• Marco Badea

Tribuna Internațională - 28 iunie 2020

📸Imaginea zilei vine din capitala Republicii Irlanda, acolo unde în Dublin a apărut o pictură stradală cu un mesaj foarte bun, care înfățișează un scurt dialog între personajele fictive Marty McFly și Doc Brown din celebrul film al anilor '80: "Înapoi la viitor".

Photo source: @Brian Lawless/PA via Reuters

Secţiile de votare pentru alegerile prezidenţiale din Polonia s-au deschis azi la ora locală 07:00 (05:00 GMT), polonezii urmând să îl desemneze pe şeful statului într-un scrutin care a fost amânat din cauza pandemiei de COVID-19. Cu cele mai mari şanse este creditat preşedintele în exerciţiu Andrzej Duda, susţinut de Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare. Principalul său contracandidat este actualul primar al Varşoviei, Rafal Trzaskowski, reprezentant al partidului de opoziţie Platforma Civică (PO). Printre ceilalţi candidaţi la funcţia de preşedinte se află liderul Partidului Poporului, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, stângistul Robert Biedron, politicianul de extremă-dreapta Krzysztof Bosak şi jurnalistul Szymon Holownia. Votul se va încheia la ora locală 21:00 (19:00 GMT), când vor fi publicate rezultatele primelor estimări la ieşirea de la vot. De reținut că din cauza pandemiei de COVID-19, Polonia a decis în final să le permită cetăţenilor să voteze fie tradiţional la secţiile de votare, fie prin corespondenţă. Aproximativ 192.000 dintre cei peste 30 de milioane de polonezi cu drept de vot au optat pentru votul prin corespondenţă. Potrivit sondajelor de opinie, nu este de aşteptat ca vreun candidat să depăşească în primul tur pragul de 50% din voturi necesar pentru a deveni preşedinte al ţării. Al doilea tur de scrutin, în care foarte probabil se vor confrunta Duda şi Trzaskowski, este prevăzut pentru 12 iulie. (https://bbc.in/2Zj2fDc)

Totodată, în Franța are loc azi al doilea tur al alegerilor municipale în 4.820 de comune franceze. În primul tur, la 15 martie, prezenţa la urne a fost de 44,3%, cu mult mai mică decât în 2014 (63,5%). Estimările arată că partidul președintelui Macron s-ar putea să nu câștige nici un oraș mare. (https://bit.ly/2Vq4i7A)

În cadrul summitul virtual care a avut loc ieri ca punct culminant al unei campanii lansate de Comisia Europeană şi de organizaţia Global Citizen, au fost strânşi 6,15 miliarde de euro pentru sprijinirea luptei împotriva Covid-19, a anunţat preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen. Pe fond, mai mulţi lideri mondiale, artişti şi activişti au participat la „Global Goal: Unite for Our Future”, care a luat forma unui summit şi a unui concert. Acest eveniment a fost găzduit de actorul Dwayne Johnson şi între cei care au cântat s-au numărat Shakira, Justin Bieber şi Miley Cyrus. Au fost prezenţi şi unii ca Chris Rock, Hugh Jackman, Charlize Theron şi David Beckham. (https://bit.ly/2YCwjup)

Regatul Unit va trebui "să-şi asume consecinţele" unei relaţii economice mai puţin puternice cu UE la finalul procesului de Brexit, a atenţionat ieri Angela Merkel, înăsprind tonul în condiţiile în care negocierile în vederea încheierii unui acord asupra relaţiilor viitoare bat pasul pe loc. Pe fond, în condiţiile în care guvernul britanic condus de premierul Boris Johnson vrea să-şi definească poziţia de după retragerea ţării din UE, "el va trebui apoi, desigur, să-şi asume consecinţele, mai exact, o economie mai puţin strâns legată" de UE, a atenţionat cancelarul federal german într-un interviu acordat mai multor cotidiene europene. (https://bloom.bg/2Zkobhv)

Regatul Unit al Marii Britanii este gata să se retragă din înţelegerile sale privind perioada de tranziţie cu Uniunea Europeană "în termenii Australiei", în cazul în care nu se va ajunge la niciun acord asupra relaţiei lor viitoare, i-a spus premierul Boris Johnson omologului său polonez Mateusz Morawiecki. Regatul Unit a părăsit blocul comunitar pe 31 ianuarie. De reținut că perioada de tranziţie, în timpul căreia Regatul Unit va rămâne în Piaţa Unică Europeană şi în Uniunea Vamală, va expira pe 31 decembrie şi se fac tot mai multe presiuni ca să se ajungă la un acord de liber schimb înainte de aceasta. (https://reut.rs/2CFmkMj)

A început o campanie fără precedent împotriva rasismului la care se alătură mari entități comerciale, mărci de renume din întreaga lume. Gigantul Coco-Cola a anunțat săptămâna asta că va întrerupe publicitatea pe toate platformele de socializare la nivel mondial. Reprezentanții Companiei au relatat că nu este vorba despre un „boicot” oficial, dar că în acest moment alege să-și oprească publicitatea. Totodată, reprezentanții mărcilor de îmbrăcăminte Levi’s și Dockers au anunțat, de asemenea, că vor opri anunturile publictare pe Facebook și pe Instagrama, în timp ce cel mai mare producător de ciocolată din America, Hershey, a precizat că va reduce cheltuielile de publicitate pe Facebook și pe Instagram cu o treime pentru restul anului. În același timp, compania franceză de cosmetice L’Oreal elimină cuvinte precum „albire” din produsele sale (https://cnn.it/3dMPzdf)

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu-şi face prea mari speranţe că summitul special extraordinar de luna viitoare va aduce un compromis asupra planului de relansare post-pandemie. "Vom vedea dacă vom putea ajunge la un acord din prima încercare", a declarat ieri șefa executivului comunitar pentru presa europeană, adăugând că ar putea fi necesar un al doilea summit asupra programului de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro, pentru ca liderii UE să ajungă la un compromis în negocieri. Pe fond, liderii din Uniunea Europeană se vor reuni fizic într-un summit extraordinar la 17-18 iulie în încercarea de a ajunge la un acord asupra planului comun masiv de relansare a economiei europene. De reținut că un summit virtual care a avut loc săptămâna trecută a evidenţiat divergenţele între liderii care îşi doresc totuşi o adoptare până la sfârşitul lunii iulie a acestui plan de relansare fără precedent, în valoare de 750 de miliarde de euro. (https://politi.co/3eSHhBX)

Ministrul german de externe, Heiko Maas, a declarat într-un interviu acordat ieri presei germane, că nu exclude posibilitatea reînchiderii unor frontiere din Uniunea Europeană din cauza coronavirusului, dar doreşte ca orice astfel de măsuri să fie luate numai prin vot. Astfel, la începutul pandemiei de COVID-19, multe ţări europene, inclusiv Germania, şi-au închis unilateral frontierele. În prezent, majoritatea graniţelor din interiorul UE, inclusiv ale spaţiului Schengen, sunt redeschise. Fac excepţie doar Finlanda şi Norvegia (asociată cu UE), care intenţionează să renunţe la rândul lor la restricţii la jumătatea lui iulie. (https://bit.ly/3g8d8OS)

În Gaza a început ieri distribuirea a milioane de dolari din ajutoarele oferite de Qatar palestinienilor. Un jurnalist al agenţiei a constatat că sute de localnici stau la cozi în faţa oficiilor poştale, pentru a primi câte 100 de dolari. Ministerul comunicaţiilor mişcării islamiste Hamas, care controlează Gaza, a anunţat în urmă cu două zile că a primit din Qatar un ajutor de 30 de milioane de dolari. Astfel, o treime din sumă va fi direcţionată către 100.000 de familii sărace. Pe fond, în teritoriul palestinian respectiv, supus unei blocade israeliene, o jumătate din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei. Conform ONU, circa 80% din palestinienii din Gaza depind de ajutoarele internaţionale. De reținut că Israelul a permis intrarea ajutorului din Qatar, ţară care are un rol important în eforturile de evitare a unui nou conflict. Mai trebuie subliniat că între israelieni şi grupările armate din Gaza, inclusiv Hamas, au avut loc după 2008 trei războaie. (https://bit.ly/3g4Tvav)

Rusia a dezminţit ieri informaţiile publicate în The New York Times, conform cărora serviciile de informaţii americane sunt convinse că Moscova a oferit prime unor combatanţi apropiaţi talibanilor pentru a ucide soldaţi ai Occidentului în Afganistan. MAi precis, ambasada rusă în SUA a scris pe twitter că "aceste acuzaţii nefondate şi anonime care afirmă că Moscova se află în spatele morţii unor soldaţi americani în Afganistan au dus deja la ameninţări directe la adresa vieţii unor angajaţi ai ambasadelor ruse de la Washington şi Londra". Într-un alt mesaj, ambasada le-a cerut jurnaliștilor americani "să înceteze să fabrice informaţii false" şi autorităţilor americane "să ia măsuri eficiente" pentru a asigura securitatea angajaţilor. Pe fond, potrivit unor responsabili anonimi citaţi de NYT, o unitate a serviciilor de informaţii ale armatei ruse a distribuit discret bani unor combatanţi islamişti sau unor criminali înarmaţi apropiaţi talibanilor pentru a ucide soldaţi americani sau ai NATO în Afganistan. Tot potrivit NYT, preşedintele american Donald Trump a fost informat despre acest lucru, la fel ca Regatul Unit, soldaţi ai căruia au fost de asemenea vizaţi. De reținut că, chiar dacă mişcarea talibanilor este interzisă oficial în Rusia, Moscova a găzduit în 2019 o sesiune de negocieri de pace asupra conflictului din Afganistan, în prezenţa reprezentanţilor lor. Exprimându-şi îngrijorarea în legătură cu situaţia din Afganistan din cauza proximităţii conflictului cu sfera sa de influenţă din Asia Centrală, Rusia a dezminţit din nou că furnizează ajutor talibanilor, cum a acuzat-o Washington. (https://bbc.in/2CPiws7)

La mai mult de patru luni după alegerile legislative din Irlanda, parlamentarii irlandezi l-au desemnat ieri pe liderul partidului centrist Fianna Fail, Micheal Martin, în funcţia de premier al ţării, la o zi după ce membrii partidelor centriste Fine Gael şi Fianna Fail, împreună cu cei ai Verzilor au votat în favoarea unei coaliţii guvernamentale. (https://politi.co/388iS8B)

Ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat ieri că problemele economice ale ţării se vor agrava dacă noul tip de coronavirus se va propaga într-un mod necontrolat, deplângând faptul că eforturile iniţiale pentru stăvilirea pandemiei s-au diminuat. Astfel, Republica Islamică, ce a înregistrat oficial primele sale cazuri de COVID-19 în februarie, este una dintre ţările cele mai afectate din Orientul Mijlociu de această pandemie. De reținut că autorităţile au anulat evenimentele publice şi au închis şcolile şi comerţul neesenţial în martie, înainte de a ridica progresiv restricţiile începând din aprilie, în încercarea de a relansa economia ţării, deja sufocată de sancţiunile americane. (https://bit.ly/2ZgcJ6f)

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat ieri pe Twitter că va efectua în curând o vizită în Rusia pentru noi convorbiri cu omologul său rus Vladimir Putin. Liderul de la Elysee a declarat: "Convorbirile pentru construirea încrederii, iniţiate cu preşedintele Putin la Fortul Brégançon, continuă", menţionând securitatea europeană, conflictele regionale şi schimbările climatice printre subiectele-cheie de pe agenda viitoarelor discuţii. "Voi călători curând în Rusia". Totuși, Emmanul Macron nu a precizat când va efectua această vizită, însă Palatul Elysee anunţa ieri că vizita s-ar putea desfăşura "în lunile următoare", "înainte de sfârşitul anului", dar va trebui să ţină seama de criza generată de pandemia de COVID-19. (https://bit.ly/3eRCYq8)

Aproape 1.000 de persoane au manifestat ieri la Lisabona la apelul unui partid populist, pentru a denunţa acuzaţiile de rasism în Portugalia formulate în cadrul mişcării antirasiste declanşate de moartea lui George Floyd în SUA. "Portugalia, Portugalia, Portugalia", au scandat manifestanţii pe principala arteră din capitală, în spatele unei banderole pe care era scris "Portugalia nu este rasistă", cuvântul de ordine al acestei manifestaţii. (https://bit.ly/2ZeHOY1)

Arabia Saudită a "forţat" trei nave iraniene "să se retragă" din apele sale teritoriale, după tiruri de avertisment, au anunţat ieri mass-media oficiale. Pe fond, navele "au refuzat să se conformeze" în pofida avertismentelor, după care "au fost trase focuri de avertisment, ceea ce le-a forţat să se retragă", au transmis canalele tv, fără să precizeze tipul de vase implicate în incident. De reținut că țară majoritar sunnită, Arabia Saudită şi-a suspendat relaţiile diplomatice cu Iranul şiit, după atacul, în 2016, asupra ambasadei sale la Teheran, care a urmat execuţiei de către Riad a liderului şiit Nimr al-Nimr pentru "terorism". Tensiunile sunt puternice între cele două puteri, ale căror politici se situează la antipozi în privinţa mai multor mari dosare regionale, ca războiul din Siria şi din Yemen. (https://bit.ly/2VskAwq)

China a criticat vehement Canada ieri, reproşând conducătorilor acesteia declaraţiile "iresponsabile" în legătură cu cei doi canadieni acuzaţi de spionaj în China şi îndemnând Ottawa să pună capăt "diplomaţiei megafonului". Într-o declaraţie publicată pe site-ul ambasadei Chinei la Ottawa, un purtător de cuvânt al reprezentanţei chineze a afirmat că dovezile împotriva celor doi canadieni sunt "solide şi suficiente". De reținut că, China i-a inculpat oficial pentru "spionaj" şi "divulgarea de secrete de stat" pe Michael Kovrig, fost diplomat aflat la post la Beijing, şi Michael Spavor, consultant, om de afaceri şi specialist în Coreea de Nord. (https://yhoo.it/31mrabA)

Preşedintele islandez, Gudni Johannesson a fost reales aseară cu peste 90% din voturi. După cum a fost prevăzut de sondaje, actualul şef al statului, profesor universitar şi istoric fără etichetă politică, l-a zdrobit pe adversarul său, Gudmundur Franklin Jonsson, aparţinând dreptei populiste. Singur rival al preşedintelui în aceste alegeri într-un singur tur, Gudmundur Franklin Jonsson l-a felicitat pe şeful statului pentru victorie, afirmând la postul naţional de televiziune RUV că nu se aştepta să depăşească 10%. (https://bit.ly/2VsBlb3)

Poliţia antiteroristă britanică a anunţat ieri punerea sub acuzare pentru omor şi tentativă de omor a suspectului arestat după atacul cu cuţit care a făcut trei morţi la Reading, la vest de Londra, la 20 iunie. (https://bit.ly/2Bk5QsF)

Aviaţia militară americană a interceptat ieri patru avioane de recunoaştere ruseşti Tu-142 la 120 de kilometri de statul Alaska, a raportat Comandamentul securităţii aeriene a Statelor Unite şi Canadei. Zona de identificare a apărării aeriene este un perimetru în care traficul aerian este supravegheat de armata uneia sau mai multor ţări, dincolo de spaţiul aerian naţional, pentru a dispune de un timp suplimentar de reacţie în cazul unei manevre ostile. (https://bit.ly/2NAsnEn)

Donald Trump ar putea fi dat în judecată de trupa britanică „The Rolling Stones”, dacă va continua să-i folosească muzica în campanii. Mai precis, Donald Trump, a fost avertizat, prin intermediul avocaților, că se folosește de muzica legendarei trupe britanice „The Rolling Stones”, fără a deține un acord în sensul acesta. Avocații trupei „The Rolling Stones” au transmis că lucrează cu organizaţia BMI (Broadcast Music, Inc.) pentru a opri folosirea neautorizată a muzicii grupului. De reținut că echipa de campanie a lui Trump a utilizat piesa „You Can’t Always Get What You Want” la mitingul de săptămâna trecută din Tulsa în Oklahoma. Acelaşi cântec a fost folosit şi în campania din 2016. (https://bit.ly/2YERGeD)

Producătorii celebrului serial de desene animate „The Simpsons” (Familia Simpson) au anunţat ieri că nu vor mai folosi actori albi pentru a dubla vocile personajelor aparţinând minorităţilor etnice. Anunţul se referă în special la un personaj din serialul lansat în 1989, Apu Nahasapeemapetilon, un amerindian a cărui voce era asigurată de actorul alb Hank Azaria. În ianuarie, actorul a anunţat că, de comun acord cu echipa de producţie, va renunţa la acest personaj acuzat că transmite stereotipuri rasiste. Decizia se va referi şi la personajul Dr Hibbert, un bărbat de culoare dublat de actorul alb Harry Shearer care îşi împrumută de asemenea vocea multor altor personaje din serie (Mr. Burns şeful lui Homer Simpson, vecinul său Ned Flanders, directorul Skinner). (https://nyti.ms/38972LJ)

Peste 200 de poliţişti s-au adunat la sfârșitul acestei săptămâni în faţa sălii de concert Bataclan din Paris, loc simbolic, unde pe 13 noiembrie 2015 au avut loc atentate, pentru a protesta împotriva acuzaţiilor de violenţă şi rasism la adresa profesiei lor. (https://bit.ly/2Zkrqpb)

Regizorul Michael Winterbottom, cunoscut pentru filme ca „A Mighty Heart” şi „Everyday”, pregăteşte un proiect de televiziune despre modul în care prim-ministrul britanic Boris Johnson a gestionat epidemia de Covid-19. (https://bit.ly/3g97o7R)

Gay Pride 2020 a fost marcată anul acesta, pe fondul pandemiei de coronavirus, în online, cu un eveniment care a ținut 24 de ore. (https://bit.ly/3eEab8I)

Liderii Sudanului, Eritreei şi Egiptului au anunţat că speră ca Uniunea Africană să-i ajute să încheie un acord, în două-trei săptămâni, în vederea încheierii unui conflict vechi de zece ani cu privire la un baraj pe Nil. Etiopia construeşte marele Baraj al Renaşterii, o sursă de îngrijorare pentru vecinii săi egiptean şi sudanez, situaţi în aval. (https://bit.ly/3g4zTmX)

Un angajat Starbucks din San Diego, în California, Lenin Gutierrez, care a refuzat săptămâna asta să servească o clientă, Amber Lynn Gilles, care nu purta mască şi care l-a fotografiat şi a postat imaginea pe Facebook, a strâns un ”bacşiş” de peste 60.000 de dolari în ultimele zile. (https://bit.ly/2Voz3d1)

Prima moschee din Atena de la independena greacă, un proiect aflat în curs de peste un deceniu, întârziat de pandemia de covid-19, ar urma să fie deschisă la sfârşitul toamnei, a anunţat Ministerul Educaţiei şi Afacerilor religioase. (https://bit.ly/2BiDY8f)

Departamentul pentru Securitate Internă din SUA a trimis o scrisoare directorilor generali a cinci mari companii de tehnologie în care le cere să se asigure că platformele de socializare nu sunt folosite pentru incitarea la violenţă, în urma protestelor care au început după moartea afro-americanului George Floyd. (https://bit.ly/2VpoZjW)

Mai mulţi politicieni cer ca Aeroportul „John Wayne” din comitatul Orange din California să fie redenumit, din cauza trecutului rasist şi homofob al celebrului actor. (https://bit.ly/2NxHPRs)

Şase persoane au fost arestate în cadrul anchetei furtului de anul trecut a lucrării pe care artistul britanic Banksy a realizat-o pentru Sala Bataclan din Paris. (https://bit.ly/31paoZm)

Pandemia de coronavirus a ajuns la peste 10 milioane de contaminări la nivel global, aproximativ dublu faţă de numărul cazurilor de gripă severă înregistrat anual. (https://bit.ly/3i2DmEm)

Milioane de femei și copii din țările sărace se află în vulnerabilitate și risc întrucât pandemia Covid-19 a perturbat serviciile de sănătate cruciale, de la îngrijirea neonatală, la maternitate, imunizare și contracepție, arată un expert în sănătate globală al Băncii Mondiale. (https://reut.rs/38eNYvp)

Un studiu din 2017 al Universității din Wisconsin-Madison este primul care arată diferențele structurale în creierul psihopatic. Tendințele psihopatice pot fi considerate ”semne de avertizare” ale psihopatiei, însă nu toți cei care au astfel de tendințe devin psihopați. Studiul arată de asemenea diferențele dintre psihopați și sociopați. (https://bit.ly/2COJ3Ws)

Un nou studiu referitor la condiția hiperinflamatorie multisistem care afectează copiii, în asociere cu expunerea anterioară sau infectarea cu SARS-CoV-2, publicat în jurnalul Radiology, examinează multitudinea de probleme, de la inflamarea plămânilor, la edem pulmonar, anevrism coronar al arterelor și modificări semnificative în inflamațiile intra-abdominale. (https://bit.ly/2YF1x48)

Luptele cu monștri virtuali pot fi eliberatoare în vremurile stresante și precare. Un nou studiu arată că jocurile horror menite să inspire teroare și anxietate pot oferi relaxare în perioade stresante, prin faptul că permit implicarea în lupte și dominarea unor monștri și demoni. Autorii argumentează că jocurile de groază sunt tentante într-un mod similar metodelor religioase care ajută la procesarea fricii și vinei/păcatului. În perioada carantinei și izolării la domiciliu jocurile video de groază au fost cele mai descărcate. (https://bit.ly/2VtIHeq)

Oamenii de știință au propus un nou model de boli ale animalelor care includ rolul microbiomului. Noul studiu sugerează că schimbările climatice pot conduce la apariția unor noi boli infecțioase. (https://bit.ly/3dHzIwr)

O cunoscută dansatoare din buric egipteană a fost condamnată la trei ani de închisoare și la plata unei amenzi de 15.000 de lire. Sama el-Masry, 42 de ani, a fost arestată în aprilie, după ce a postat fotografii și materiale video pe rețelele sociale pe care procurorii le-au considerat ofensatoare la adresa valorilor și principiilor familiei, acuzând-o de imoralitate. (https://bit.ly/2VnKeSY)

Belgia a decis să restrângă folosirea echipamentelor de telecomunicații chineze, conform solicitării SUA către aliații săi. Subiectul este sensibil pentru Belgia, întrucât găzduiește NATO și instituțiile europene cele mai importante. (https://politi.co/3gbC5JD)

Milioane de copii din Yemen pot fi împinși la ”limita înfometării”, după ce ajutorul umanitar din Yemen a fost restrâns în timpul pandemiei coronavirus, arată un nou raport UNICEF. Numărul general al copiilor subnutriți, cu vârste sub 5 ani, poate crește la 2.4 milioane în următoarele șase luni. (https://uni.cf/3dGAWaY)

Președintele Mexican Andres Manuel Lopez Obrador se va întâlni cu președintele american Donald Trump la începutul lunii viitoare pentru a sărbători intrarea în vigoare a acordul comercial Mexic-SUA. Este prima vizită externă a președintelui Mexican de la instalare și prima sa întâlnire cu Donald Trump. (https://politi.co/2NxmDeu)

Germania se pregătește să preia președinția Consiliului UE începând cu 1 iulie, cu priorități privind managementul crizei coronavirus și impactul social și economic al pandemiei. Germania dorește ca echipamentele medicale și medicamentele să fie de acum inainte produse în Europa și să nu mai fie importate din țări terțe. Aceiași abordare este dorită și pentru alimente. (https://bit.ly/2ZfLgSm)

Donald Trump a declarat că cel mai probabil va reloca trupele americane din Germania în Polonia, după o întâlnire la Casa Albă cu președintele polonez Andrzej Duda. (https://n.pr/386ycTg)

Departamentul de stat al SUA a stabilit că douăzeci de companii chineze, inclusiv gigantul telecom Huawei și Hikvision sunt susținute de armata Chinei. Identificarea acestor companii poate duce la noi sancțiuni împotriva Chinei. (https://reut.rs/2YFKIWF)

IDFA, identificatorul prin care advertiserii puteau asocia click-urile pe reclame cu achizițiile propriu-zise, va fi opțional în iOS 14. În cazul aplicațiilor care-l folosesc, utilizatorul va fi întâmpinat cu un mesaj în care îi este explicat ce reprezintă și este întrebat dacă dorește sau nu să permită dezvoltatorului să-l urmărească și să-i afișeze reclame targetate. (https://bit.ly/389xViu)

Responsabilul Facebook pentru politicile de încredere și siguranță, Neil Potts, a recunoscut că gigantul american suferă de un deficit de încredere. Afirmația a fost făcută în cadrul unei conferințe video cu peste 200 de companii de publicitate, organizate în încercarea de a evita ca boicotul declanșat de câteva companii (care au decis să nu mai ruleze reclame pe Facebook, din cauza refuzului companiei de a modera postările care incită la ură, precum cele ale președintelui Statelor Unite), să ia amploare. (https://on.ft.com/2NDWyuh)

watchOS 7 nu va include Force Touch, o facilitate hardware care îndeplinea diverse comenzi, în funcție de aplicație, prin apăsarea mai puternică a ecranului. Eliminarea Force Touch, care a existat în toate versiunile de Apple Watch de până acum, ar putea fi rezultatul implementării unor schimbări în utilizarea viitorului model, Watch Series 6. (https://bit.ly/2Vs8B1Z)

Amazon vrea să aducă mai multe canale TV pe Prime Video, care să furnizeze conținut live, inclusiv, știri, sport, filme și seriale, derulând în prezent negocieri pentru drepturile de difuzare. Prime Video ar urma să se diferențieze astfel de restul serviciilor de streaming video. (https://bit.ly/2VopKcS)

PayPal urmează să lanseze vânzarea și cumpărarea de monede virtuale în lunile care urmează. Serviciile vor fi disponibile direct în PayPal și Venmo, aplicația mobilă de plăți a companiei. Nu se știe deocamdată ce monede vor fi suportate. (https://bit.ly/2Zi81oM)

Și în final, o nouă premieră pozitivă, după prima evaluare a schimbărilor climatice din India. Mai precis, pentru prima dată, India a publicat propriul raport național privind starea crizei climatice. Pregătit sub egida Ministerului Științelor Pământului, raportul privind Evaluarea schimbărilor climatice în regiunea indiană, analizează cu atenție starea schimbărilor pe termen lung ale modelelor climatice și riscurile acestora. Marea revelație este că temperatura medie a Indiei a crescut cu 0,7 grade Celsius între 1901-2018 și că aceasta se datorează emisiilor de gaze cu efect de seră. În plus, raportul afirmă că, în cel mai bun caz de atenuare imediată a emisiilor, temperatura Indiei va crește în continuare cu 2,7 grade Celsius până în 2099. Cel mai rău scenariu înregistrează o creștere de 4,4 grade Celsius până la sfârșitul secolului. (https://bit.ly/2YF3ltW)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier