• Marco Badea

Tribuna Internațională - 29 mai 2020

📸Imaginea zilei vine din Coasta de Fildeș, acolo unde în suburbia celui mai mare oraș din țara vest-africană, Abidjan, în vreme de pandemie, elevii își așteaptă rândul să se spele pe mâini la o chiuvetă improvizată înainte de a începe cursurile.

photo source: @Nicolas Asfouri/AFP via Getty Images

Congresul Naţional al Poporului din China a adoptat ieri legea securităţii naţionale pentru Hong Kong. Reglementarea a declanşat noi proteste în Hong Kong şi a provocat reacţii critice din partea Statelor Unite, care consideră că Beijingul afectează astfel statutul de centru financiar internaţional al fostei colonii britanice. Legea chineză are precădere faţă de legislaţia internă din Hong Kong în privinţa acţiunilor apreciate drept ameninţări la adresa securităţii naţionale şi acţiuni de subminare a puterii de stat în teritoriul semiautonom Hong Kong. Presa de stat chineză a anunţat că legea a fost adoptată în cadrul sesiunii parlamentare anuale. Legislativul chinez are un rol în bună măsură formal, întrucât deciziile politice în China sunt luate de conducerea Partidului Comunist. (https://bit.ly/3exmkvo)

Oficiul Ministerului de Externe chinez în Hong Kong a calificat ieri declaraţiile Statelor Unite că proiectul de lege propus de Beijing asupra securităţii ar submina autonomia oraşului şi ameninţările Washingtonului cu sancţiuni drept "absolut arogante, nerezonabile şi o neruşinare". Purtătorul de cuvânt al comisarului Ministerului de Externe chinez în Hong Kong a declarat într-un comunicat de presă, că "legislaţia asupra securităţii naţionale este în competenţa şi obligaţia autorităţilor centrale". Comunicatul reiterează că legislaţia nu va afecta drepturile şi libertăţile cetăţenilor sau interesele investitorilor străini şi cere Washingtonului "să oprească să se amestece" în afacerile interne ale Chinei. (https://reut.rs/3cbRXcv)

În același context, Regatul Unit, SUA, Canada şi Australia au acuzat ieri Beijingul că îşi încalcă obligaţiile internaţionale după adoptarea de către Parlamentul chinez a unei dispoziţii controversate privind securitatea în Hong Kong, drept reacţie la manifestaţiile de anul trecut. Șefii diplomaţiilor celor patru ţări, exprimându-și "profunda îngrijorare", au declarat într-un comunicat comun, că "decizia Chinei de a impune noua lege privind securitatea în Hong Kong intră în contradicţie directă cu obligaţiile sale internaţionale, potrivit principiilor declaraţiei comune semnate de China şi de Regatul Unit, constrângătoare din punct de vedere legal şi înregistrată la ONU". Legea în chestiune "ar limita libertăţile populaţiei din Hong Kong şi ar eroda astfel de manieră dramatică autonomia şi sistemul care l-au făcut atât de prosper", au estimat cele patru cancelari diplomatice. Potrivit acestora, acest text deschide calea pentru "urmărirea penală din motive politice". Cei patru semnatari se declară "extrem de îngrijoraţi" de o agravare a "divizărilor în cadrul societăţii din Hong Kong" şi fac apel la Beijing "să lucreze cu populaţia din Hong Kong pentru a găsi o soluţie acceptabilă pentru cele două părţi".(https://bit.ly/3eygREX)

Premierul chinez Li Keqiang a afirmat ieri că ţara sa şi Statele Unite trebuie să-şi respecte reciproc interesele fundamentale şi să îşi rezolve diferendele. Li a a apreciat că decuplarea economiilor americană şi chineză nu este bună pentru omenire. Acesta a declarat la conferinţa de presă anuală, după încheierea sesiunii Congresului Naţional al Poporului: "Cred că ambele ţări trebuie să se respecte una pe cealaltă şi să dezvolte o relaţie bazată pe egalitate, să îşi respecte reciproc interesele fundamentale şi preocupările majore şi să adopte cooperarea". (https://bit.ly/2AgBvdK)

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va organiza o nouă conferinţă a donatorilor luna viitoare pentru a strânge fonduri pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva noului coronavirus. Prima conferinţă care a avut loc pe 4 mai a permis adunarea a 7,4 miliarde de euro pentru a finanţa cercetarea pentru descoperirea unui vaccin împotriva COVID-19. Această a doua conferinţă va avea loc pe 27 iunie şi va fi precedată de o campanie în toată luna iunie, căreia i se vor alătura personalităţi şi staruri. "Trebuie să dezvoltăm un vaccin şi să-l distribuim în lumea întreagă cât de rapid posibil", a declarat Ursula von der Leyen într-un mesaj video, subliniind că circa 40 de ţări au donat deja fonduri pentru acest vaccin. Șefa Executivului comunitar a mai adăugat că "trebuie să accelerăm cercetarea şi dezvoltarea unui vaccin. Asta durează în general până la zece ani dar nu putem aştepta atât de mult". De reținut că în 4 mai, SUA, alături de Rusia şi India, au fost marii absenţi. Pe fond, în jur de 15 ţări şi-au confirmat deja participarea la această nouă campanie de donaţii, printre care Franţa, Austria, Canada, Germania, Mexic, Arabia Saudită sau Regatul Unit. Totodată, actorul australian Hugh Jackman şi cântăreaţa americană Miley Cyrus au susţinut ieri apelul la mobilizare al preşedintei Comisiei Europene. (https://bit.ly/3eveZMY)

Curtea Supremă din Texas a blocat o decizie prin care alegătorii care se tem pentru sănătatea lor din cauza pandemiei de COVID-19 ar fi putut vota prin corespondenţă. Judecătorul Nathan Hecht a apreciat că "suntem de acord cu statul Texas asupra faptului că simpla lipsă de imunitate a unui alegător faţă de COVID-19 nu reprezintă o dizabilitate aşa cum este definită aceasta în Codul electoral". De reținut și că procurorul general al Texasului, Ken Paxton, a salutat hotărârea Curţii Supreme, afirmând la rândul său că este incorect ca teama de a contracta COVID-19, boala provocată de coronavirusul SARS-CoV-2, să fie inclusă ca "dizabilitate" în solicitările de vot prin poştă. Mai trebuie subliniat că Republicanii, inclusiv Donald Trump, susţin că votul prin corespondenţă este susceptibil de fraudă. Democraţii afirmă în schimb că această metodă este necesară pentru a contracara riscurile pe care le presupune pentru sănătate coronavirusul, prin faptul că oamenii nu se mai înghesuie la secţiile de vot. (https://cnn.it/2Xytk4k)

Ministerul de Externe german l-a convocat ieri pe ambasadorului rus la Berlin să dea explicaţii cu privire la un atac cibernetic care a vizat în 2015 Camera Deputaţilor şi biroul parlamentar al cancelarului Angela Merkel. Acest atac cibernetic, despre care există "indicii puternice" că ar fi fost efectuat de un suspect pe atunci membru al serviciului rus de informaţii militare GRU, ar putea să ducă la sancţiuni din partea Uniunii Europene, avertizează Ministerul german de Externe într-un comunicat. În aceste condiții, Secretarul de stat german pentru afaceri externe, Miguel Berger, l-a "invitat" pe ambasadorul rus Serghei Neciaev pentru a evoca acest atac cibernetic, efectuat în urmă cu cinci ani împotriva Bundestagului şi a serviciilor Angelei Merkel. De reținut că șeful executivului german îşi exprimase personal regretul în 13 mai faţă de tentative "scandaloase" de piratare rusă care o vizase în 2015 şi asigurase că dispune de "probe tangibile" despre aceste atacuri. (https://politi.co/3erXmO8)

Preşedintele Facebook, Mark Zuckerberg, spune că marile grupuri care deţin reţele de socializare nu ar trebui să se poziţioneze ca arbitri ai discursului politic online, în contextul în care preşedintele american Donald Trump a ameninţat că va reglementa companiile din domeniu. Zuckerberg a spus: "Nu cred că Facebook sau platformele de internet în general ar trebui să fie arbitri ai adevărului". Trump a avut o reacţie furioasă în această săptămână la adresa Twitter, reţeaua rivală a Facebook, după ce platforma a introdus o semnalare de verificare a faptelor la una dintre postările preşedintelui prin care îşi exprima opoziţia faţă de votul prin corespondenţă. Menţiunea indica faptul că preşedintele face afirmaţii false că votul prin corespondenţă ar duce la fraude masive, în contextul unei dispute între democraţi şi Trump în legătură cu extinderea posibilităţilor prin care populaţia să îşi exprime votul în acest an electoral pe fondul pandemiei. Trump a susţinut că vocile conservatoare sunt reduse la tăcere şi, dacă acest lucru continuă, a ameninţat că va "reglementa ferm sau chiar va închide" reţelele de socializare. (https://bit.ly/2TMsJLC)

Totodată, preşedintele american Donald Trump a semnat ieri un ordin executiv ce vizează limitarea protecţiei reţelelor sociale şi limitarea libertăţii de care beneficiază acestea în gestionarea conţinutului publicat. "Suntem aici pentru a apăra libertatea de exprimare în faţa unuia din cele mai grave pericole care există", a declarat preşedintele Trump din Biroul Oval al Casei Albe în timp ce semna ordinul care ar urma să fie punctul de plecare al unei lungi bătălii în justiţie. Liderul de la Casa Albă a acuzat în special Twitter că acţionează părtinitor şi că nu se comportă ca o "platformă neutră". "Nu putem lăsa să continue acest lucru, este foarte, foarte nedrept", a subliniat preşedintele american. Companiile de social media au, în opinia preşedintelui Trump, o "putere necontrolată" de a cenzura şi a restricţiona informaţiile pe platformele lor şi acţionează ca un "editor cu un punct de vedere". Ordinul executiv urmăreşte să schimbe actuala interpretare a legii, care protejează platformele de socializare, ce nu pot fi făcute răspunzătoare pentru conţinutul publicat pe site-urile lor, a declarat procurorul general Bill Barr. Companiile de socializare au "devenit editori şi nu ar trebui să aibă dreptul la acelaşi tip de scut" de protejarea a răspunderii, a adăugat Barr. (https://bit.ly/3gykMn2)

Poliţia britanică a estimat că Dominic Cummings, consilierul special al prim-ministrului Boris Johnson, a comis o încălcare "minoră" a regulilor de izolare instituite pentru a lupta împotriva noului coronavirus, dar nu intenţionează să-l ancheteze. (https://bit.ly/3eovs5A)

Decizia Statelor Unite de a pune capăt derogărilor care le permiteau companiilor străine să desfăşoare lucrări la instalaţii nucleare iraniene nu vor afecta programul nuclear al Teheranului, a reacţionat ieri Organizaţia pentru Energie Atomică a Iranului. De amintit că SUA au anunţat cu o zi în urmă că vor pune capăt acestor derogări, care autorizau companii ruseşti, chineze şi europene să desfăşoare lucrări la instalaţii nucleare iraniene. Rolul companiilor străine a fost convenit prin acordul nuclear din 2015 şi era menit să garanteze că programul nuclear iranian nu va fi folosit în scop militar. (https://nyti.ms/3delQdE)

La rândul său, șeful diplomaţiei europene Josep Borrell a condamnat ieri decizia SUA de a pune capăt unor derogări-cheie în domeniul energiei nucleare civile iraniene, afirmând că aceasta va complica şi mai mult activitatea ţărilor însărcinate să asigure natura paşnică a programului derulat de regimul de la Teheran. (https://bit.ly/2XCSlLS)

Și ca să rămânem în zonă: Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a Iranului, au lansat ieri un avertisment marinei americane prezente în Golf, după ce s-au dotat cu 110 noi nave de luptă. Totodată, potrivit televiziunii iraniene de stat, flota Gardienilor Revoluţiei s-a îmbogăţit cu vedete Ashura, nave de patrulare Zolfaghar şi submarine Taregh. (https://bit.ly/2TNdUIu)

Cancelarul german Angela Merkel a lansat un apel către liderii celorlalte ţări să ia în considerare acordarea unui sprijin suplimentar instituţiilor multilaterale precum Organizaţia Naţiunilor Unite şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru a accelera recuperarea în urma crizei provocate de noul coronavirus. Luând cuvântul în cadrul unei videoconferinţe a liderilor mondiali, desfăşurată sub egida ONU, Merkel a spus că ţările ar trebui să aloce mai multă finanţare și Fondului Monetar Internaţional pentru a ajuta statele care se confruntă cu dificultăţi financiare pe termen scurt. Șefa executivului de la Berlin a mai declarat: "Alte măsuri ale FMI ar putea fi luate în considerare când devine necesară garantarea pe termen scurt a lichidităţilor statelor vulnerabile", adăguând că "astfel, ar putea fi luată în considerare o extindere a drepturilor speciale de împrumut de la FMI". În acelaşi timp, Angela Merkel a cerut o acţiune imediată împotriva pandemiei de COVID-19, avertizând totodată asupra efectelor acesteia pe termen lung, în special în Africa şi în ţările emergente pe ansamblu. "Este timpul să acţionăm şi trebuie să o facem acum. Dar de asemenea să ne gândim că impactul pandemiei va dura mult timp" a mai precizat Merkel. În acest context, cancelarul german a subliniat ataşamentul guvernului său pentru multilateralism şi rolul relevant jucat de ONU şi de Banca Mondială ca vehicule ale mecanismelor "solidarităţii" pentru că mandatul lor este în acest moment comunitatea internaţională. (https://bit.ly/2XIEvHI)

În același context, aproximativ 50 de lideri din întreaga lume au cerut ieri o mai mare "rezistenţă" şi o "cooperare" sporită la nivel global după pandemia de coronavirus, în cadrul unei videoconferinţe iniţiate de ONU privind finanţarea dezvoltării, la care nu au participat însă SUA, China şi Rusia. Obiectivul trebuie să fie "de a nu lăsa pe nimeni în urmă", a subliniat într-o înregistrare video şeful guvernului italian Giuseppe Conte, în timpul evenimentului co-organizat de Canada şi Jamaica. "Avem nevoie să fim inventivi" şi "să gândim în afara cadrului" obişnuit, a spus preşedintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, reluând idei similare exprimate şi de premierii canadian, Justin Trudeau, şi jamaican, Andrew Holness. Obiectivele dezvoltării durabile pentru 2030 "sunt mai importante ca oricând", a declarat şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, adăugând că "trebuie să lucrăm şi să luptăm împreună". Emmanuel Macron a deplâns "punerea sub un puternic semn al întrebării a multilateralismului" şi a subliniat că "se impun cooperarea" pentru "o sănătate pentru toţi", "un sprijin pentru cele mai fragile ţări", în principal din Africa, şi acţiuni în favoarea mediului şi a biodiversităţii. Lumea de după pandemie trebuie să fie dominată de "solidaritate, şi nu de profit", a spus şi preşedintele costarican Carlos Alvarado Quesada. De asemenea, premierul britanic Boris Johnson şi-a exprimat speranţa că va exista un elan pentru "a reconstrui mai bine", adăugând că "trebuie să lucrăm împreună peste frontiere pentru a evita o nouă pandemie şi pentru a repune lumea pe drumul cel bun". (https://bit.ly/3gxDZVD)

Preocupată pentru sectorul său turistic lovit de pandemia de COVID-19, Croaţia şi-a redeschis ieri frontiera pentru cetăţenii din zece ţări ale Uniunii Europene, a anunţat premierul Andrej Plenkovic. Pe lista acestor ţări figurează în special Germania, Slovenia şi Austria, ai căror cetăţeni sunt printre cei mai numeroşi vizitatori în fiecare an ai Croaţiei, mai ales pe coasta sa adriatică. (https://bit.ly/2ZZcm2f)

Moscova a criticat ieri ceea ce ea consideră a fi comportamentul tot mai "periculos" al SUA, menţionând în special deciziile succesive ale Washingtonului de a pune capăt derogărilor la programul nuclear civil iranian şi la Tratatul militar ruso-occidental "Cer Deschis". "Acţiunile Washingtonului sunt din ce în ce mai periculoase şi mai imprevizibile", a comentat în cursul unei întâlniri cu presa purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse Maria Zaharova. (https://bit.ly/2Xej5mZ)

Preşedintele american Donald Trump a prezentat ieri condoleanţe rudelor celor 100.000 de morţi din cauza pandemiei de coronavirus în SUA, după ce acest prag tragic fusese depăşit cu o zi în urmă. "Tuturor familiilor şi prietenilor celor care au plecat vreau să le prezint sincerele mele condoleanţe şi dragostea mea pentru tot ceea ce aceste persoane admirabile au apărat şi reprezentat. Fie ca Dumnezeu să fie cu voi!" a spus locatarul de la Casa Albă. Totodată, trebuie specificat că Donald Trump trimisese peste 40 de mesaje pe Twitter referitor la alte subiecte după depăşirea acestui prag, fără să facă aluzie la tragicul bilanţ. (https://politi.co/3gwcHPz)

Uniunea Europeană a prelungit sancţiunile împotriva regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad pentru încă un an, considerând că opresiunea violentă a societăţii civile continuă în această ţară, a anunţat ieri Consiliul European. În total 273 de persoane fizice şi 70 de companii sunt afectate de ultimele sancţiuni, care includ îngheţarea activelor, restricţii comerciale şi interdicţii de intrare în ţările UE. Sancţiunile economice includ o interdicţie de import a petrolului din Siria. De amintit că războiul civil din Siria a izbucnit în 2011 în urma protestelor împotriva lui Assad şi a făcut deja peste 400.000 de victime. Toate încercările de a iniţia o tranziţie politică până acum au eşuat. Guvernul lui Assad controlează din nou o mare parte din ţară, cu spirjinul rusiei lui Vladimir Putin. (https://bit.ly/2M83f73)

Ambasada SUA din Ierusalim îi invită pe cetăţenii americani să dea dovadă de "un înalt grad de vigilenţă" în cazul deplasării în teritoriile palestiniene, într-o "alertă de securitate" difuzată ieri după ultimele declaraţii despre proiectul de anexare a unei părţi din Cisiordania de către Israel. "Acte de violenţă pot fi comise fără sau cu puţin preaviz", continuă ambasada în nota sa difuzată online. "Cetăţenii americani trebuie să ia în considerare cu atenţie riscurile pentru securitatea lor personală", adaugă ea, sfătuindu-i pe cetăţenii americani să evite orice sejur în Fâşia Gaza, enclavă palestiniană controlată de mişcarea islamistă Hamas. De reținut că ambasada nu menţionează evenimente speciale care să justifice această "alertă de securitate" care intervine în timp ce accesul în Fâşia Gaza rămâne închis din cauza măsurilor împotriva propagării noului coronavirus, iar cel în Cisiordania dinspre Israel este redeschis în cadrul măsurilor de ieşire din izolare. În același timp, avertismentul survine odată cu apropierea deciziilor, aşteptate cu începere de la 1 iulie, ale noului guvern israelian privind aplicarea planului administraţiei Trump pentru Orientul Mijlociu. Acest plan, salutat de o mare parte din clasa politică israeliană, dar respins de palestinieni, prevede anexarea de către Israel a Văii Iordanului şi a coloniilor evreieşti din Cisiordania ocupată. (https://bit.ly/2zz4CJs)

Curtea Constituţională din Kosovo a risipit ieri speranţele taberei prim-ministrului de stânga Albin Kurti referitoare la organizarea de noi alegeri parlamentare anticipate, confirmând un decret al adversarului său politic, preşedintele Hashim Thaci, privind formarea unui nou guvern de coaliţie. Astfel, este posibil ca această decizie să ducă la o intensificare a tensiunilor în Kosovo, aflat într-o criză politică declanşată de căderea pe 25 martie a guvernului condus de partidul naţionalist de stânga al lui Albin Kurti, Platforma Vetevendosje, care a câştigat alegerile legislative din octombrie 2019. Albin Kurti a cerut organizarea de noi alegeri, dar preşedintele Thaci a numit prin decret un reprezentant al partidului de centru-dreapta care s-a clasat pe locul al doilea la alegerile legislative din toamnă, LDK, pentru a forma un nou guvern, fără a mai organiza un nou scrutin. De reținut că alegerile legislative din toamnă au consacrat înfrângerea istorică a foştilor luptători pentru independenţă care au dominat viaţa politică de la proclamarea independenţei provinciei sârbe în 2008. Mandatul lui Hashim Thaci, fost luptător şi figură centrală pe scena politică kosovară, se încheie în 2021. În altă ordine de idei, cea mai înaltă instanţă din Kosovo, sesizată de tabăra lui Albin Kurti, a decis că decretul prezidenţial este "în conformitate" cu Constituţia. Învingătorii într-un scrutin "nu au autoritatea de a bloca formarea unui guvern într-un ciclu electoral", a declarat instanţa. (https://bit.ly/2AihP9u)

Statele Unite au anunţat ieri aprobarea vânzării a 84 de rachete Patriot de ultimă generaţie către Kuweit, precum şi a unui set de echipamente destinate modernizării sistemelor anti-rachetă ale emiratului, pentru o sumă totală de 1.425 miliarde de dolari. Vânzarea va ajuta la "consolidarea securităţii unui aliat major din afara NATO, care este un factor important al stabilităţii politice şi al progresului economic în Orientul Mijlociu", a informat Departamentul de Stat într-un comunicat. Totodată, rachetele Patriot PAC-3 vor îmbunătăţi capacitatea Kuweitului de a răspunde ameninţărilor actuale şi viitoare şi de a asigura securitatea infrastructurii sale de petrol şi gaze, se mai arată în comunicat, o referire la raidurile din septembrie 2019 asupra instalaţiilor de petrol din Arabia Saudită atribuite Iranului de către administraţia de la Washington. (https://reut.rs/3cc0c8r)

Autorităţile americane trebuie să acţioneze pentru a opri poliţia să ucidă afro-americani neînarmaţi, a declarat ieri Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, după incidentul mortal înregistrat la Minneapolis în urmă cu câteva zile. În Minneapolis au izbucnit proteste violente după moartea lui George Floyd, un afro-american care a decedat după ce un ofiţer de poliţie alb l-a apăsat cu genunchiul pe gât, în pofida apelurilor lui Floyd că nu putea să respire. Solicitând ''măsuri serioase'', fosta şefă a statului chilian a afirmat că se impune o schimbare a procedurilor poliţiei, că trebuie puse în practică sisteme de prevenţie şi că ofiţerii ar trebui să fie puşi sub acuzare şi condamnaţi în cazul folosirii excesive a forţei. (https://bit.ly/2XEdpBL)

Consiliul de supervizare al Volkswagen a aprobat ieri câteva proiecte într-o alianţă de miliarde de dolari cu Ford, care fusese anunţată în iulie 2019. Producătorul auto german a informat că diverse contracte între cele două companii sunt aproape de finalizare şi vor fi semnate curând. Printre proiectele comune specificate de VW se află o camionetă care va fi dezvoltată de Ford, o maşină pentru livrări în oraş care va fi dezvoltată de VW, un vehicul comercial mai mare care va fi dezvoltat de Ford şi un nou model electric pentru divizia Ford Europa, care va fi construit folosindu-se platforma VW. Referindu-se la aprobarea oficială a acordurilor, un purtător de cuvânt al Ford a declarat: "Aşteptăm cu nerăbdare să dăm în curând publicităţii o actualizare a informaţiilor privind cooperarea comună". (https://nyti.ms/3dbO1de)

Comisia Europeană a prezentat, ieri, o propunere privind o facilitate de împrumut pentru sectorul public, în cadrul Mecanismului pentru o tranziţie justă, care va fi pusă în aplicare în parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii şi va încuraja investiţiile care sprijină tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic realizate de autorităţile din sectorul public în beneficiul regiunilor cu un consum ridicat de cărbune şi cu emisii ridicate de dioxid de carbon. Facilitatea va include 1,5 miliarde de euro sub formă de granturi din bugetul UE şi până la 10 miliarde de euro sub formă de împrumuturi din surse proprii ale Băncii Europene de Investiţii. Ea va mobiliza investiţii de până la 25-30 de miliarde de euro pentru a ajuta teritoriile şi regiunile cele mai afectate de tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic, acordând prioritate celor care au o capacitate mai redusă de a face faţă costurilor tranziţiei. Facilitatea va fi accesibilă tuturor statelor membre, iniţial pe baza unor pachete financiare naţionale, prin intermediul unor cereri de propuneri care îndeplinesc următoarele criterii: proiectele aduc beneficii teritoriilor identificate într-un plan teritorial pentru o tranziţie justă, proiectele primesc un împrumut BEI în cadrul facilităţii şi proiectele nu generează suficiente fluxuri de venituri pe piaţă. Totodată, trebuie specificat că proiectele trebuie să se conformeze politicii de creditare a BEI. Printre domeniile de investiţii se vor număra infrastructura energetică şi de transport, reţelele de termoficare, transportul public, măsurile de eficienţă energetică şi infrastructurile sociale, precum şi alte proiecte care pot aduce beneficii directe comunităţilor din regiunile afectate şi care pot reduce costurile socioeconomice ale tranziţiei către o Europă neutră din punct de vedere climatic până în 2050. (https://bit.ly/2XcOeHB)

Comisia Europeană a anunţat ieri că intenţionează să pună la punct o rezervă permanentă de medicamente esenţiale şi echipamente medicale, pentru a răspunde la crizele de aprovizionare care au afectat UE timp de mai mulţi ani şi care s-au înrăutăţit în perioada pandemiei de COVID-19. Rezerva va fi finanţată de la noul buget pentru sănătate în valoare de 9,4 miliarde de euro, pe care l-a propus în urmă cu două zile Executivul comunitar. Astfel, viitoarea rezervă se va adăuga stocurilor de urgenţă în valoare de 380 milioane de euro, care au fost create la începutul pandemiei de COVID-19, după ce multe state din blocul comunitar s-au confruntat cu lipsuri grave în aprovizionarea cu măşti, kituri de testare, ventilatoare, medicamente pentru terapie intensivă şi alte produse vitale. Pe fond, UE vrea să stocheze şi dezinfectanţi, reactivi pentru testare şi diagnosticare, echipamente de protecţie şi medicamente esenţiale. Fondurile suplimentare, care trebuie însă aprobate de guvernele statelor membre şi Parlamentul European, ar urma să fie utilizate şi pentru achiziţionarea de vaccinuri, care deseori sunt în cantităţi insuficiente în UE şi, în marea lor majoritate, sunt produse în afara blocului comunitar. De asemenea, Comisia Europeană a precizat că vrea să ofere stimulente companiilor farmaceutice să dezvolte şi să producă vaccinuri în Europa, să îşi mute capacităţile de producţie de medicamente şi componente chimice utilizate la producţia de medicamente, care în prezent sunt importate în principal din India şi China. (https://reut.rs/3gCAb5Q)

Investiţiile în energie erau bine creionate la începutul anului, cu o creştere globală estimată la 2%, dar criza provocată de coronavirus a trimis totul la pământ şi acum se aşteaptă o scădere record de 20%, potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei. În raportul său anual privind investiţiile, publicat acum dou zile, IEA semnalează că se va înregistra o pierdere de circa 400 de miliarde de dolari, ceea ce, potrivit directorului executiv, Fatih Birol, este "foarte îngrijorător". Birol avertizează că aprovizionarea corectă a pieţei în momentul în care economia îşi va reveni poate fi ameninţată de posibile tensiuni, în special în sectorul petrolului. El avertizează şi în legătură cu pierderea locurilor de muncă şi cu faptul că este pusă în pericol tranziţia spre un sistem energetic mai sustenabil. (https://bit.ly/2BeuGdh)

Cercetători marini australieni şi germani au descoperit cel mai mare număr de noi specii de bureţi carnivori din lume în cadrul unei expediţii la mare adâncime pe coasta de est a Australiei. Cel puţin 17 specii noi au fost găsite după călătoria ştiinţifică din 2017 când echipa de oameni de ştiinţă a descoperit bureţii care trăiesc la adâncimi de până la 4.000 de metri sub nivelul mării, a anunţat zilele trecute Muzeul Queensland într-un comunicat. De reținut că anterior, erau cunoscute doar trei specii de bureţi carnivori în Australia. (https://bit.ly/3gBCIwP)

Vânturile puternice care însoţesc cicloanele creează condiţii extreme ce pot dăuna recifelor de corali aflate chiar şi la 1.000 de kilometri distanţă. (https://bit.ly/2ZK9hmp)

Invazia de lăcuste de deşert a devenit cea mai nouă ameninţare cu care se confruntă India, deja afectată de pandemia de COVID-19, unde autorităţile se folosesc deja de drone şi echipe tehnice pentru a pulveriza pesticide în încercarea de a preveni distrugerea culturilor, ca urmare a celui mai grav atac al acestor insecte în aproape trei decenii. Deja, culturile de cereale şi de legume din mai multe state indiene, printre care Rajasthan, Punjab, Madhya Pradesh, Gujarat şi Uttar Pradesh, se află în calea insectelor și sunt grav afectate. (https://bit.ly/36Ec0iC)

Britanicul Bob Weighton, recunoscut de Guinness Book of Records drept decanul de vârstă al umanităţii, a murit ieri de cancer la vârsta de 112 ani. Fost profesor şi inginer, Weighton a fost declarat de Guinness drept cel mai bătrân om din lume în luna martie, titlu contestat de sud-africanul Freddie Blom, care a susţinut că urma să împlinească 116 ani pe 8 mai. Totodată, la sfârşitul lunii martie, cea mai vârstnică femeie identificată de academia Guinness a fost japoneza Kane Tanaka, în vârstă de 117 ani. (https://bbc.in/2AgOhZK)

Sute de angajaţi medicali au demonstrat ieri în faţa unui spital din Paris pentru a cere salarii mai mari şi mai multe resurse pentru un sector public de sănătate aflat în prima linie a luptei împotriva epidemiei de COVID-19. Medici şi asistente, cu măşti pe faţă, au sunat din clopoţele şi au lovit în tăvi, adunaţi în faţa spitalului Robert Debre, în nordul capitalei, unii purtând bannere pe care scria: "Nu medalii, nu gaze lacrimogene, ci paturi şi bani!". Protestul a avut loc în timp ce guvernul lucrează la un plan de sprijin pentru lucrătorii din sănătate care s-au aflat în prima linie a combaterii epidemiei. Angajaţii s-au plâns de multă vreme de salariile mici şi de lipsa de personal suficient în spitalele franceze, nemulţumiri care au dus în ultimul an la un val de greve. (https://reut.rs/2TPq3Na)

Reprezentaţii Guinness World Records au anunţat că evenimentul special ''One World: Together at Home'', difuzat la nivel mondial şi transmis în direct online, a stabilit două recorduri recunoscute de această organizaţie. Astfel, evenimentul special care a avut loc la 18 aprilie, având-o pe Lady Gaga în calitate de curator şi organizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Global Citizen, a stabilit noi recorduri: cele mai multe acte muzicale în cadrul unui festival la distanţă şi cei mai mulţi bani strânşi în scopuri umanitare în cadrul unui festival muzical la distanţă. (https://bit.ly/2MawZQU)

Astronomii au obţinut imagini ale unei galaxii străvechi, cu vârsta de 11 miliarde de ani, o galaxie inelară fierbinte şi foarte activă, cu ajutorul datelor adunate de Observatorul W.M. Keck din Hawaii şi de Telescopul Spaţial Hubble. Galaxia, denumită R5519, este formată dintr-un inel plat de stele, cu o uriaşă gaură în mijloc, ce a rezultat, cred astronomii, în urma coliziunii cu o altă formaţiune galactică. Astfel de galaxii, cunoscute drept "galaxii inel colizional", se nasc rareori în Universul matur. Este pentru prima oară când astronomii au descoperit o astfel de galaxie atât de veche şi de îndepărtată - aflată la 11 miliarde de ani lumină de Soare, lumina ei abia acum ajungând la Pământ. (https://bit.ly/2ZZkWxZ)

Cel mai vechi genom aproape complet al virusului HIV, care provoacă SIDA, a fost descoperit în Republica Democrată Congo, într-o mostră uitată de ţesut datând din 1966, cu aproape două decenii înainte ca virusul HIV să fie descoperit oficial, conform un studiu publicat în ultimul număr al revistei Proceedings of the National Academy of Sciences. Pe fond, mostra de ţesut a fost prelevată şi conservată în 1966, ceea ce face ca acest genom viral de HIV să fie cu 10 ani mai vechi decât cel mai vechi genom HIV cunoscut până acum (care provine dintr-o mostră de sânge recoltată în 1976 tot din RD Congo). Astfel de secvenţe genomice, care provin dintr-o perioadă de dinainte de descoperirea virsului care provoacă SIDA (descoperire ce a avut loc în 1983), contribuie la identificarea mutaţiilor genetice suferite de acest virus. La rândul lor, aceste mutaţii îi ajută pe cercetători să urmărească modul în care s-a răspândit virusul HIV şi când a început acesta să infecteze oamenii. (https://bit.ly/2XbZhQZ)

Autorităţile din Moscova au revizuit bilanţul morţilor din cauza COVID-19 din luna aprilie. Cu noile cifre, numărul deceselor este mai mult decât dublu faţă de raportările iniţiale. (https://bbc.in/3cc74mf)

Prințul William al Marii Britanii a povestit că vederea slabă la distanţă l-a ajutat să-şi depăşească anxietatea când trebuia să ţină discursuri publice, pentru că nu putea distinge figurile celor prezenţi la eveniment. Prințul William, duce de Cambridge, 37 de ani, al doilea pe linia de succesiune la tronul britanic, după tatăl său, prințul Charles, a făcut această dezvăluire într-un documentar despre importanţa îngrijirii sănătăţii mintale. Vorbind despre anxietate ca problemă medicală, prinţul William a dezvăluit că şi el a trecut prin astfel de stări când trebuia să susţină discursuri importante. (https://bit.ly/2XdNbXR)

Roberto Escobar, fratele fostului lider al cartelului Medellin, Pablo Escobar, a dat în judecată Apple și cere daune de 2,6 miliarde de dolari după ce telefonul său iPhone X ar fi fost accesat ilegal printr-o vulnerabilitate din FaceTime. Roberto Escobar susține că a primit o scrisoare de amenințare de la o persoană denumită Diego, după ce acesta i-a obținut adresa și alte informații personale prin funcție de apel video a telefonului Apple. (https://bit.ly/2ZP3hce)

Ridicarea restricțiilor de circulație din Italia a readus pe marginea drumurilor prostituatele românce. O publicație locală din Bari a documentat reapariția prostituatelor pe drumul provincial Adelfia Rutigliano, considerat „unul dintre cele mai mari supermarketuri sexuale din zona Bari”. Majoritatea s-au resemnat că nu au alternative și au ieșit pe străzi cu minime măsuri de protecție. „Jumătate dintre ele poartă masca și în geanta peste prezervative au una sau două sticle de gel dezinfectant”, scrie ziarul italian. Fetele sunt obligate să lucreze pe stradă în timpul zilei, în timp ce, după ora 19 până la miezul nopții primesc clienți în apartamentele din Bari. Una dintre ele, contactată telefonic pe baza unui anunț pe un site de întâlniri încearcă să își convingă clienții că nu e niciun fel de pericol. „Casa mea este la fel de curată ca o cameră de hotel”, spune ea clientului speriat de infecție. Fetele au în geantă are un termoscanner portabil pentru a măsura temperatura corpului clientului și, la cerere, o măsoară și pe a ei. De reținut că deși se pot lua măsuri de precauție, riscul de a contracta virusul este foarte mare. Clienții vin și pleacă. (https://bit.ly/3ccthRk)

Pentru prima oară în 124 de ani, maratonul de la Boston a fost anulat, din cauza pandemiei. Inițial organizatorii luaseră decizia amânării din aprilie pentru septembrie. (https://bit.ly/3c8ywRL)

Apple a achiziționat startupul din domeniul inteligenței artificiale Inductiv, pentru a-și îmbunătăți oferta asistentului virtual Siri. (https://bloom.bg/3deMItR)

Poducătorul auto francez Renault a anunţat azi că va demara negocieri cu sindicatele pentru reorganizarea şi încetarea activităţii la unele fabrici de asamblare din Franţa, şi va concedia 15.000 de angajaţi pe plan global, din care 4.600 în Franţa, în urma declinului vânzărilor. (https://reut.rs/36FRAWn)

Directorul financiar al Huawei, Meng Wanzhou, care a fost arestată în Vancouver în decembrie 2018, la cererea SUA și condamnată în ianuarie 2019 fiind acuzată de fraudă, va fi extrădată din Canada, în urma unei decizii a unei instanțe canadiene de acum două zile. Arestarea acesteia a aruncat Canada într-o luptă diplomatică cu SUA și China, în privința comerțului, furtului de secrete tehnologice și în dezbaterea despre construirea rețelelor mobile 5G, dacă reprezintă o amenințare de securitate națională. China a arestat, ca răspuns, doi cetățeni canadieni pe care i-a acuzat de spionaj, care se află în închisori secrete din China. Canada a criticat sever China pentru modul în care a gestionat pandemia coronavirus și pentru politicile sale care încalcă drepturile omului. (https://nyti.ms/2M97AXF)

Și cam în același context, Guvernul japonez a emis o circulară cu instrucțiuni pentru agențiile independente și anumite coroporații care dețin și utilizează date private să nu folosească echipament de telecomunicații făcut de companii chineze, cum ar fi Huawei. (https://bit.ly/2zxezXR)

Microsoft lansează Windows 10 May 2020, primul update major al sistemului de operare. Acesta aduce, printre altele, îmbunătățiri pentru Notepad, Cortana, Windows Subsystem for Linux, Task Manager, Calculator, precum și o nouă opțiune de resetare a PC-ului bazată pe cloud. (https://cnb.cx/2XAomEo)

Livrările de PC-uri, smartphone-uri și tablete vor scădea în 2020 cu 13,6%, iar gama tuturor se va opri la 1,9 miliarde de unități. Totodată, telefoanele cu 5G vor ajunge să reprezinte în 2020 11% din această piață, iar ciclul de utilizare al telefoanelor va crește la 2,7 ani. (https://gtnr.it/2Ahq4Cz)

Instagram începe să afișeze reclame în IGTV și împarte banii din reclame și badge-uri cu creatorii de conținut, care vor primi 55% din veniturile generate astfel. Primele reclame vor fi clipuri verticale cu o durată de cel mult 15 secunde. La început, vor participa în acest program 200 de creatori vorbitori ai limbii engleze. (https://bit.ly/2TOYmEd)

Google a lansat o nouă serie de instrumente menite să ajute afacerile afectate de pandemie, disponibile în Maps și motorul de căutare. Printre altele, restaurantele vor putea să indice partenerii de livrare preferați, pentru a ghida clienții către serviciile care percep cea mai mică taxă. (https://tcrn.ch/2TLEzFC)

Un echipă de cercetători de la Universitatea din Southhampton, Universitatea din Bath și King”s College Londra a obținut probe solide privind impactul adversităților din copilărie asupra funcționării neuropsihologice a adulților. Aceștia au demonstrat că dificultățile neuropsihologice pot explica de ce adversitățile timpurii din copilărie sunt legate de deficitul de atenție ulterior. Studiul a analizat funcționarea neuropsihologică a 70 de tineri adulți care au fost expuși la condiții de deprivare severă în orfelitatele românești din timpul regimului Nicolae Ceaușescu și adoptați ulterior de familii britanice. Rezultatele arată că acesti copii români adoptați, comparați cu alți copii adoptați, care nu au suferit deprivațiuni severe, au un IQ mai scăzut și au performat mai slab decât ceilalți. (https://bit.ly/3cfomyK)

O psihoterapeută specializată în traumă din Cardiff, Marea Britanie, a oferit câteva sfaturi pentru a face față anxietății, fricii, supra vigilenței și pierderii sensului vieții, cauzate de virus. Menținerea unei rutine și găsirea unor modalități de relaxare sunt unele dintre metodele prin care putem preveni agravarea unor simptome ce țin de sănătatea psihicului. (https://bbc.in/2XfLWYd)

Washingtonul se pregăteşte să anuleze vizele pentru mii de studenţi chinezi care studiază în Statele Unite, despre care administraţia Trump consideră că au legături cu armata chineză. (https://nyti.ms/36RcsdH)

IPS Teodosie, star internațional: (https://abcn.ws/2XczEzB)

Și în final, podcastul săptămânal Recorder, realizat de Anca Simina. În episodul de azi se vorbește despre apele tulburi și de ce în România nu putem fi siguri că apa potabilă este și bună. (https://bit.ly/2AfYJRg)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier