• Marco Badea

Tribuna Internațională - 27 mai 2020

📸Imaginea zilei vine din Germania, acolo unde o moschee din orașul Wetzlar, situat în landul Hessa, a avut o idee ingenioasă, care a avut în vedere menținerea distanțării fizice, cerând magazinului local IKEA să îi permită să folosească parcarea pentru rugăciunea colectivă care a prilejuit sărbătoarirea sfârșitului Ramadanului. Într-un comunicat de presă, moscheea IGMG Wetzlar FATIH CAMII a mulțumit companiei IKEA: "Am vrea să mulțumim poliției din Wetzlar, biroului de ordine publică din Wetzlar, conducerii IKEA Wetzlar, fraților noștri și tuturor celor care au contribuit pentru a face această rugăciune posibilă". (https://bit.ly/2LYqArI)

photo source: @Yasuyoshi Chiba/AFP/Getty Images

Ursula von der Leyen este așteptată azi să prezinte propunerea Comisiei pentru relansarea economică pe continent. Este așteptat și faptul că planul franco-german de redresare europeană se va confrunta cu compromisuri. (https://bit.ly/36yJheW)

Twitter a adăugat ieri menţiunea "verificaţi faptele" la două mesaje ale preşedintelui american Donald Trump care susţinea că votul prin corespondenţă este substanţial "fraudulos", o premieră în contextul în care reţele sociale sunt frecvent acuzate de laxism în ce priveşte răspunsul lor la afirmaţii ale liderilor politici. Astfel, un purtător de cuvânt al platformei sociale a motivat decizia, spunând că: "Aceste mesaje conţin informaţii care pot induce în eroare cu privire la procesul de vot şi au fost semnalate pentru a oferi un context suplimentar despre votul prin corespondenţă. Decizia a fost luată în acord cu abordarea pe care am prezentat-o mai devreme în cursul lunii". (https://bit.ly/2XwwpSx)

Imediat, Donald Trump a acuzat reţeaua socială Twitter că "se amestecă" în alegerile prezidenţiale din Statele Unite semnalând pentru prima dată două dintre mesajele sale pe platformă ca înşelătoare, o ameninţare pentru libertatea de exprimare, în opinia sa. (https://bit.ly/2X4FhzN)

Guvernul ungar a început procesul de retragere a puterilor speciale controversate acordate premierului Viktor Orban odată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19. O propunere legislativă în această privinţă a fost depusă de către vicepremierul Zsolt Semjen puţin înaintea miezului nopții, aseară. După ce proiectul va fi examinat şi aprobat de parlament, starea de urgenţă şi atribuţiile aferente acordate prim-ministrului ar urma să fie ridicate pe 20 iunie, a scris ministrul justiţiei ungar Judit Varga pe pagina sa de Facebook. De reținut că în luna martie, parlamentul de la Budapesta i-a acordat guvernului Orban o autoritate extraordinară pentru a putea combate pandemia de COVID-19, fără a preciza data expirării acestor atribuţii. Măsura a atras imediat critici dure din partea opoziţiei şi a altor ţări, executivul condus de Viktor Orban fiind acuzat că se foloseşte de criza de sănătate publică pentru a acapara cât mai multă putere. Legea i-a permis executivului ungar să conducă prin emiterea unor ordonanţe. De la adoptarea actului normativ, guvernul Orban a emis peste 100 de ordonanţe, existând acuzaţii că unele dintre acestea încalcă protecţia datelor, drepturile salariaţilor şi transparenţa măsurilor administrative. (https://bit.ly/2TY5wWX)

Președintele Nigeriei, Muhammadu Buhari, a declarat că țara nu mai are bani pentru a importa alimente, iar fermierii trebui să înceapă să producă suficient pentru hrănirea cetățenilor. Declarația liderului nigerian amplifică îngrijorările legate de insecuritatea alimentară în timpul pandemiei coronavirusului și de creșterea prețurilor la produsele alimentare, în cea mai populată țară din Africa. Conform Programului ONU pentru Alimentație și Agricultură, chiar înainte de criza Covid-19, fermierii nu reușeau să satisfacă cererea de alimente a celor aproximativ 200 de milioane de nigerieni. Deși sectorul agricol rămâne un angajator major, a suferit ani de neglijare, deoarece economia țării s-a concentrat puternic pe veniturile din petrol. Nigeria încearcă, din 2019, să impulsioneze producția internă de orez, reducând importurile de contrabandă din Thailanda, închizând granițele terestre ale țării. Înainte de interdicție, statul african obișnuia să importe anual peste un milion de tone de orez. Prețurile produselor alimentare au crescut în Nigeria de la debutul coronavirusului și fondurile guvernamentale au fost afectate grav de scăderea prețurilor petrolului la nivel mondial. Fondul Monetar Internațional prevede că cea mai mare economie din Africa se va contracta cu 1,5% în 2020. (https://bbc.in/36wl1Ku)

Uniunea Europeană este dispusă să renunţe, în negocierile cu Regatul Unit prevăzute pentru săptămâna viitoare, la abordarea sa ''maximalistă'' privind pescuitul, au anunţat surse diplomatice europene, aceasta fiind cea mai importantă concesie făcută de blocul comunitar în discuţiile cu Londra asupra viitoarelor relaţii dintre ele. De reținut că următoarea rundă de negocieri între Bruxelles şi Londra începe la 1 iunie. Până acum UE a cerut menţinerea situaţiei actuale, în care pescuitul are loc majoritar în apele teritoriale ale Regatului Unit, dar cea mai mare parte a capturilor merg spre pescarii europeni. Regatul Unit a anunţat că doreşte ca după încheierea perioadei de tranziţie să deţină controlul deplin asupra apelor şi pescuitului sale. (https://reut.rs/3gl8hLr)

Atât Coreea de Nord, cât şi Coreea de Sud au încălcat acordul de încetare a focului la graniţa comună în cursul incidentului survenit la 3 mai, când a avut loc un schimb de focuri între militari din cele două ţări, a anunţat ieri Comandamentul trupelor ONU, condus de SUA. Potrivit UNC, soldaţi de la un post nord-coreean din DMZ au încălcat armistiţiul prin lansarea a patru tiruri cu muniţie de 14,5 mm asupra unui post al UNC din partea sudică a Liniei de demarcaţie militară care divizează DMZ. Oficiali sud-coreeni şi americani au apreciat că a fost vorba de un accident, dar UNC a afirmat că "ancheta nu a putut stabili exact dacă cele patru tiruri au fost lansate intenţionat sau din greşeală". Oficiali militari nord-coreeni nu au furnizat un răspuns oficial la întrebările adresate de anchetatori legate de incident, menţionează comunicatul UNC. Phenianul nu a comentat public incidentul. (https://bit.ly/2AXeb51)

Un grup de 900 de militanţi talibani au fost eliberaţi ieri, a anunţat Consiliul de Securitate Naţională afgan, acesta fiind încă un pas în cadrul recentelor eliberări destinate să stimuleze procesul de pace, pe fondul continuării violenţelor. Javid Faisal, purtătorul de cuvânt al Consiliului, a declarat că guvernul speră că talibanii vor răspunde la noua măsură extinzând o încetare a focului de trei zile începută duminică pentru a sărbători Eid al-Fitr. Talibanii nu au reacţionat încă la cerere. De reținut că eliberarea a până la 5.000 de prizonieri talibani face parte din acordul din februarie între talibani şi Statele Unite şi este o precondiţie stabilită de militanţi pentru a se alătura discuţiilor intra-afgane. În ciuda încetării reciproce a focului de către guvernul afgan şi talibani în timpul Eid, violenţe sporadice au avut loc în unele părţi ale ţării. (https://bit.ly/2ZRF9FV)

Un membru al guvernului britanic a demisionat ieri în urma controversei declanşate de încălcarea măsurilor de izolare de către un consilier principal al premierului Boris Johnson. Douglas Ross, subsecretar de stat pentru Scoţia, a declarat că "Nu am comentat în mod public cu privire la situaţia consilierului Dominic Cummings pentru că am aşteptat să aflu toate detaliile". Anunţându-şi demisia, subsecretarul de stat Douglas Ross a spus că, "chiar dacă intenţiile au fost bune", interpretarea dată de Cummings regulilor de izolare "nu a fost împărtăşită de marea majoritate a oamenilor". Totodată, acesta a precizat: "Am alegători în circumscripţie care nu au apucat să-şi ia adio de la cei pe care îi iubeau; familii care nu au putut jeli împreună; oameni care nu şi-au vizitat rudele bolnave pentru că respectat regulile guvernului. Nu le pot spune cu bună credinţă că ei toţi au greşit şi un consilier principal al guvernului a avut dreptate". (https://bit.ly/36AjAdX)

China îşi va creşte stadiul de pregătire şi îşi va îmbunătăţi capacitatea de a duce la îndeplinire misiuni militare în contextul în care pandemia de COVID-19 are un impact profund asupra securităţii naţionale, a declarat ieri preşedintele Xi Jinping, potrivit televiziunii de stat. Reuşita Chinei în lupta împotriva noului coronavirus a demonstrat succesul reformei militare, a subliniat preşedintele Xi, menţionând că forţele armate ar trebui să exploreze noi modalităţi de instruire în contextul pandemiei. Xi Jinping, care prezidează Comisia militară centrală, a făcut aceste declaraţii cu ocazia unei şedinţe în plen a delegaţiei Armatei de Eliberare a Poporului şi a Forţelor Poliţiei Militare, prilejuită de sesiunea anuală a parlamentului. (https://bit.ly/2TIbBq4)

China trebuie să respecte autonomia Hong Kong-ului, a transmis ieri Uniunea Europeană, în contextul unei controverse în legătură cu planurile Beijingului de a adopta o lege de securitate naţională pentru acest teritoriu. Astfel, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat: "Acordăm o mare importanţă menţinerii nivelului înalt de autonomie al Hong Kong-ului, în acord cu legea fundamentală şi cu angajamentele internaţionale". Totodată, în discursul susţinut după videoconferinţa cu premierul japonez Shinzo Abe, Michel a mai spus că Uniunea Europeană şi Japonia "împărtăşesc aceleaşi idei" în privinţa Chinei. În același context, liderul european a mi subliniat că UE sprijină principiul "o ţară, două sisteme" care guvernează autonomia Hong Kong-ului. (https://reut.rs/3d6zaRf)

Guvernul Sloveniei permite începând de ieri, turiştilor care au rezervări, să nu se mai supună unei carantine de două săptămâni, care rămâne totuşi obligatorie, cu unele excepţii, pentru restul cetăţenilor din Uniunea Europeană ce doresc să intre în această ţară. (https://bit.ly/2TIClqt)

Guvernul spaniol a decretat zece zile de doliu naţional începând de azi în memoria victimelor noului coronavirus, Spania fiind printre ţările cele mai încercate de pandemia COVID-19, a anunţat ieri premierul Pedro Sanchez. În această perioadă de doliu naţional, cea mai îndelungată din istoria democratică a Spaniei, drapelele de pe toate instituţiile publice şi navele marinei spaniole vor fi coborâte în bernă, iar după încheierea acestei perioade regele Felipe al VI-lea va conduce, la o dată ce nu a fost încă stabilită, o ceremonie de omagiere a celor ucişi în Spania de noul coronavirus. Această decizie excepţională este menită să stea mărturie ''întregii noastre dureri şi să aducă un omagiu celor care au murit. Amintirea lor va rămâne mereu alături de noi'', a scris premierul socialist Pedro Sanchez într-un mesaj pe reţelele de socializare. (https://bit.ly/3c6rb5t)

Rusia a trimis recent avioane de vânătoare în Libia pentru a-i susţine pe mercenarii ruşi care luptă la sol de partea forţelor mareşalului Khalifa Haftar în conflictul care devastează această ţară, a acuzat ieri armata americană. Pe fond, generalul Stephen Townsend, comandantul forţelor americane în Africa, a declarat într-un comunicat: "Rusia încearcă, în mod clar, să încline balanţa în favoarea sa în Libia", adăugând că "aşa cum a făcut în Siria, Rusia îşi extinde amprenta militară în Africa, utilizând grupuri de mercenari susţinuţi de stat, precum Grupul Wagner". Generalul american a subliniat că asta presupune încălcarea embargoului ONU asupra furnizării de arme în această ţară şi a promisiunilor regulate de neintervenţie în conflictul intern din Libia. (https://cnn.it/3d9eFTO)

Considerând că vârful pandemiei de COVID-19 în Rusia a trecut, preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat ieri ca parada militară care urma să celebreze la 9 mai împlinirea a 75 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste să aibă loc la 24 iunie. De reținut că acest important eveniment patriotic, care ilustrează în fiecare an puterea militară rusă, a trebuit să fie amânat în acest an din cauza propagării epidemiei provocate de noul coronavirus în Rusia. La 9 mai, Vladimir Putin s-a limitat la comemorări modeste: o defilare aeriană, un scurt discurs în faţa Monumentul soldatului necunoscut de lângă Kremlin, în care şeful statului a lăudat o Rusie "invincibilă", apoi un altul în faţa soldaţilor în interiorul zidurilor Kremlinului. (https://bit.ly/2Xz0h0D)

Liderul grupării Stat Islamic în Irak, Mu'taz al-Jubouri, a fost ucis într-un raid aerian al forţelor coaliţiei internaţionale, a comunicat ieri Serviciul irakian de contraterorism. Mai precis, Al-Jubouri, cunoscut şi ca Hajji Taysir, adjunct al liderului organizaţiei jihadiste, a fost ucis într-un raid aerian în zona Deir al-Zour din estul Siriei. De reținut că Al-Jubouri a fost urmărit în interiorul şi în afara teritoriului irakian, deţinea mai multe paşapoarte şi cărţi de identitate şi nu folosea niciodată telefonul. Totodată, a fost anunțată și arestarea lui Abdul-Nasser Qardash, un fost candidat la succesiunea liderului ucis al SI, Abu Bakr al-Baghdadi. De reținut că, Qardash era unul din cei mai importanţi şefi ai grupării, însă aceasta l-a ales pe Abdul-Rahman al-Mawla pentru a-i lua locul lui al-Baghdadi, ucis în cursul unei operaţiuni militare americane în octombrie 2019 în nord-vestul Siriei, în apropierea graniţei cu Turcia. (https://bit.ly/3c7qjNU)

Rusia a început să construiască un prototip al primului său bombardier invizibil, aparat capabil să zboare fără a fi detectat de radare, a anunţat ieri presa rusă. Potrivit unor surse din cadrul sectorului de apărare rusesc citate de presa de la Mosocva, materialele sunt pe cale de a fi livrate şi construcţia cabinei a început deja. Asamblarea finală a aparatului întreg ar urma să fie terminată în 2021. Puţine detalii au fost dezvăluite despre acest aparat, PAK DA, capabil teoretic să scape oricărei detectări de către radar şi care va fi echipat cu un număr important de arme. Intrarea sa în serviciu nu este aşteptată înainte de câţiva ani. Totodată, aparatul are designul unei "aripi zburătoare" similară bombardierelor stealth americane și va avea viteză subsonică, fiind capabil să transporte rachete de croazieră şi arme hipersonice. (https://bit.ly/2zpvpYD)

Preşedintele Kosovo, Hashim Thaci, a declarat ieri că nu va participa la negocierile privind normalizarea relaţiilor cu Serbia conduse de mediatorul special al Uniunii Europene, dar a pledat în schimb pentru un rol sporit al SUA în acest dialog. Kosovo şi-a autoproclamat independenţa de Serbia în 2008, la aproape un deceniu după insurgenţa armată a majorităţii etnice albaneze din această regiune, şi a acceptat un dialog mediat de UE cu Belgradul în 2013 pentru a rezolva toate problemele litigioase. Normalizarea raporturilor dintre Serbia şi Kosovo face parte din condiţiile-cheie pe care UE le-a impus pentru a admite Kosovo în calitate de stat membru şi de Rusia, un aliat tradiţional al Serbiei, pentru a-şi ridica veto-ul asupra aderării Kosovo la Naţiunile Unite. Mai trebuie spus și liderul de la Pristina a declarat că doar SUA, care au negociat acordul de pace din Bosnia în urmă cu 25 de ani şi au condus atacurile aeriene ale NATO din 1999 care au pus capăt campaniei Serbiei împotriva insurecţiei albaneze în Kosovo, ar putea promova într-adevăr dialogul dintre Kosovo şi Serbia. (https://bit.ly/2X5gn3h)

Franţa, prin vocea ministrului de externe francez, Jean-Yves Le Drian, a cerut ieri, în cadrul Adunării Naţionale, noului guvern israelian să renunţe la planurile sale de anexare a unor părţi din Cisiordania şi a promis că o astfel de decizie nu ''va putea rămâne fără răspuns''. (https://bit.ly/2M3pYRy)

Uniunea Europeană şi Spania au reuşit să mobilizeze ieri, într-o videoconferinţă a donatorilor, 2,8 miliarde de dolari, dintre care 653 de milioane de dolari pentru a veni în ajutorul milioanelor de venezueleni care au fugit din faţa crizei din ţara lor. UE a furnizat 60% din cele 653 de milioane de dolari în donaţii, a precizat Josep Borrell. De reținut că circa 4,9 milioane de venezueleni şi-au părăsit ţara de la sfârşitul lui 2015 pentru a fugi de criza politică şi economică. În această ţară, inflaţia a depăşit 9.000% anul trecut, iar penuria de medicamente şi carburant este la fel de frecventă ca întreruperea curentului electric. (https://bit.ly/3c3qZUw)

Hong Kong-ul riscă să-şi piardă statutul de centru financiar internaţional în cazul în care China îşi impune controversatul proiect de lege privind securitatea în teritoriu, privându-l astfel de autonomia sa, a avertizat ieri Casa Albă. Purtătoarea de cuvânt a preşedinţiei americane, Kayleigh McEnany, a delarat că este ''dificil să ne imaginăm cum Hong Kong-ul poate rămâne o capitală financiară dacă China preia controlul'' în fosta colonie britanică. (https://bit.ly/36zQ0p9)

Candidatul democrat la Casa Albă, Joe Biden, a afirmat ieri că Donald Trump este un "cretin perfect" pentru că a făcut glume în legătură cu felul în care s-a prezentat atunci când a purtat o mască la prima apariţie publică de la începutul crizei de COVID-19. Fostul vicepreședinte american a spus că "Toţi marii doctori din lume spun că trebuie să porţi mască când eşti într-o mulţime", adăugând:"Cred că trebuie să conduci dând un tu exemplul". (https://bit.ly/3d9pMfM)

O declaraţie comună a Parlamentului European, a Consiliului şi a Comisiei Europene referitoare la Conferinţa privind viitorul Europei trebuie să fie încheiată până la finalul verii, astfel încât această iniţiativă să fie lansată în septembrie, au susţinut ieri membrii Comisiei pentru afaceri constituţionale din hemiciclul european. Eurodeputaţii au evidenţiat lacunele Uniunii Europene şi ale statelor sale membre, în special în legătură cu un răspuns coordonat în situaţii de criză. O altă idee accentuată de eurodeputaţii din AFCO a fost implicarea cetăţenilor în procesul de reformă a UE. De reținut că, Conferinţa privind viitorul Europei, organizată de principalele trei instituţii ale UE, urma să fie lansată în mai 2020 şi să se desfăşoare pe parcursul a doi ani, dar procesul a fost amânat din cauza pandemiei de COVID-19. (https://bit.ly/3c7UZ1r)

Renault este pe punctul de a anunţa un plan de reducere a costurilor cu două miliarde de euro, care implică renunţarea la 5.000 de angajaţi până în anul 2024. Astfel, producătorul auto francez, care încă aşteaptă finalizarea discuţiilor cu autorităţile de la Paris pentru un împrumut garantat de stat, în valoare de cinci miliarde de euro, nu va recurge la simple concedieri, precizând că "nu-i va mai înlocui pe angajaţii care intenţionează să se pensioneze". De reținut că n 2019, Renault avea 48.500 de angajaţi în Franţa. Totodată, statul francez deţine 15% din Renault. În aceste condiții, ieri, preşedintele Emmanuel Macron a anunţat un plan de susţinere în valoare de opt miliarde de euro pentru industria auto franceză, afectată de criza economică provocată de pandemia de coronavirus. De asemenea, Macron a apreciat că Executivul de la Paris nu ar trebui să semneze un împrumut garantat de stat în valoare de cinci miliarde de euro pentru Renault, până când echipa managerială şi sindicatele nu vor finaliza discuţiile cu privire la forţa de muncă şi uzinele din Franţa ale constructorului auto. (https://reut.rs/2X35X3S)

Îngheţata, una din micile plăceri ale italienilor, ar urma să traverseze fără probleme pandemia de coronavirus, consumul său revenindu-şi odată cu ridicarea măsurilor de izolare, a anunţat ieriColdiretti, principalul sindicat agricol din Italia. În pofida dificultăţilor din perioada de carantină, sectorul îngheţatei "pare să fi redemarat şi pentru că numeroşi italieni, după o lungă perioadă petrecută în casă, au decis să se răcorească cu o îngheţată, inclusiv în timpul săptămânii". (https://bit.ly/2B8YKHj)

Celebrul ring de tranzacţionare al bursei de la New York, inima Wall Street-ului, şi-a reluat ieri activitatea după o pauză de mai multe săptămâni din cauza pandemiei de coronavirus, cu un număr mai mic de traderi decât de obicei şi cu măsuri stricte de securitate sanitară. Prezent la redeschidere, guvernatorul statului New York, Andrew Cuomo, care a purtat o mască la fel ca toate celelalte prezente în sală, a sunat clopotul care marchează debutul şedinţei de tranzacţionare. Conform regulilor care au fost introduse pentru a evita o recrudescenţă a cazurilor de infecţie cu coronavirus, traderii vor fi obligaţi să poarte mască şi să stea la o distanţă de doi metri unii de alţii. De asemenea, brokerilor trebuie să li se ia temperatura înainte de a intra în clădire şi să semneze un document conform căruia înţeleg riscurile care apar ca urmare a tranzacţiilor în ring. În plus, NYSE interzice intrarea în clădire pentru oricine a utilizat transportul public. (https://cnb.cx/2ZGnMra)

Uniunea Europeană a pus capătieri măsurilor de control privind exporturile de echipamente de protecţie împotriva coronavirusului, după ce a ajuns la concluzia că livrările către angajaţii din sectorul medical şi alte categorii de lucrători din blocul comunitar sunt în prezent la un nivel adecvat. Aceasta este ultima decizie de relaxare a restricţiilor în Europa pe măsură ce criza sanitară se reduce, iar un număr în creştere de state europene sunt încrezătoare că se află într-o situaţie mult mai bună pentru a face faţă celui de al doilea val de Covid-19. De amintit că blocul comunitar a introdus în data de 15 martie o schemă de autorizare a exporturilor pentru toate tipurile de echipamente de protecţie, care începând de la acea dată puteau fi exportate spre o ţară non-UE numai după obţinerea aprobării din partea statelor membre. Schema a fost revizuită în urmă cu o lună, când au fost limitate produsele supuse controlului la măşti, ochelari de protecţie şi viziere precum şi combinezoane. De asemenea, atunci au fost scutite de la aceste restricţii ţările din Balcanii de Vest. Statele membre trebuiau să consulte Comisia Europeană cu privire la autorizarea exporturilor. (https://bit.ly/2XxcdQH)

Banca Centrală Europeană elaborează planuri de rezervă pentru a-şi continua programul de achiziţii de obligaţiuni, în valoare de mai multe mii de miliarde de euro, chir şi fără Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank), în cazul în care justiţia germană va obliga Bundesbank să se retragă din acest program, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar. Potrivit surselor, în cel mai pesimist scenariu, BCE ar putea chiar demara o acţiune în justiţie împotriva Băncii Centrale a Germaniei, cel mai mare acţionar de la BCE, pentru a forţa Bundesbank să revină în programul de achiziţii de obligaţiuni. Însă această măsură fără precedent ar însemna un moment de cotitură pentru moneda euro, testând angajamentul Germaniei faţă de o monedă pentru care a jucat cel mai important rol în crearea ei. De reținut că, Curtea Constituţională a Germaniei a dat răgaz BCE până la începutul lunii august să îşi justifice programul de achiziţii de obligaţiuni guvernamentale sau să continue această schemă fără Bundesbank, care conform planurilor actuale ar trebui să fie responsabilă pentru mai mult de un sfert din achiziţiile totale de obligaţiuni. Majoritatea experţilor juridici se aşteaptă ca obiecţiile ridicate de Curtea Constituţională a Germaniei să fie soluţionate chiar de Bundesbank, care va demonstra de ce achiziţionarea de obligaţiuni este o măsură adecvată şi va răspunde şi îngrijorărilor cu privire la efectele secundare ale acestui program. Însă chiar şi aşa, personalul BCE precum şi angajaţii de la băncile centrale de la zona euro se pregătesc pentru un scenariu pe care o sursă l-a calificat ca fiind "de neconceput", un scenariu conform căruia Curtea Constituţională a Germaniei va interzice Bundesbank să ia parte la programul de achiziţii de obligaţiuni. În acest caz, BCE, sau mai puţin probabil alte bănci centrale din zona euro, vor prelua şi partea care revine Bundesbank în programul intitulat PSPP, au declarat sursele citate, care precizează însă că astfel de planuri nu au fost încă finalizate şi nici nu au fost discutate în cadrul consiliul guvernatorilor BCE. (https://reut.rs/2M0LXZF)

LATAM Airlines Group SA, cea mai mare companie aeriană din America Latină, a anunţat ieri că împreună cu filialele sale din SUA, Chile, Peru, Columbia şi Ecuador a solicitat să intre sub protecţia capitolului 11 din Legea falimentului din SUA, din cauza crizei provocate de pandemia de coronavirus. (https://on.ft.com/2TY9bUH)

Festivalul Internaţional de Film de la Cannes a fost anulat, iar desfăşurarea evenimentelor cinematografice din septembrie de la Veneţia şi Toronto este sub semnul incertitudinii, dar în această săptămână, cinefilii vor avea parte de experienţa unui festival de film din confortul propriilor locuinţe, după cum notează Variety. Festivalul ''We Are One: A Global Film Festival'', care se va desfăşura timp de zece zile începând de vineri pe platforma YouTube, va include filme noi, dar şi producţii clasice, discuţii cu regizori, muzică şi reprezentaţii de comedie selectate de specialişti din echipa a 21 de festivaluri printre care cele de la Berlin, Cannes, Veneţia, Toronto şi New York. ''We Are One'' va difuza online peste 100 de filme din 35 de ţări. Programul include premiera mondială a documentarului ''Iron Hammer'', despre fosta jucătoare de volei chineză, deţinătoare a titlului olimpic ''Jenny'' Lang Ping, discuţii cu regizorii BongJoon Ho şi Guillermo del Toro, precum şi un eveniment care marchează cea de-a 20 reuniunea aniversară a distribuţiei peliculei ''Almost Famous''. Trebuie reținut că deşi festivalul va fi difuzat în mod gratuit, privitorii vor fi rugaţi să doneze în beneficiul Fondului de solidaritate anti-COVID-19 al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. (https://bit.ly/3c6BVAP)

Femeile singure din Norvegia au, începând de ieri, acces la inseminarea artificială şi donare de ovule pentru a putea avea copii, după ce politicienii au votat o actualizare a legislaţiei. Modificarea legii în domeniul biotehnologiei, în vigoare în ultimii 16 ani, survine unei campanii a partidelor de opoziţie din Parlament. Alte modificări vizează examinările medicale cu ultrasunete în primele trei luni de sarcină şi o analiză de sânge pentru identificarea potenţialelor anomalii genetice ale fătului. (https://bit.ly/2ZFJmwc)

Solicitările făcute de Australia la nivel global pentru o investigaţie internaţională independentă asupra originilor coronavirusului şi modului în care a gestionat China situaţia epidemiei a produs supărare la Beijing. Represaliile Chinei par că se ţintesc exporturile Australiei. Astfel, China a sistat livrarea de exporturi de carne de vită din partea a patru abatoare mari din Australia, motivând probleme de sănătate publică. Cinci zile mai târziu, China a impus taxe cu 80% mai mari asupra importurilor de orz din Australia. (https://cnn.it/2AbHdgW)

Ministrul ungar de Externe a avenit ieri la București și a transmis că Ungariei i-ar prii dacă n-ar fi tema campaniilor electorale din România, precizând totodată că Budapesta își dorește relații bune cu Bucureștiul. (https://bit.ly/3d75rHU)

Noul tip de poluare care a apărut odată cu folosirea mănușilor și măștilor de protecție. Astfel, o organizație neguvernamentală din Franța a atras atenția aupra faptului că echipamentele de protecție, precum mănușile și măștile, aruncate neglijent poluează Marea Mediterană. (https://bbc.in/2zCqiUX)

Centrul pentru prevenţia şi controlul bolilor din Statele Unite a avertizat populaţia în ceea ce priveşte comportamentul „neobişnuit” sau „agresiv” al şobolanilor din oraşele americane, drept consecinţă a izolării oamenilor timp de două luni. Şobolanii au început chiar să recurgă la canibalism. (https://bit.ly/3gpQp1Z)

Premierul olandez Mark Rutte a anunţat că mama lui a murit recent şi că nu a putut să o viziteze în ultimele săptămâni de viață, din cauza măsurilor de protecţie împotriva răspândirii noului coronavirus. Mieke Rutte-Dilling locuia de mai mulţi ani într-un azil de bătrâni din Haga. Moartea sa, care s-a produs pe 13 mai, nu are legătură cu COVID-19, potrivit presei olandeze. (https://bit.ly/3c3GKLa)

O femeie transgender din Franța a devenit primul primar din Hexagon având această orientare sexuală publică. Consilierii locali din Tilloy-lez-Marchiennes au ales-o, în weekend, în funcția de primar pe Marie Cau, o femeie transgender. În vârstă de 55 de ani, Marie Cau a candidat cu o platformă ecologistă sustenabilă și a venit cu un plan pentru construirea economiei locale. Noul primar a declarat că nu este o „activistă” și că vrea să își îndrepte atenția către nevoile comunei. (https://bbc.in/3gsWSsQ)

Și tot în zona aceasta, Costa Rica a devenit prima țară din America Centrală care permite căsătoriile între persoane de acelaşi sex. Totuși, din cauza restricțiilor anti-COVID, cuplurile vor fi nevoite să opteze pentru căsătoriile online. Costa Rica devine al 28-lea stat membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite care recunoaşte o astfel de uniune. (https://cnn.it/2ZFxJVZ)

Cetățenii din Surinam vor decide în această săptămână dacă președintele Dési Bouterse, găsit vinovat de crimă și condamnat la 20 de ani de închisoare, va continua că conducă statul sud-american. Pe fond, alegătorii aleg Parlamentul, iar parlamentarii la rândul lor vor alege președintele. Bouterse s-a declarat încrezător că va câștiga un al treilea mandat consecutiv. (https://bbc.in/2M49IQi)

Suedia riscă să fie listată ca țară ai cărei cetățeni nu pot călători în alte state, din cauza răspândirii COVID-19, în timp ce în celelalte țări se ridică măsurile de restricție. Rata mortalității cauzată de COVID-19 este semnificativ mai ridicată în Suedia comparativ cu țările vecine. (https://bit.ly/2zrKFEm)

Scriitoarea britanică J.K. Rowling va publica gratuit online un basm intitulat ''The Ickabog'' destinat copiilor nevoiţi să stea în izolare la domiciliu din cauza pandemiei de COVID-19. (https://wapo.st/2M0GVw5)

Și în final, Universitatea din Amsterdam a condus un studiu care arată că imunitatea față de coronavirus poate dura numai șase luni, ceea ce ar reduce practicalitatea emiterii unor ”pașapoarte de imunitate” de către guverne. (https://bit.ly/2X5bHKz)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier