• Marco Badea

Tribuna Internațională - 28 mai 2020

📸Imaginea zilei vine din Hong Kong, acolo unde au început iar protestele. Forţele de ordine din Hong Kong au utilizat gaze lacrimogene şi au reţinut aproximativ 300 de manifestanţi care protestau faţă de proiectul de lege privind siguranţa naţională prin care Administraţia din China ar putea consolida controlul asupra provinciei autonome. Șefa executivului care administează regiunea autonomă Hong Kong, Carrie Lam, susţine că noua lege privind siguranţa naţională elaborată de Beijing nu va afecta drepturile locuitorilor provinciei autonome chineze. Cu toate acestea, comunitatea internațională și în mod special SUA, sunt de altă părere.

Photo source: @Kin Cheung/AFP

Comisia Europeană🇪🇺 a propus ieri un plan de refacere economică a blocului comunitar post-pandemie, denumit drept European Recovery Plan, în valoare de 1,85 trilioane euro💶 pentru viitorul exercițiu financiar prevăzut pentru 2021-2027. Comisia Europeană a transmis propunerea către Parlamentul European și Consiliul UE, iar acestea din urmă trebuie să îl aprobe. Dar acest aspect o să presupună un concurs de negocieri între statele membre, care va trebui să rezulte într-o filozofie unitară a compromisului. Pe fond, proiectul Executivului european include mai multe instrumente de intervenție pentru ajutarea statelor membre lovite de criza provocată de pandemia de COVID-19, printre care, viitorul buget multianual al UE, în valoare de 1,1 trilioane euro, cât și inițiativa Next Generation EU, în valoare de 750 miliarde euro. Din aceste 750 de miliarde de euro, 500 miliarde vor fi granturi, adică fonduri nerambursabile și 250 miliarde vor fi împrumuturi. Aici trebuie subliniat că Next Generation EU va strânge banii prin emisiuni de obligațiuni ale UE, înregistrându-se astfel o premieră absolută în istoria Uniunii Europene, iar împrumuturile acordate statelor din acest buget vor fi rambursate de statele membre în perioada 2028 – 2058. Iar referitor la acele granturi, adică creditele și finanțările nerambursabile acordate statelor membre, acestea vor prespune și faptul că vor apărea noi taxe, precum cele pentru emisiilor poluante sau taxe pe activele marilor corporații. Nu e exclus, după cum a declarat chiar șefa Comisiei Europene, să apară și o taxă la frontiera UE pe carbon, evitându-se astfel pătrunderea de bunuri care poluează să intre în UE. Tot aici se are în vedere și o viitoare taxă digitală, care s-ar impune celor care fac bani în online. Firește, toate acestea vor trebui însă aprobate de statele membre. Iar aci e mult de negociat. Totodată, Comisia Europeană vrea ca investițiile ce vor fi făcute de statele membre cu banii din aceste mecanisme să aibă în vedere respectarea 🌍European Green Deal, planul ecologic propus de Ursula von der Leyen la sfârșitul anului trecut și care își propune reducerea semnificativă a emisiilor poluante și neutralitate climatică în interiorul blocului comunitar până în 2050. De rețiut și că planul Comisiei Europene se bazează pe acordul istoric între liderii Emmanuel Macron și Angela Merkel pentru emiterea de obligațiuni comune ale UE. Totuși, acum urmează bătălia politică din interiorul Uniunii, unde grupul celor patru state austere (Olanda, Suedia, Danemarca și Austria) se opune emiterii acestor obligațiuni comune. Iar aici mai intervine un aspect care enervează legislativul european, căci propunerea Comisiei Europene prevede excluderea Parlamentului European din gestionarea fondului ce stă la baza revenirii economice a UE. ((https://bit.ly/3gleXci)

Comisia Europeană a majorat fondul pentru o tranziţie justă, destinat să sprijine statele membre în accelerarea tranziţiei către o neutralitate climatică, fondurile venind de la noul Mecanism pentru redresare şi rezilienţă, care va ajuta economiile europene să îşi revină după pandemia de coronavirus. Astfel, statele membre se îngrămădesc deja să obţină o bucată cât mai mare din Fondul pentru o tranziţie justă, nu mai puţin de 18 state membre pregătindu-se să solicite sprijin de la Comisia Europeană pentru a-şi restructura sectorul carbonifer, să recalifice muncitori şi să ajute companiile dependente de cărbune să facă tranziţia spre activităţi mai ecologice. Ieri, Comisia Europeană a confirmat propunerea de consolidare a Fondului pentru o tranziţie justă, până la 40 de miliarde de euro, dintre care 30 de miliarde de euro ar urma să vină de la noul Mecanism pentru redresare şi rezilienţă şi 10 miliarde de euro de la bugetul comunitar pentru perioada 2021-2027. Această propunere este de peste cinci ori mai mare decât valoarea de 7,5 miliarde de euro, la preţuri din 2018, a Fondului pentru o tranziţie justă propus în luna ianuarie de Executivul comunitar, înainte însă de a-şi revizui propunerea de buget multianual din cauza pandemiei de coronavirus. Comisia Europeană nu a precizat cum anume vor fi împărţiţi banii între statele membre. Conform propunerii precedente a Comisiei, toate statele membre puteau solicita acordarea de fonduri, însă prioritate aveau regiunile ale căror economii şi locuri de muncă depindeau de industrii poluante, precum minele de cărbune din Polonia. De asemenea, Comisia Europeană a subliniat că este necesar ca în cadrul Consiliului European, până în iulie, să se ajungă rapid la un acord politic cu privire la instrumentul Next Generation EU şi la bugetul general al UE pentru perioada 2021-2027, pentru a da un nou dinamism redresării şi a oferi UE un instrument solid de relansare a economiei şi de construire a viitorului. (https://reut.rs/3d9Dj75)

Premierul italian Giuseppe Conte a descris drept ''un excelent semnal de la Bruxelles'' planul european de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro propus ieri de Comisia Europeană pentru combaterea crizei economice provocate de pandemia COVID-19, iniţiativă primită ''pozitiv'' şi de guvernul spaniol, la fel de Franţa şi Germania, în timp ce Olanda, una dintre ţările adepte ale rigorii bugetare, consideră că negocierile asupra acestei iniţiative vor lua timp, lucru recunoscut şi de cancelarul german Angela Merkel, potrivit agenţiilor. Italia va fi principalul beneficiar al acestui plan, urmând să primească subvenţii şi credite ce însumează circa 172 de miliarde de euro. ''Aceasta merge cu adevărat în direcţia indicată de Italia. Am fost descrişi drept vizionari pentru că am crezut (în acest plan) de la început'', a reacţionat Giuseppe Conte. A doua ţară beneficiară a acestui plan este Spania, care va putea obţine subvenţii şi credite în total de circa 140 miliarde de euro. Guvernul spaniol primeşte ''pozitiv'' pachetul financiar prezentat de preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, care ''cuprinde multe dintre cererile formulate de Spania'', se arată într-un comunicat al guvernului condus de Pedro Sanchez. (https://reut.rs/2B9WeAs)

Majoritatea eurodeputaţilor au salutat ieri, în plenul Parlamentului European, planul de redresare în valoare de 750 de miliarde euro, prezentat de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi care este parte a bugetului Uniunii Europene pe termen lung revizuit. (https://bit.ly/2THWddm)

România ar urma să primească 33 de miliarde de euro dintr-un fond special creat de Comisia Europeană pentru a ajuta la revenirea economiilor grav afectate de pandemie, potrivit unui document făcut public ieri de executivul european. România ar fi al doilea beneficiar din rândul țărilor central și est-europene, după Polonia (alocare de 64,5 miliarde de euro). Ungaria, Bulgaria, Croația și Slovacia ar urma să primească câte 15 miliarde de euro, Cehia – 11,3 miliarde de euro. Cei mai mari beneficiari ar urma să fie Italia (153 de miliarde de euro) și Spania (149,3 miliarde de euro), ele fiind țările cele mai afectate de pandemia de coronavirus. De notat că o parte din aceste fonduri sunt nerambursabile, altele vor veni sub formă de credite ce trebuie returnate, dar credite cu dobânzi extrem de mici. (https://bit.ly/3exvHeV)

Consecinţele economice ale pandemiei de COVID-19 ar putea expune riscului sărăciei până la 86 de milioane de copii în plus până la sfârşitul anului, potrivit unui studiu comun realizat de ONG-ul Save the Children US şi UNICEF. În total, numărul copiilor afectaţi de sărăcie ar ajunge la 672 de milioane, o creştere cu 15% faţă de anul precedent, au precizat ieri cele două organizaţii într-un comunicat. Aproape două treimi din aceşti copii trăiesc în Africa Subsahariană şi Asia de Sud. Creşterea numărului de copii afectaţi de sărăcie din cauza pandemiei s-ar înregistra mai ales în Europa şi Asia Centrală, potrivit studiului care se bazează pe proiecţii ale Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional şi pe date demografice din 100 de ţări. Cu o acţiune imediată şi eficientă, „putem opri ameninţarea pandemiei asupra celor mai sărace ţări şi a unora dintre cei mai vulnerabili copii”, a precizat Inger Ashing, directoarea Save the Children. Ei sunt „foarte vulnerabili chiar şi la perioade scurte de foamete şi la malnutriţie care îi pot afecta pe tot parcursul vieţii”, a mai avertizat aceasta. Cele două organizaţii au solicitat guvernelor să îşi extindă rapid sistemele de securitate socială şi să asigure mese şcolare pentru a limita efectele pandemiei. (https://uni.cf/3eoROUC)

Mii de copii din Filipine au fost supuşi la stres psihologic, intimidare şi sărăcie agravată ca urmare a campaniei declanşate de preşedintele Rodrigo Duterte împotriva drogurilor, a avertizat ieri Human Rights Watch. Astfel, cel puţin 101 de copii au fost ucişi în timpul represiunilor violente care au durat între iulie 2016 până în decembrie 2018. Human Rights Watch i-a îndemnat pe membrii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului să susţină o investigaţie internaţională independentă asupra uciderilor din timpul războiului drogurilor şi impactului pe care violenţa o are asupra copiilor, şi i-a cerut guvernului filipinez să pună capăt operaţiunilor sale antidrog ilegale. Potrivit statisticilor poliţiei din Filipine, mai mult de 5.600 de suspecţi au fost ucişi în operaţiuni antidrog începând cu 1 iulie 2016, însă organizaţia pentru drepturile omului estimează la mai mult de 27.000 numărul de persoane ucise. În multe dintre raiduri, copii au asistat la uciderea unui părinte sau au fost de faţă când părintele lor a fost târât afară şi împuşcat. Din această cauză, copii suferă de stres psihologic, unii dezvoltând comportament agresiv şi violent, în timp ce alţii devin retraşi. Mulţi au fost nevoiţi să abandoneze şcoala din cauza hărţuirilor sau sărăciei. (https://bit.ly/2TLineZ)

Poliţia australiană a renunţat din lipsă de dovezi la ancheta deschisă în privinţa unei jurnaliste pentru dezvăluirea de documente secrete legate de securitatea naţională, în 2018. Poliţia federală australiană a percheziţionat în iunie anul trecut locuinţa jurnalistei Annika Smethurst, redactor la News Corp, precum şi sediul Australian Broadcasting Corp (ABC), în urma unor alegaţii că au difuzat materiale secrete. Percheziţiile au generat un val de apeluri la susţinerea unei presei libere care să monitorizeze chestiunile legate de securitatea naţională şi apărare. Comandantul adjunct al poliţiei federale, Ian McCartney, a explicat că anchetatorii au "examinat toate materialele disponibile şi au stabilit că sunt insuficiente dovezi pentru a continua ancheta privind dezvăluirea neautorizată de documente clasificate" de către Smethurst.( https://reut.rs/3eozACG)

Polonia se pregăteşte pentru negocieri dificile cu Uniunea Europeană privind viitorul fond de relansare după pandemia de COVID-19, a declarat vicepremierul Jadwiga Emilewicz într-un interviu pentru presa națională. Guvernul de la Varşovia se teme astfel că Polonia va deveni contributor net la fond, în loc să fie unul din beneficiari, a arătat ea. (https://bit.ly/3c6GTxf)

Preşedintele Iranului, Hassan Rouhani, i-a îndemnat ieri pe deputaţii iranieni, în timpul sesiunii inaugurale a noului Parlament rezultat în urma alegerilor legislative din februarie câştigate de conservatorii ostili politicii sale, să coopereze cu guvernul său. Cea de-a 11-a legislatură de după instalarea Republicii Islamice, în 1979, s-a deschis în timp ce activitatea economică a ţării, puternic afectată de epidemia de COVID-19, îşi revine treptat la normal. Semn că lupta împotriva noului tip de coronavirus este încă departe de a fi câştigată, între fiecare deputat prezent a fost lăsat câte un scaun liber, însă majoritatea parlamentarilor nu purtau mască. Rouhani, căruia Constituţia îi interzice să candideze pentru un nou mandat în 2021, i-a îndemnat pe deputaţi, colectiv şi individual, să plaseze "interesul naţional deasupra intereselor particulare, a intereselor de partid sau de circumscripţie". (https://bit.ly/3dbpXaa)

Serbia a decis interzicerea deasupra teritoriului său a zborurilor companiei naţionale aeriene muntenegrene, Montenegro Airlines, după ce autorităţile de la Podgorica au refuzat să deschidă frontierele Muntenegrului pentru persoanele din Serbia, unde noul coronavirus persistă. Directorul autorităţii aviaţiei civile a Serbiei a decis să ia această măsură întrucât hotărârea Muntenegrului afectează reciprocitatea în transportul aerian. (https://reut.rs/2X7SPdM)

Efectivele forţelor armate ale SUA din Afganistan au scăzut la aproape 8.600 de militari cu mult mai devreme decât era prevăzut în acordul încheiat în februarie cu talibanii, au declarat surse din cadrul NATO pentru Agence France-Presse. Conform înţelegerii încheiate în 29 februarie de Statele Unite şi gruparea islamistă afgană, fără implicarea guvernului de la Kabul, numărul de militari americani din Afganistan urma să scadă de la 13.000 la 8.600 până la jumătatea lui iulie, iar ulterior, cu anumite condiţii, până la zero în mai 2021. Două surse de rang înalt de la Kabul au afirmat că efectivul ar putea ajunge la 8.600 chiar la începutul lui iunie. De reținut că la începutul săptămânii, Donald Trump, afirmase că în Afganistan mai sunt vreo 7000 de soldaţi americani, dar alţi oficiali au arătat ulterior că de fapt sunt puţin peste 8.600. Astfel, Trump şi-a reafirmat intenţia de a retrage toate forţele SUA din Afganistan, dar a adăugat că nu a fixat o dată limită. Totuși, există speculaţii conform cărora, locatarul de la Casa Albă ar putea folosi sfârşitul celui mai îndelungat conflict armat din istoria Americii în campania electorală pentru un nou mandat la Casa Albă. (https://bit.ly/36ArMLi)

Preşedintele american Donald Trump a ameninţat ieri că "va reglementa" sau "va închide" reţelele de socializare, la o zi după ce Twitter a semnalat că două postări ale sale ar fi 'înşelătoare' şi ar conţine informaţii neverificate. Trump şi-a reiterat astfel acuzaţiile mai vechi că reţelele de socializare sunt părtinitoare politic, fără a aduce dovezi în sprijinul afirmaţiilor sale. (https://nyti.ms/3gyVJ3g)

Premierul britanic Boris Johnson va participa personal pe 1 iunie la următoarea rundă de negocieri privind încheierea unui acord post-Brexit cu Uniunea Europeană, pentru a încerca ieşirea din impasul în care se află aceste tratative, a anunţat ieri negociatorul şef britanic David Frost. De reținut că ultima rundă de discuţii între Londra şi Bruxelles s-a încheiat pe 15 mai fără progrese majore, iar cele două părţi se află sub presiunea timpului, întrucât o eventuală extindere a perioadei de tranziţie post-Brexit trebuie solicitată înainte de 1 iulie. (https://bit.ly/3enRWUr)

Cancelarul german, Angela Merkel, a îndemnat Europa, ieri, să îşi asume mai multe "responsabilităţi" în lume şi, în acelaşi timp, şi-a exprimat regretul că relaţiile cu Statele Unite sunt "diferite de ceea ce am sperat", în special în problema mediului. Această poziție vine în contextul în care Germania va prelua de la 1 iulie preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene. Angela Merkel, care va părăsi puterea în 2021, a prezentat liniile generale ale proiectelor pe care UE le va derula până la sfârşitul anului, în plină criză sanitară, economică şi socială. De asemenea, cancelarul german a apreciat că UE are un "interes strategic" să păstreze dialogul cu China, în pofida contestării actuale din Hong Kong, unde principiul "o ţară, două sisteme" trebuie să continue, în opinia sa. Relaţia cu Rusia va trebui şi ea "să ocupe" preşedinţia germană, a continuat Angela Merkel. (https://bit.ly/2M45XKC)

Congresul Statelor Unite a adoptat ieri un proiect de lege privind sancţionarea responsabililor chinezi acuzaţi de "internarea în masă " a minoritarilor musulmani uiguri. (https://nyti.ms/2zFmrX3)

Statele Unite au solicitat ieri o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU pe tema controversatei legi de securitate dorite de Beijing pentru Hong Kong, dar China s-a opus desfăşurării acesteia, potrivit unor surse diplomatice. De reținut că în baza noilor proceduri introduse în timpul pandemiei de COVID-19, toate videoconferinţele Consiliului de Securitate sunt organizate pe baza consensului între cei 15 membri. În vremuri obişnuite, fiecare membru al Consiliului se poate opune unei reuniuni dacă strânge nouă voturi din totalul celor 15 într-un vot de procedură. (https://bit.ly/2zCD0TB)

Franţa a depăşit pentru prima dată Marea Britanie şi Germania ca principala destinaţie pentru investiţiile internaţionale în Europa, arată un studiu publicat azi de firma de consultanţă EY, deşi numărul proiectelor ar putea fi revizuite pe fondul efectelor pandemiei de coronavirus. Două treimi din liderii de afaceri intervievaţi de EY la finalul lunii aprilie se aşteaptă să-şi revizuiască planurile de investiţii în Franţa şi 15% se aşteaptă să le amână pentru 2021. Niciunul nu se aşteaptă să le anuleze sau să le majoreze. (https://reut.rs/2B1YGsy)

Boeing a reluat într-un ritm redus producţia avionului de pasageri 737 MAX, cel mai bine vândut model, la fabrica sa din Renton, Washington, după ce oprise producţia în ianuarie, în urma accidentelor în care au murit 347 de oameni. Începând din martie 2019, avioanele Boeing 737 MAX au interdicţie de zbor la nivel mondial după două catastrofe aeriene care au avut loc în decurs de cinci luni şi în care a fost suspectată o funcţionare defectuoasă a sistemului automat de stabilizare în zbor (MCAS) menit să împiedice intrarea avionului în picaj. Luna trecută, Boeing anunţa că se aşteaptă să reia livrările de aeronave 737 MAX în trimestrul trei, în urma obţinerii aprobării autorităţilor de reglementare, producţia urmând să fie reluată în ritm redus în trimestrul trei, apoi să crească gradual, la 31 de avioane pe lună, în 2021. (https://bit.ly/2B9U2sI)

Agenţia de rating Fitch şi-a revizuit estimarea privind contracţia Produsului Intern Brut la nivel mondial în 2020 şi estimează acum o cădere de 4,6% faţă de 3,9% cât preconizase la începutul lunii aprilie. (https://bit.ly/36Cyr7P)

Guvernul ucrainean a aprobat ieri un memorandum de cooperare privind posibilitatea importului unei cantităţi de cel puţin 5,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale lichefiate pe an din SUA. Ministrul ucrainean al Energiei, Olga Buslavets, a precizat că în memorandum se menţionează faptul că firma care va vinde gazele lichefiate este compania americană Louisiana Natural Gas Exports iar preţul va fi stabilit în conformitate cu preţurile pe platforma americană Henry Hub. Memorandumul de cooperare prevede şi construcţia unei noi conducte de gaze între hub-ul de gaze de la Hermanowice (Polonia) şi facilitatea de stocare a gazelor naturale de la Bilche-Volytsko-Uherske (Vestul Ucrainei). Finanţarea pentru acest proiect include sprijin de la anumite agenţii guvernamentale americane şi europene. (https://reut.rs/3grcfSG)

Autoritatea vamală din Rusia a anunţat ieri că a confiscat o cantitate de 40 de tone de brânzeturi europene în apropiere de Sankt Petersburg, în condiţiile în care Rusia a impus un embargou pentru anumite produse alimentare europene, ca represalii la sancţiunile economice impuse Moscovei de UE. Brânzeturile, fabricate în Europa, au fost descoperite în patru containere care trebuiau să conţină "materiale de construcţii", în cursul unei operaţiuni derulate de vameşii din Marea Baltică şi reprezentanţii FSB, serviciile secrete ruseşti, se arată într-un comunicat al Autorităţii vamale din Rusia. (https://bit.ly/2ZIAZ2N)

Economia zonei euro va înregistra, probabil, o scădere între 8% şi 12%, în acest an, din cauza impactului pandemiei de coronavirus, a previzionat, ieri, preşedintele Băncii Centrale Europeană (BCE), Christine Lagarde. Anterior, BCE estimase un declin între 5% şi 12% pentru 2020, dar Lagarde a avertizat că scenariul "moderat" este, deja, depăşit şi în prezent se au în vedere scenarii "medii şi "severe". Conform previziunilor economice de primăvară, publicate pe data de 6 mai de Comisia Europeană (CE), zona euro ar urma să înregistreze în acest an o contracţie record de 7,7%, urmând ca în 2021 să cunoască o creştere de 6,3%. (https://on.wsj.com/2XF7cVY)

Noi proteste violente au avut loc aseară, pentru a doua zi consecutiv , în Minneapolis, SUA, după ce un bărbat de culoare a fost ucis de un polițist care a îngenuncheat pe gâtul lui. Manifestanții au incendiat un magazin și au vandalizat un supermarket, iar polițiștii au folosit gaze lacrimogene împotriva demonstranților. (https://bit.ly/3dbcuPM)

Lansarea istorică programată pentru această seară a SpaceX şi NASA a fost amânată din cauza condițiilor meteo. Reluarea lansărilor de astronauţi de pe pământ american, cu tehnologie americană, după o pauză de aproape 10 ani de la retragerea din uz a flotilei de navete spaţiale, a fost amânată pentru 30 mai. Decizia a fost luată cu doar 17 minute înainte de ora lansării. După ce s-a decis amânarea, NASA a început procedurile pentru evacuarea celor doi astronauţi din cabină şi pentru golirea rezervoarelor rachetei Falcon 9. (https://nyti.ms/3gwZllZ)

Premieră medicală în Marea Britanie, după ce un nou-născut care a venit pe lume la 11 martie la spitalul universitar Norfolk şi Norwich (NNUH) este primul bebeluş din lume care a primit o terapie cu canabis. Pentru că starea lui de sănătate nu era una corespunzătoare, părinţii au decis să încerce tratamentul. (https://bit.ly/2X7wEEE)

Milioane de americani și-au învins frica de coronavirus, în acest weekend, când plajele, terasele și parcurile s-au aglomerat. Există însă un alt tip de “epidemie” care încă paralizează o parte din America: teama de bărbații afro-americani în spațiile publice. (https://cnn.it/2M23gJE)

Un bărbat dintr-un sat din Pakistan i-a cerut premierului indian Narendra Modi să-i înapoieze porumbelul care, în prezent, se află în custodia autorităților indiene, existând suspiciuni că ar fi folosit în misiuni de spionaj. (https://bbc.in/2X9C4PG)

O navă cargo sub pavilion singaporez a pierdut 40 de containere în apele din apropierea coastelor Australiei, în urma unei furtuni, iar produsele au ajuns pe plajele din Sydney și din împrejurimi. Locuitorii metropolei australiene au găsit pe plaje zeci de mii de măști, recipiente din plastic, aparate electrocasnice și materiale de construcții. Incidentul a avut loc în weekend, din cauza vremii nefavorabile. Transportul plecase din China și trebuia să ajungă la Melbourne, iar în urma incidentului nava cargo a făcut cale întoarsă, până la Brisbane. (https://bit.ly/3erSfNX)

Poliția din nordul Iranului au arestat un bărbat acuzat că și-a omorât fiica de 14 ani, o „crimă pentru onoare” care a stârnit furie în toată țara și nu numai. Romina Ashrafi a fugit de acasă, din provincia Gilan, cu iubitul ei în vârstă de 35 de ani, după ce tatăl ei s-a opus căsătoriei lor. (https://bbc.in/2M6NJbu)

Turcia pregătește redeschiderea Marelui Bazar din Istanbul, care a fost închis pe 23 martie în cadrul măsurilor luate pentru a stopa epidemia de coronavirus. Marele Bazar găzduiește 3.000 de magazine şi 30.000 de comercianţi. A fost cea mai lungă perioadă în care Bazarul a fost închis în existenţa sa de aproape şase secole, cu excepţia catastrofelor naturale şi a incendiilor, potrivit autorităților. Între timp, Bazarul a fost dezinfectat timp de câteva săptămâni, în fiecare miercuri, de către echipele municipale. (https://bit.ly/3grhdPk)

China trebuie să se pregătească de războiul comercial, odată cu regresul pandemiei de coronavirus, a spus preşedintele Xi, în timp ce relaţiile dintre Washington şi Beijing se prăbuşesc. (https://bit.ly/36zxg9l)

Cotidianul Haaretz.com a vorbit despre cum ideea nebunească și periculoasă a premierului israelian, potrivit căreia va începe anexarea de teritorii din Cisiordania după 1 iulie, va garanta și mai multă violență cu palestinienii, generații la rând. Pe fond, viziunea politică a prim-ministrului de la Ierusalim, arată că acesta e dispus să plonjeze cu capul înainte în realitate chiar și în arena diplomatică, indiferent de costuri. (https://bit.ly/3dgpqUI)

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lansat ieri o fundaţie menită să atragă fonduri private şi de la cetăţenii din lumea întreagă, în contextul în care Washingtonul, principalul său finanţator, ameninţă să-i taie fondurile pentru modul în care a gestionat pandemia de COVID-19. (https://bit.ly/2Xy9iHk)

În timp ce ridică ziduri împotriva migranților, se deschide către căile ferate ale chinezilor. Impune transparență pentru pașapoartele celor care doresc să-şi schimbe sexul, iar între timp, pune secretul de stat în contractele internaționale. Paradoxurile Ungariei orbanizate au încetat să mai uimească lumea. Cu toate acestea, zilele trecute, parlamentul maghiar s-a autodepășit. În timp ce deputații erau chemați să aprobe obișnuitele legi ale guvernului lui Viktor Orbán care este atât de indignat de Occident, cum ar fi noile măsuri de securitate de la frontiere, anunțate deja, sau interzicerea schimbării sexului pe documentele de identitate ale persoanelor transsexuale, încet, încet, pe tăcute s-au mai votat şi alte lucruri. Cum ar fi, de exemplu, un acord economic mult mai concret cu China: noua linie de mare viteză care va conecta Budapesta cu capitala Serbiei, Belgrad. Cea mai mare investiție în infrastructură din istoria recentă a Ungariei. Primul proiect feroviar chinez din Uniunea Europeană. O afacere atât de delicată, încât a convins adunarea legislativă maghiară, controlată în totalitate de Orbán, să-şi secretizeze toate documentele timp de zece ani. Cel mai suveranist dintre liderii europeni a stabilit că cine dezvăluie detaliile acordului cu Beijingul, riscă „să amenințe capacitatea Ungariei de a-și exercita politica externă și interesele comerciale”. Moțiunea aprobată este de mare interes național, iar ţara trebuie protejată de „influențe externe”. Ceea ce mai simplu spus înseamnă: cine vorbește despre această poveste, ajunge la închisoare. Chinezii au impus tăcerea asupra acestei probleme deja din 2014, se justifică Budapesta, iar asta s-a întâmplat cu mult înaintea scenariului creat de Covid-19. (https://bit.ly/2Xc11Kl)

Încrederea francezilor și italienilor în Uniunea Europeană scade drastic, rămâne mai ridicată însă cea a germanilor. Gestionarea crizei de coronavirus de la Bruxelles și cât de multe beneficii au avut țările are o pondere în judecata francezilor, italienilor și germanilor. Opiniile au fost monitorizate printr-un sondaj realizat pentru Euronews English de către Institutul Redfield & Wilton. Pare să fie o radiografie a unei fracturi de coloană vertebrală a Uniunii Europene. 71% din germani sunt mulțumiți de apartenența la Uniunea Europeană, mai puțin francezii, care se situează puțin peste jumătate din populație, și cu atât mai puțin italienii, cu 47%. Dar majoritatea, în cele trei țări, consideră că pandemia a periclitat rolul Uniunii Europene, o opinie împărtășită de peste 60% din italieni. Un număr mare de intervievați spun că sunt convinși că statele membre au acționat singure în pandemie. Italienii sunt cei mai critici, nici măcar unul din zece nu crede că membrii Uniunii Europene au coordonat o acțiune comună împotriva crizei sanitare. Și, apoi, francezii, italienii și nemții cred că UE nu a ajutat țările respective. Este crucială, în acest sens, și controversa privind ajutoarele economice post-coronavirus. Cetățenii din Hexagon și cei din Peninsulă spun că ar trebui să existe mai mult sprijin pentru țările afectate de pandemie, o opinie care are și un procent nesemnificativ de nemți. Și, toți cei intervievați sunt de acord cu faptul că cea mai urgentă este redresarea economică. Sunt în favoarea consolidării serviciilor sanitare, stabilizării monedei euro și ajutorării șomerilor. Sondajul confirmă faptul că nemulțumirea față de UE este legată și de factori economici preexistenți coronavirusului. Epidemia a agravat pur și simplu viziunile critice ale țărilor din sudul Europei. (https://bit.ly/3dc36ez)

Compania ByteDance, care deține aplicația TikTok, a înregistrat un profit net de peste 3 miliarde de dolari anul trecut, la încasări de 17 miliarde de dolari. ByteDance este considerată cel mai valoros startup din lume. (https://bloom.bg/2Ba7RY9)

Apple va produce următorul film al lui Martin Scorsese, “Killers of the Flower Moon,” cu Leonardo DiCaprio și Robert De Niro în rolurile principale. Filmul va fi cel mai mare proiect al companiei în industria filmului. Netflix și alte companii au concurat pentru a obține drepturile de producție pentru acest film. (https://on.wsj.com/3elf4mm)

Secretarul de stat al SUA Mike Pompeo a declarat în fața Congresului SUA că Hong Kong nu mai este autonom față de China. Declarația sa poate avea implicații profunde pentru relațiile comerciale dintre SUA și Hong Kong. (https://bbc.in/2TGsIbZ)

Boeing renunța la 6.000 de angajați săptămâna aceasta, pe fondul pandemiei de coronavirus, și vizează extinderea măsurii până la un procentaj de circa 10% din totalul de 160.000 de angajați la nivel global. (https://cnb.cx/2Ba3VXo)

Volkswagen este în discuții avansate pentru preluarea a 50% din compania Anhui Jianghuai Automobile Group, care deține producătorul de mașini electrice JAC Motors. Suma plătită este de 491 milioane de dolari, iar tranzacția va fi cea mai mare din sectorul de vehicule auto din China. (https://reut.rs/2yJkhW6)

DACĂ AVEȚI BANI, AICI UN PONT: Tesla și-a redus prețurile la mașini cu sume între 2.000 și 5.000 de dolari. Deși compania nu a făcut declarații pe aceasta temă, mișcarea ar putea veni pe fondul unor vânzări mai scăzute în perioada crizei. (https://bit.ly/2ZKOleU)

Marea Britanie a propus amânarea conferinței mondiale a ONU pentru schimbările climatice #COP26, deja întârziată, pentru noiembrie 2021, tot în Glasgow. (https://bbc.in/36Gl1Ia)

Nigeria va continua testarea tratamentelor anti COVID-19 cu hidroxiclorochină, deși Organizația Mondială a Sănătății a decis oprirea temporară a oricărui tratament cu această substanță (https://bit.ly/2TLloMd)

Elveția este prima țară care folosește API-ul dezvoltat de Apple și Google în cadrul unei aplicații de monitorizare a pandemiei și urmărire a contactelor. SwissCovid a intrat într-un program pilot de testare, ce va dura mai multe săptămâni și la care participă câteva mii de persoane. (https://engt.co/3ejkeiS)

Mark Zuckerberg și alți executivi Facebook au decis să ignore un studiu prezentat intern în 2018, care arăta că algoritmul de rankare divizează oamenii în încercarea de a le atrage atenția și a crește timpul petrecut de aceștia în rețeaua socială. Pentru că eventualele schimbări ar fi contravenit intereselor companiei, șefii Facebook au decis să nu aducă modificări produselor companiei în sensul reducerii divizării. (https://on.wsj.com/2yJlCMC)

Numărul deceselor cauzate de noul coronavirus a depășit 100.000 în Statele Unite. (https://on.wsj.com/36NxLgd)

Și în final, terminăm cu ce am început. O analiză în Le Monde despre ”Moment hamiltonian”: Planul de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro împrumutate în comun, care reprezintă o adevărată revoluție în istoria comunitară. Confruntată cu opoziția radicală a Europei de Nord, niciodată Comisia nu a propus angajarea unei datorii mutualizate de o asemenea amploare. (https://bit.ly/3deKivm)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier