentru prima oară din 1965, de când Gallup a început să măsoare trendul, procentul americanilor care susțin creșterea imigrării l-a depășit pe cel al americanilor care se opun imigrației. (https://bit.ly/2YTYeGz)

Averea lui Jeff Bezos, fondator și CEO Amazon, a atins un nou record, depășind $171 miliarde. Totodată, fosta sa soție, Mackenzie, a devenit cea mai bogată femeie din lume. (https://bloom.bg/3incoaJ)

Înmatriculările de automobile din Franța din luna iunie arată că programul de redresare lansat de președintele Macron începe să dea rezultate. Piața a crescut față de iunie 2019, în premieră de la blocajul din martie, iar marca Dacia a reușit chiar să depășească media pieței, cu peste 8 procente. (https://bit.ly/2VHnaPj)

Grupul Capri Holdings, carte deține brandurile Michael Kors, Versace și Jimmy Choo, estimează că a înregistrat o scădere de 70% a cifrei de afaceri în primul trimestru și vizează tăieri de costuri de 150 milioane de dolari în anul fiscal 2021. (https://reut.rs/3illGnP)

Aplicațiile mobile au generat peste 50 miliarde de dolari în prima jumătate a lui 2020, la nivel global. Veniturile din App Store au ajuns în prima jumătate a anului la 32,8 miliarde de dolari, în creștere față de anul trecut cu 24,7%. Google Play a produs în aceeași perioadă 17,3 miliarde de dolari și crește mai încet, cu 21%. (https://bit.ly/2CWvPa2)

Franța a informat NATO că își suspendă implicarea în operațiunea navală din Mediterana după ce a primit rezultatele unei investigații într-un incident între nave de război franceze și turcești. Legăturile dintre cei doi aliați NATO, Franța și Turcia s-au răcit în ultimele săptămâni din cauza Libiei, Siriei de Nord și a unor extracții din estul Mediteranei. (https://reut.rs/31BZDmM)

Un nou acord comercial între SUA, Canada și Mexic a intrat în vigoare miercuri, înlocuind acordul nord american pentru comerț liber cunoscut drept NAFTA. Negocierile pentru încheierea acestui nou acord au fost inițiate de președintele SUA Donald Trump, care a numit NAFTA ”cel mai prost acord comercial care s-a încheiat vreodată”. Acordul va reglementa tranzacții comerciale de peste 1000 miliarde de dolari pe an și noi reguli. (https://reut.rs/31KI1oZ)

SUA a insistat pentru extinderea embargoului pe arme asupra Iranului, în timpul unei ședințe a Consiliului de Securitate al ONU, însă China și Rusia au respins demersul, iar aliații SUA au fost ambivalenți. (https://nyti.ms/2BWUuuK)

Liderii Burkina Faso, Ciad, Mali, Mauritania și Niger s-au întâlnit cu președintele francez Emmanuel Macron pentru a discuta eforturile comune pentru a combate grupurile armate din regiunea Sahel. (https://yhoo.it/2ByLkVh)

MIT își retrage baza de date folosită pentru antrenarea algoritmilor de inteligență artificială, după ce s-a constatat că AI-urile antrenate astfel foloseau termeni rasiști și misogini pentru a eticheta imaginile. Baza de date a fost lansată în 2008, după ce universitatea americană a procesat aproximativ 80 de milioane de imagini din Google. (https://bit.ly/3eVnfX7)

Apple se confruntă cu întârzieri de câteva luni în producția noilor iPhone-uri 5G, care ar putea duce la amânarea lansării acestora anul viitor. Pentru a evita această situație, Apple face presiuni pe producătorii de componente și reduce, în același timp, volumul de producție de la 100 de milioane de unități la 80 de milioane de unități. (https://s.nikkei.com/3iiN7ym)

În ciuda campaniilor care încurajează boicotarea Facebook, până acum, doar trei companii din top 25 al celor care au cheltuit cei mai mulți bani pe Facebook anul trecut și-au retras reclamele de pe rețeaua socială: Microsoft, Starbucks și Pfizer. Ceea ce sugerează că Mark Zuckerberg are dreptate când spune că boicotul este mai mult o problemă de reputație, decât una financiară pentru Facebook. (https://cnn.it/3gk4L2R)

Autoritatea pentru concurență din Marea Britanie vrea să schimbe reglementările actuale și să înființeze un departament numit Digital Markets Unit, care să creeze un mediu mai favorabil liberei concurențe și să monitorizeze mai îndeaproape giganții din zona digitală, precum Google și Facebook. Noua entitate ar avea autoritatea de a aplica amenzi și de a separa companiile (de exemplu Instagram de Facebook sau YouTube de Google) pentru a încuraja competiția. (https://engt.co/3gl0Z9t)

Google șantajează publisherii europeni, amenințându-i că își vor pierde accesul la instrumentele pentru reclamă ale companiei dacă nu vor trimite în continuare datele colectate de la cititori. IAB ar fi vrut că publisherii să ceară utilizatorilor două permisiuni separate, una pentru afișarea de reclame personalizate și alta pentru crearea unui profil cu datele personale ale fiecăruia. Însă Google insistă pentru o singură notificare prin care să se dea acordul pentru ambele opțiuni, asigurându-se astfel că în schimbul reclamelor personalizate primește datele personale ale cititorilor. (https://reut.rs/38nVV1B)

WhatsApp a lansat opțiunea adăugării contactelor noi prin scanarea codurilor QR. Fiecare utilizator are un cod propriu la Settings și poate adăuga un contact nou prin scanarea codului afișat de celălalt. Tot acum, WhatsApp lansează stickerele animate și adaugă un buton pentru apeluri video în grupurile cu cel mult 8 participanți. (https://bit.ly/3isa1Dq)

Facebook își va modifica, din nou, algoritmul, de data aceasta pentru a favoriza știrile originale și a le trimite mai jos în flux pe cele care nu-și prezintă transparent autorii. Modificarea, ce afectează doar știrile, va avea un impact minor asupra newsfeed-ului actual, care pune mai puțin accent pe știri și mai mult pe postările prietenilor. (https://bit.ly/3eUmI7T)

Piața de măști destinate apărării de coronavirus ar putea atinge valorea de 9 miliarde de dolari la nivel global. (https://cnb.cx/38r05Wu)

Uniunea Europeană va extinde sancțiunile împotriva Rusiei pentru încă șase luni, pentru că a eșuat să se conformeze acordului de pace cu Ucraina. Sancțiunile țintesc sectoarele energiei, apărării și finanțelor din Rusia, precum și bunuri care pot fi folosite atât pentru scopuri militare, cât și civile. (https://bit.ly/2NSCJ2h)

Înalți oficiali din Casa Albă erau informați de la începutul anului 2019, prin surse clasificate de informații, care indicau că Rusia oferă recompense secrete Talibanilor pentru uciderea americanilor, conform unor surse oficiale care au avut access la aceste informații. Aceștia l-au informat pe președintele Donald Trump în rapoartele zilnice ale serviciilor de informații, încă din martie 2019. (https://bit.ly/3ipQRy7)

În statul Alabama, tinerii organizează competiții "COVID" pentru a vedea cine se îmbolnăvește primul. Autoritățile au descoperit că există și un premiu în bani promis primei persoane care este testată pozitiv pentru SARS-COV-2. (https://cnn.it/3ip42iK)

Cel puţin 113 morţi în nordul Myanmarului, într-o alunecare de teren în mine de jad. De reținut că în fiecare an, zeci de mineri aflaţi în căutarea pietrelor preţioase mor în accidente cauzate de condiţii de muncă periculoase, mai ales în perioada musonului. (https://bit.ly/2BZM5H2)

O limbă folosită de mai bine de 1.500 de ani ar putea dispărea până în 2030. Mai precis, limba galică ar putea dispărea în următorii 10 ani. O echipă de experți a constatat că în unele comunități „utilizarea și transmiterea vocabularului galic este în colaps”. (https://cnn.it/31EFywf)

Și în final, o analiză despre cum testează Rusia reacțiile lui Trump, astfel încât Moscova dorește de la Washington acceptarea pretențiilor sale de control asupra politicii vecinilor săi. (https://bit.ly/2ZAFxa1)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier