• Marco Badea

Tribuna Internațională - 27 iunie 2020

📸Imaginea zilei vine din China, acolo unde în capitala provinciei Liaoning din nord-estul țării, un grupă de agricultori locali au creat imaginea celebră cu Marilyn Monroe când fusta îi este purtată de vânt, folosind diferite soiuri de orez pe câmpul de unde se vor culege roadele în toamnă. De reținut că orașul chinez Shenyang este cunoscut drept un important centru industrial și comercial, specializat în agricultură.

photo source: @Chung Sung-Jun/ AFP via Getty Images

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va deschide azi după-amiază un nou summit pentru colectarea de fonduri pentru vaccinuri. Totuși, evenimentul de azi combină personalitățile politice cu alăturarea neobişnuită la eveniment a unor personalităţi politice vedete ale muzicii pop. La dezbateri şi interviuri sunt aşteptaţi şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, actorul şi luptătorul Dwayne Johnson, cantautoarea şi actriţa Miley Cyrus, formaţia britanică Coldplay, cancelarul german Angela Merkel, solistul american de culoare Usher, Justin Bieber sau Shakira. Programul include un concert care va fi difuzat online. Scopul este mobilizarea pentru finanţarea cercetării în domeniul vaccinării, testării şi tratamentelor pentru coronavirus, arată un comunicat de presă. Comisia Europeană a strâns până acum în acest scop 10 miliarde de euro, a anunţat ieri purtătorul de cuvânt Eric Mamer. El a adăugat că summitul şi concertul vor aduce mai multe fonduri pentru a asigura accesul la vaccinuri oamenilor din întreaga lume, tuturor celor care au nevoie de ele. "Artiştii au puterea de a inspira schimbarea. Ei îşi folosesc talentele pentru a servi unor cauze măreţe", a declarat von der Leyen. (https://bit.ly/2Nxj2wK)

Candidaţii la alegerile prezidenţiale din Polonia, prevăzute pentru ziua de mâine, au folosit ieri ultimele ore ale campaniei electorale pentru se întâlni cu alegătorii din fiefurile lor. Începând de la miezul nopţii de aseară, nu mai sunt permise publicarea sondajelor de opinie şi evenimente de campanie din partea celor 11 candidaţi prezidenţiali. Perioada respectivă se va încheia duminică la ora locală 21:00 (19:00 GMT), atunci când se închid secţiile de votare şi sunt publicate primele exit-poll-uri. Pe fond, preşedintele în exerciţiu Andrzej Duda, care este susţinut de Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare, s-a deplasat în regiunea Polonia Mare, înainte de a ajunge în Silezia şi spre seară la Stary Sacz, în regiunea Polonia Mică, unde sprijinul său electoral este cel mai solid. De cealaltă parte, principalul său contracandidat, Rafal Trzaskowski, primar al Varşoviei şi reprezentant al Platformei Civice (PO), și-a încheiat campania electorală cu un miting în una dintre principalele pieţe ale capitalei poloneze. Nu este de aşteptat ca vreun candidat să depăşească în primul tur pragul de 50% necesar pentru a deveni preşedinte al ţării. Totodată, ultimul sondaj de opinie publicat săptămâna asta în Polonia indică faptul că Andrzej Duda ar câştiga primul tur, cu 41% din sufragii, iar Rafal Trzaskowski s-ar plasa pe poziţia secundă, cu 26% din voturi. Mai trebuie subliniat că printre ceilalţi candidaţi la funcţia de preşedinte se află liderul Partidului Poporului, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, stângistul Robert Biedron, politicianul de extremă-dreapta Krzysztof Bosak şi jurnalistul Szymon Holownia. (https://bit.ly/3g3CrSg)

Criza alimentară din Siria afectează acum mai mult de jumătate din populaţia ţării, a transmis ieri Programul Alimentar Mondial al ONU, spunând că situaţia este "fără precedent". Pe fond, programul Alimentar Mondial a transmis într-un comunicat că 9,3 milioane de sirieni, dintr-o populaţie totală de circa 17 milioane, sunt într-o situaţie de insecuritate alimentară, în creştere cu 1,4 milioane faţă de acum şase luni. PAM a precizat că "sirienii se confruntă în prezent cu o criză alimentară fără precedent, în contextul în care preţurile alimentelor de bază au atins niveluri nemaiîntâlnite chiar şi la apogeul conflictului de nouă ani". Cu alte cuvinte, preţurile la alimente au crescut cu peste 200% în mai puţin de un an din cauza stagnării economice și a prăbuşirii economiei libaneze, care este ca un pod vital pentru Siria, dar şi din cauza măsurilor de izolare legate de COVID-19. PAM e făcut publice aceste date în ajunul unei conferinţe a donatorilor pentru Siria. Agenţia, care are sediul la Roma, a spus că oferă ajutoare alimentare pentru 4,8 milioane de sirieni, dar că are nevoie "urgent" de 200 de milioane de dolari pentru a continua operaţiunile în acest an. Agenția a mai atras atenția că "dacă nu vor fi găsite noi finanţări până în august, PAM va fi nevoit să reducă drastic raţiile, precum şi numărul persoanelor care primesc alimente începând din octombrie 2020". (https://bit.ly/31h2ktQ)

Circa 50 de experţi independenţi ai ONU au denunţat ieri represiunea asupra libertăţilor fundamentale în China, cerând organizarea unei sesiuni speciale a Consiliului pentru Drepturile Omului. Aceşti zeci de raportori speciali şi alţi experţi în drepturile omului ai ONU, care sunt mandataţi de Naţiunile Unite, dar care nu se exprimă în numele organizaţiei, precizează într-un comunicat că au transmis Beijingului în mai multe rânduri îngrijorarea lor. Textul vizează în special "represiunea colectivă" asupra minorităţilor etnice şi religioase în Xinjiang şi în Tibet, precum şi recursul excesiv la forţă împotriva manifestanţilor la Hong Kong. Totodtă, aceștia evidenţiază în special posibila utilizare de agenţi chimici şi hărţuiri sexuale asupra unor manifestante. Experţii estimează de asemenea că legea privind securitatea naţională din Hong Kong "încalcă obligaţiile juridice internaţionale ale Chinei şi impune grave restricţii drepturilor civice şi politice în regiunea autonomă". Ei îşi exprimă de asemenea îngrijorarea în legătură cu faptul că jurnaliştii, personalul medical şi persoanele care îşi exercită dreptul la libertatea de exprimare online în cadrul pandemiei de COVID-19 ar fi făcut obiectul unor represalii din partea autorităţilor şi au fost acuzate că au difuzat informaţii false sau că "au tulburat ordinea publică". (https://bit.ly/2Vleq12)

La peste patru luni de la alegerile legislative din Irlanda, două partide de centru, Fianna Fail şi Fine Gael, au votat ieri alături de Verzi în favoarea creării unei coaliţii guvernamentale tripartite, un acord pentru formarea unui guvern din care este exclus Sinn Fein, în pofida numărului ridicat de voturi obţinut la scrutinul din februarie de formaţiunea naţionalistă. Este de aşteptat ca liderul Fianna Fail, Micheal Martin, să fie numit prim-ministru azi în cadrul unei sesiuni extraordinare a parlamentului, succedându-i în această funcţie lui Leo Varadkar de la formațiunea Fine Gael. Varadkar urmează să reia funcţia de premier la jumătatea perioadei de cinci ani, conform noii înţelegeri privind rotaţia la şefia guvernului. De reținut că cordul de IERI aduce împreună, în premieră, cele două partide rivale care au dominat politica irlandeză de la obţinerea independenţei acum o sută de ani. (https://bit.ly/3ibcanc)

Azi în Islanda se deschid urnele pentru alegerile prezidenţiale. Preşedintele în exerciţiu, Gudni Johannesson, este favorit în sondajele de opinie, cu peste 90% din intenţiile de vot. Pe fond, sunt chemaţi să aleagă şeful statului 252.217 de islandezi, dintr-o populaţie totală de circa 365.000. Votarea se va încheia la ora 10 p.m. De reținut că pentru prima oară în istoria Islandei, preşedintele în exerciţiu are un contracandidat la sfârşitul primului mandat. Gudmundur Franklin Jonsson, reprezentant al dreptei, s-a înscris în cursa electorală împotriva lui Johannesson. Actualul preşedinte, cadru universitar în vârstă de 52 de ani, este însă foarte apreciat de cetăţeni: cota sa de aprobare de către opinia publică a fost între 76% şi 86% în cea mai mare parte a ultimilor patru ani, cu 25% mai mare decât a predecesorului său conservator, Olafur Grimsson. Ca dovadă a popularităţii, Johannesson a strâns cele 1.500 de semnături ale alegătorilor necesare pentru candidatură în numai patru ore. Politologul Eirikur Bergmann apreciază că principalul risc pentru realegere ar putea fi posibilitatea ca o parte din susţinătorii preşedintelui să considere că nu mai are rost să se prezinte la urne. Totodată, Jonsson, în vârstă de 56 de ani, fost agent de bursă pe Wall Street, este din 2013 managerul unui hotel din Danemarca, pe care îl conduce din Islanda. El a intrat în politică în 2010, când a fondat partidul Haegri Graenir, mişcare considerată populistă în fruntea căreia s-a aflat timp de trei ani. Jonsson ar dori să facă preşedinţia mai activă, prin recurgerea mai frecventă la referendumuri. Până acum, astfel de consultări populare au avut loc doar de trei ori, în perioada 1996-2016, sub preşedinţia lui Grimsson. De reținut că rolul instituţional al preşedintelui Islandei a fost, ca şi la alte alegeri, una din principalele teme ale campaniei electorale. Conform presei europene, juriştii sunt de părere că Constituţia islandeză permite interpretări, în special privind dreptul şefului statului de a dizolva parlamentul şi de a convoca alegeri legislative anticipate. În prezent, cele mai importante atribuţii în stat le are guvernul, condus de Katrin Jakobsdottir, politiciană ecologistă de stânga. De reținut că Islanda este a doua ţară europeană care organizează alegeri în timpul pandemiei de coronavirus, după Serbia, care a organizat scrutinul duminica trecută şi înaintea Franţei şi a Poloniei. (https://bit.ly/3g3Uwjk)

Administraţia preşedintelui american Donald Trump i-a cerut Curţii Supreme a SUA să anuleze legislaţia #Obamacare, care a fost introdusă de fostul preşedinte Barack Obama și a adăugat milioane de americani la plasa de siguranţă a sistemului de sănătate al ţării. Cu puțin timp înainte de anunț, administraţia Trump avertizase că va solicita Curţii Supreme să declare ilegală Affordable Care Act (ACA), creând astfel condiţiile pentru ceea ce va fi probabil o dezbatere-cheie în campania pentru alegerile prezidenţiale din SUA de la finalul acestui an. De reținut că Trump a criticat costurile şi acoperirea asistenţei medicale prevăzute de Obamacare şi a promis încă din campania pentru alegerile prezidenţiale din 2016 să înlocuiască legislaţia respectivă cu un program diferit. Candidatul democratic la alegerile prezidenţiale Joe Biden a calificat intenţia administraţiei de a anula legislaţia Obamacare ''crudă, nemiloasă şi dură''. (https://nyti.ms/3dCZfXx)

Guvernul filipinez a contestat ieri apelurile experţilor ONU în drepturile omului în vederea aplicării de sancţiuni împotriva acestei ţări pentru presupusul eşec în ceea ce priveşte stoparea omorurilor şi detenţiilor arbitrare tot mai răspândite, legate de războiul împotriva drogurilor declanşat de preşedintele Rodrigo Duterte. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Duterte, Harry Roque, a subliniat că Filipine şi-a îndeplinit obligaţiile de a "pedepsi încălcarea drepturilor omului". (https://bit.ly/2NA8wVS)

Lumea ar trebui să găsească oportunităţi în actuala criză cauzată de noul tip de coronavirus şi să regândească unele dintre modurile în care funcţionează societatea, a declarat ieri preşedintele Parlamentului federal al Germaniei, Wolfgang Schäuble. "Coronavirusul a obligat lumea să încetinească pentru o scurtă perioadă de timp", a spus Schäuble într-o înregistrare video pentru un seminar intitulat "Vara oportunităţilor". Totodată, aceasta a mai adăugat că, dat fiind faptul că noul tip de coronavirus a afectat toate ţările, a și oferit oportunitatea unei mai mari deschideri privind discuția pentru securitatea globală. (https://politi.co/2YA0JgR)

Pandemia de COVID-19 a dus la creşterea numărului de persoane vulnerabile la traficul de fiinţe umane, a declarat secretarul de stat american Mike Pompeo, în prezentarea raportului anual al Departamentului de Stat cu privire la traficul de persoane. Aceasta a ținut să precizeze că ''instabilitatea şi lipsa accesului la servicii esenţiale, aspecte cauzate de pandemie, înseamnă că numărul persoanelor vulnerabile la exploatare de către traficanţi creşte rapid''. Totodată, raportul menţine China, o ţintă constantă a criticilor lui Mike Pompeo, pe cea mai de jos treaptă şi evidenţiază încă o dată folosirea pe scară largă a muncii forţate, inclusiv prin ceea ce SUA şi organizaţii pentru drepturile omului susţin că este detenţia, în lagăre, a peste un milion de musulmani minoritari. Documentul menţionează că Beijingul şi-a extins această campanie şi în alte provincii şi a început să o aplice şi altor minorităţi religioase. China respinge acuzaţiile şi afirmă că taberele respective oferă pregătire profesională şi sunt necesare pentru a combate extremismul. De asemenea, raportul analizează situaţia din Hong Kong care, la fel ca Pakistanul, a fost retrogradat în categoria a 2-a, formată din ţările care merită o atenţie specială, întrucât nu a reuşit să pună în aplicare o legislaţie de incriminare completă a traficului de persoane. (https://bit.ly/384cf7e)

La o lună după ce s-a declarat ţară liberă de coronavirus, Muntenegru a reintrodus ieri restricţii în încercarea de a ţine sub control o creştere a numărului de cazuri. Astfel, s-au interzis din nou organizarea de evenimente sportive şi de mitinguri politice în aer liber. Plus de asta, organismul la nivel naţional responsabil pentru răspunsul la noul coronavirus a interzis, de asemenea, întrunirile religioase în afara lăcaşurilor de cult. (https://bit.ly/3eDWTc1)

Șeful departamentului bulgar de combatere a traficului cu droguri din cadrul instituţiei însărcinate cu lupta împotriva crimei organizate a fost arestat, fiind suspectat de luare de mită şi colaborare cu traficanţii de droguri. Pe fond, procurorul general al Bulgariei, Ivan Gheşev, a anunţat ieri la o conferinţă de presă la Sofia arestarea în cursul serii de joi a lui Ţvetan Pankov, directorul departamentului de combatere a traficului cu stupefiante, acesta fiind surprins când primea mită. În aceeaşi operaţiune au fost arestaţi alţi doi funcţionari din cadrul aceluiaşi departament, suspectaţi de protejare a unor grupări specializate în traficul cu droguri "nu doar pe teritoriul Bulgariei, ci şi în străinătate''. (http://dailym.ai/2YFg6Vv)

Un tribunal turc a condamnat ieri la închisoare pe viaţă 121 de persoane, la finalul unui proces legat de lovitura de stat eşuată împotriva preşedintelui Recep Tayyip Erdogan din anul 2016, urmată de epurări de o amploare fără precedent. (https://bit.ly/2NBqNSB)

Ministrul apărării american, Mark Esper, s-a întâlnit ieri la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în prima sa vizită efectuată în străinătate după cea din februarie, călătorie plasată sub semnul restricţiilor adoptate pe fondul epidemiei de COVID-19. Cei doi înalţi oficiali au pozat în faţa camerelor de filmat într-o clădire aproape goală, păstrând distanţa fizică de doi metri unul faţă de altul. "Pregătirile noastre pentru a face faţă unui al doilea val de COVID-19 sunt pe calea cea bună", a spus Stoltenberg, precizând că eforturi de coordonare şi fonduri au fost rezervate în acest scop de către aliaţi. De reținut că aceasta este prima întâlnire deschisă presei în ultimele trei luni în clădirea imensă ce adăposteşte Alianţa Nord-Atlantică. Obiectivul întrevederii a vizat de asemenea reluarea discuţiilor cu aliaţii asupra unor subiecte mai tradiţionale, cum ar fi conflictul din Afganistan, unde NATO rămâne angajată împreună cu Statele Unite, a declarat secretarul general al Alianţei. (https://bit.ly/2BMmMYB)

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic s-a declarat convins ieri că ţara sa va deveni membru deplin al Uniunii Europene până în 2026, în urma unei întâlniri cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. După întrevederea care a avut loc la Bruxelles, Vucic a afirmat pentru mass-media sârbe că rămâne optimist în legătură cu aderarea Serbiei la UE. Mai precis, şeful statului sârb a spus: "sunt convins că putem intra într-o nouă fază a relaţiilor dintre Serbia şi Uniunea Europeană şi cred că vom fi membri ai UE până în 2026". Pe fond, negocierile de aderare au început oficial în 2014. Totodată, declaraţiile făcute de Ursula von der Leyen au fost mai vagi, ea insistând asupra nevoii de continuare a dialogului. Șefa executivului comunitar a scris pe twitter după întâlnire că "după alegeri, este nevoie de un dialog amplu cu toate forţele politice pentru a avansa cu reformele necesare pentru a aduce Serbia mai aproape de UE". (https://bit.ly/3i6nFfk)

Compania naţională libiană a petrolului s-a declarat ieri preocupată de intrarea unor străini înarmaţi, între care "mercenari ruşi", în unul dintre cele mai importante câmpuri petrolifere ale Libiei. Mai precis, NOC este "preocupată profund de prezenţa unor mercenari ruşi şi străini în câmpul petrolifer El Sharara", intraţi "joi seara într-un convoi de zeci de vehicule", a indicat compania. De reținut că după luni de zile de sistare a activităţii, acest câmp, aflat sub controlul mareşalului Khalifa Haftar, omul forte din estul libian, şi-a reluat producţia la începutul lunii iunie, fiind blocată din nou după trei zile de miliţii pro-Haftar. (https://bit.ly/3g2uSez)

Preşedintele kosovar Hashim Thaci a acuzat ieri justiţia internaţională că "rescrie istoria" după punerea sa sub acuzare la Haga de procurorii speciali pentru crime de război comise în timpul conflictului cu Serbia. Thaci a anunţat pe Facebook că a ajuns cu avionul la Tirana pe drumul de întoarcere spre Kosovo, după abandonarea unui summit cu Belgradul la Casa Albă. Deşi nu a comentat până acum punerea sa sub acuzare, el şi-a actualizat deja profilul de pe reţeaua de socializare, cu textul "Nimeni nu poate rescrie istoria Kosovo". Pe fond, în vârstă de 52 de ani, Thaci este fostul comandant politic al gherilei separatiste albaneze kosovare cunoscută ca UCK, care a declanşat rebeliunea împotriva Belgradului în urmă cu peste 20 de ani. Kosovo încă era atunci provincia de sud a Serbiei. Astfel, fostul luptător de gherilă a fost pus sub acuzare săptămâna asta împreună cu alte persoane de către procurorii Tribunalului Special de la Haga pentru o serie de crime legate de războiul din 1998-1999. Aceste presupuse crime "implică sute de victime cunoscute de origine albaneză, sârbă şi romă şi de alte origini şi cuprind şi opozanţi politici". Un judecător mai trebuie să valideze sau nu actul de acuzare, care conţine capete de acuzare precum crimă, dispariţii forţate, persecuţii şi tortură. (https://bit.ly/3dCji8x)

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a promis ieri ajutor localnicilor din zonele din vestul ţării afectate de inundaţiile devastatoare care, pe lângă pagubele materiale, au provocat şi mai multe victime. Încălţat cu cizme de cauciuc, Zelenski a inspectat locuinţe şi străzi distruse şi pline de noroi în satul Lancin, situat pe râul Prut. Trebuie găsită o ''soluţie complexă pentru problema inundaţiilor'', a spus el în faţa localnicilor, anunţând deocamdată un ajutor de 28 de milioane de dolari decis de guvernul de la Kiev. În urma precipitaţiilor abundente în zona Munţilor Carpaţi din şase regiuni ale vestului Ucrainei, mai multe baraje şi poduri au cedat şi sate au rămas izolate. Trei persoane şi-au pierdut viaţa, inundaţiile provocând victime şi în România. (https://bit.ly/2NBsn6Z)

SUA au anunţat ieri "restricţii de viză" pentru a limita intrarea pe teritoriul american a unor oficiali din Partidul Comunist Chinez consideraţi "responsabili" de atingere adusă libertăţilor în Hong Kong, potrivit declaraţiei secretarului de stat american Mike Pompeo. "Astăzi, anunţ restricţii de viză pentru foşti şi actuali oficiali ai PCC consideraţi responsabili sau complici la subminarea gradului ridicat de autonomie a Hong Kong-ului", a declarat Pompeo într-un comunicat, fără a preciza numărul şi identitatea persoanelor vizate. (https://bit.ly/2YDGizS)

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan au discutat ieri telefonic despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra ţărilor lor, au indicat Atena şi Ankara, un astfel de contact fiind rar între cele două ţări vecine care au dezacorduri într-o serie de probleme. Mitsotakis şi Erdogan au abordat modalităţile de gestionare a efectelor pandemiei de COVID-19, redeschiderea frontierelor şi restabilirea fluxurilor turistice, se arată într-un comunicat al biroului premierului Mitsotakis. Pe fond, "Mitsotakis şi Erdogan au convenit să menţină deschise canalele de comunicare bilaterale", se menţionează în document, o linie reiterată şi în declaraţia preşedinţiei turce. Biroul lui Erdogan a declarat de asemenea că cei doi înalţi oficiali au discutat despre turism, securitate, precum şi despre cooperarea economică şi lupta împotriva COVID-19. O sursă elenă apropiată de dosar a declarat: "Cei doi lideri n-au abordat probleme de politică înaltă, dar au fost de acord că tensiunea este relativ ridicată şi că trebuie restabilite canalele de comunicare". (https://bit.ly/3g2m5cB)

Preşedintele francez Emmanuel Macron "este încrezător că putem avansa" cu Rusia în anumit număr de subiecte, între care criza libiană, a comunicat ieri o sursă din anturajul său în finalul unei videoconferinţe între Macron şi preşedintele rus Vladimir Putin. Pe fond, "preşedintele este încrezător că putem avansa cu Rusia în anumit număr de subiecte", potrivit acestei surse, menţionând în special Libia, unde, potrivit ei, Franţa şi Rusia au un "interes comun în privința stabilizării Libiei şi reunificarea instituţiilor sale". (https://bit.ly/387AyRV)

PROSTIA LUI Donald Trump LOVEȘTE DIN NOU: ieri a anunţat că îşi anulează deplasarea planificată pentru acest sfârşit de săptămână la resortul său de golf din Bedminster în New Jersey şi rămâne la Washington "pentru a se asigura că LEGEA şi ORDINEA sunt aplicate". (https://reut.rs/2BMDlUE)

Statele membre trebuie să decidă asupra unei liste de 15 ţări ai căror călători vor putea intra pe teritoriul UE de la 1 iulie. Lista a fost întocmită aseară în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor din statele membre UE şi spaţiul Schengen. Nu toate statele au avut intervenţii, iar capitalele statelor membre au termen până azi la ora 18:00 GMT să transmită punctul lor de vedere după care preşedinţia croată a UE va decide cum se va proceda, potrivit mai multor surse europene. Lista propusă conţine 14 ţări (Algeria, Australia, Canada, Georgia, Japonia, Muntenegru, Maroc, Noua Zeelandă, Rwanda, Serbia, Coreea de Sud, Thailanda, Tunisia, Uruguay) la care se adaugă China, sub rezerva reciprocităţii, potrivit unei surse diplomatice. Călători din Andorra, Monaco, Vatican şi San Marino ar urma să fie de asemenea admişi. Totodată, lista nu include SUA, cea mai afectată ţară de pandemia noului coronavirus din punct de vedere al numărului de decese şi de infectări, dar nici Brazilia sau Rusia. Pe fond, lista ar urma să fie revizuită la fiecare două săptămâni. De reținut că, controlul la frontieră este o competenţă naţională a statelor, iar UE se străduieşte să se coordoneze cât mai bine, în contextul în care libera circulaţie se reia în spaţiul Schengen odată cu ridicarea restricţiilor impuse pentru combaterea noului coronavirus. (https://bit.ly/3eC65xG)

O curte federală de apel a decis ieri că preşedintele Donald Trump a greşit când a redirecţionat 2.5 miliarde de dolari din bugetul Pentagonului pentru a construi o parte din zidul pe care doreşte să îl ridice la graniţa dintre SUA şi Mexic. Potrivit unor decizii ale celei de-a noua curţi de apel, Casa Albă nu a avut autoritatea constituţională pentru a realiza transferul de fonduri. Deciziile menţionează refuzul Congresului de a aproba finanţarea şi constată inexistenţa unei "necesităţi militare neprevăzute" care să justifice acest lucru. Curtea a mai decis că două state, California şi New Mexico, care au graniţă comună cu Mexicul şi care s-au numărat printre cele 20 de state care au dat în judecată executivul, au avut capacitatea juridică de a da în judecată. (https://reut.rs/2BeGqNa)

Și tot în SUA, Camera Reprezentanţilor a aprobat ieri un proiect de lege prin care să transforme într-un stat capitala federală Washington DC, o premieră istorică salutată de democraţi, dar care nu are şanse să treacă de Senatul controlat de republicani. A face din Washington un stat înseamnă "să ne arătăm respectul pentru democraţie", a afirmat preşedinta democrată a Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi. Deşi au plătit impozite şi au îndeplinit serviciul militar, "timp de mai bine de două secole, oamenii din Washington au fost lipsiţi de drepturile lor depline de a participa la democraţia noastră", a spus ea. Aprobat cu 232 de voturi pentru şi 180 împotrivă, doar cu sprijinul democraţilor, este pentru prima dată în istoria americană când un astfel de text a fost adoptat de una din camerele Congresului şi prima dată după 1993 când s-a organizat un vot asupra statutului Washingtonului. Acest proiect de lege va fi cel mai probabil respins în Senat, unde republicanii, care deţin majoritatea, se opun. Chiar şi în cazul în care ar putea trece de Senat, preşedintele Donald Trump, care consideră că republicanii nu sunt atât de "proşti" încât să îl adopte, se va opune cu siguranţă. Donald Trump face aluzie în evaluarea sa la miza politică crucială a acestui proiect de lege: planificând alocarea a doi senatori şi a unui reprezentant pentru acest nou stat, dinamica puterii în Congres s-ar putea schimba în favoarea democraţilor. (https://nyti.ms/2Vnd6eh)

Pandemia de coronavirus a redus semnificativ exporturile Olandei de flori, acestea fiind printre cele mai cunoscute produse şi importante produse de export ale ţării, a anunţat Oficiul de Statistică din Amsterdam. Pe fond, exporturile olandeze de flori tăiate s-au redus cu 35% în aprilie, faţă de perioada similară din 2019, în timp ce exporturile de bulbi de flori au înregistrat un declin de 18%. Totuşi, exporturile olandeze de fructe şi legume, o altă sursă importantă de venituri pentru micuţa ţară din nordul Europei, s-au menţinut la un nivel ridicat, în pofida efectelor pandemiei. În timp ce exporturile de legume au scăzut cu doar 1%, cele de fructe au crescut cu 2% în aprilie, faţă de perioada similară din 2019. Oficialii de la Royal FloraHolland, cea mai mare firmă de licitaţii cu flori din lume, au anunţat recent că se aşteaptă la pierderi masive în acest an, ca urmare a pandemiei. În total, 35% din exporturile mondiale de flori şi plante, în valoare de 6,2 miliarde euro pe an, treceau în mod normal prin Olanda, provenind în principal de la cultivatorii olandezi, dar şi de la cei din Africa şi America Latină. Mai mulţi cultivatori de lalele din Olanda au început să ia măsuri pentru a scăpa de stocurile excedentare, organizând vânzări de tip drive-by la preţuri reduse sau ocupându-se să trimită florile la spitale pentru a-i încuraja pe pacienţi şi lucrătorii din sectorul medical. Însă acestea sunt soluţii locale şi 85% din florile olandeze, în special lalele, sunt exportate. Organizaţia Angajatorilor din Agricultură şi Horticultură din Olanda estima recent că pagubele pentru întregul sector agricol al ţării se vor ridica la cinci miliarde de euro şi i-a sfătuit pe fermieri, inclusiv cultivatorii de flori, să păstreze chitanţele şi să filmeze atunci când recoltele lor ajung la gunoi. (https://bit.ly/2Zd6Erj)

Compania energetică românească OMV Petrom va începe operaţiuni de explorare ale zăcămintelor de petrol şi gaze din apele teritoriale georgiene din Marea Neagră. Pe fond, OMV Petrom a câştigat licitaţia internaţională demarată de Agenţia de stat pentru petrol şi gaze din Georgia şi a obţinut o licenţă generală pentru exploatarea resurselor de petrol şi gaze în Blocul II din apele teritoriale georgiene din Marea Neagră. "Intrarea unui investitor nou, important şi bine cunoscut în Georgia confirmă că mediul de afaceri din ţară, inclusiv în domeniul extracţiei de gaze naturale şi ţiţei, este transparent, atractiv şi uşor de înţeles pentru giganţii mondiali", a declarat Natia Turnava, adăugând că firma care a câştigat licitaţia va începe forajele după studii seismice. De reținut că OMV Petrom, controlată de grupul austriac OMV AG, este cea mai mare companie energetică din sud-estul Europei. (https://bit.ly/3eEX4Ef)

Prognozele pentru recoltele de grâu ale principalilor producători din Uniunea Europeană s-au înrăutăţit, ceea ce reduce perspectivele de export în sezonul care începe luna viitoare. Recolta de grâu a Franţei, cel mai mare producător de grâu al blocului comunitar, este estimată la 30,3 milioane tone în acest an, în scădere cu peste 20% comparativ cu cea din 2019, a anunţat Comisia Europeană. Recolta României este prognozată la 10% sub media din ultimii cinci ani, iar cea a Germaniei va scădea şi ea. De reținut că, cultivatorii de grâu din Europa s-au confruntat cu un sezon meteo agitat, care a început cu o toamnă ploioasă ce a afectat însămânţările şi o primăvară secetoasă, care a redus randamentele la hectar. În acest condiţii, Comisia Europeană estimează că exporturile de grâu ale UE în sezonul următor ar putea să scadă cu peste 25% comparativ cu 2019, până la 25 milioane de tone. Totuşi, lunile mai şi iunie ploioase ar putea ajuta la stabilizarea condiţiilor, susţine asociaţia fermierilor germani DBV într-un raport publicat săptâmâna asta. Recoltatul tocmai a început în blocul comunitar, iar cea mai mare parte a culturii urmează să fie strânsă în luna iulie. Pe de altă parte, îmbunătăţirea perspectivelor privind recoltele de grâu în alţi mari exportatori, precum Rusia, au ajutat la ţinerea sub control a preţurilor, iar recoltele globale consistente de porumb şi orz ar putea compensa o parte din lipsuri. La bursa de la Paris, cotaţiile futures la grâul de panificaţie sunt mai mici decât în urmă cu un an însă este neclar cum anume va influenţa pandemia de coronavirus comerţul cu grâu. (https://www.bloomberg.com/…/wheat-forecasts-grow-bleaker-fo…)

Majoritatea statelor UE riscă să nu îşi respecte angajamentele de reducere a emisiilor asumate pentru 2020 sau 2030. Mai precis, îmbunătăţirea punerii în aplicare a noilor norme europene privind aerul curat este necesară, susţine Executivul comunitar în urma evaluării primelor programe de măsuri adoptate de statele membre pentru controlarea emisiilor atmosferice, iar ţările trebuie să îşi intensifice eforturile în toate sectoarele pentru a se asigura că populaţia poate respira un aer curat, prevenind astfel afecţiunile respiratorii şi decesul prematur provocate de aerul poluat. Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, în conformitate cu primul raport al Comisiei de evaluare a punerii în aplicare a Directivei privind angajamentele naţionale de reducere a emisiilor (Directiva NEC), publicat ieri, majoritatea statelor membre riscă să nu îşi respecte angajamentele de reducere a emisiilor asumate pentru 2020 sau 2030. Deşi unele state membre aplică bune practici care ar trebui să fie o sursă de inspiraţie pentru celelalte state membre, raportul evidenţiază necesitatea unor măsuri suplimentare de reducere a poluării atmosferice. Pe fond, Comisia va continua să monitorizeze şi să susţină eforturile naţionale în acest sens, prin intermediul unor instrumente financiare şi nefinanciare. Sunt necesare eforturi în special în domeniul agriculturii pentru a reduce emisiile de amoniac, care reprezintă problema de punere în aplicare cea mai frecventă şi cea mai gravă în întreaga UE. Punerea efectivă în aplicare a legislaţiei privind aerul curat reprezintă o contribuţie esenţială la "un obiectiv ambiţios de reducere a poluării la zero pentru un mediu fără substanţe toxice", anunţat de Comisie în Pactul verde european şi în iniţiativele conexe. Trebuie să se consolideze şi să se evalueze în continuare sinergiile cu politicile din domeniul climei şi al energiei, inclusiv în conformitate cu abordarea din cadrul Pactului verde european. Pe lângă acest raport privind punerea în aplicare, Comisia a publicat ieri şi analiza realizată de consultanţi cu privire la programele naţionale de control al poluării atmosferice şi la proiecţiile de emisii ale fiecărui stat membru, precum şi un raport orizontal la nivelul UE în care sunt reunite aceste informaţii. (https://bit.ly/3i6xdHc)

Trezoreria britanică a intervenit şi a salvat British Council de la faliment, din cauza problemelor provocate de pandemia de coronavirus, însă British Council are nevoie de o soluţie pe termen lung, a apreciat ieri directorul organizaţiei internaţionale a Marii Britanii pentru relaţii culturale şi oportunităţi educaţionale. De reținut că de peste 80 de ani, British Council a învăţat limba engleză, a gestionat biblioteci, a derulat programe culturale şi festivaluri de artă în toată lumea, devenind un instrument important de soft-power al politicii externe a Marii Britanii. În China, mari părţi din sudul Asiei, Africii şi Americii latine lecţiile de limba engleză predate la British Council sunt un standard de referinţă pentru dobândirea fluenţei necesare pentru a trăi şi muncii în Marea Britanie. Însă pandemia de coronavirus a obligat British Council să închidă peste 200 de centre de examen şi să suspende cursurile în mare parte a lumii, ceea ce i-a afectat finanţele. Taxele percepute pentru examene şi cursuri sunt responsabile pentru aproximativ 60% din veniturile anuale de 1,25 miliarde lire sterline ale British Council. (https://bbc.in/2YCBxq3)

Primii turişti străini de după izbucnirea pandemiei de coronavirus au ajuns ieri în Bulgaria cu un avion charter din Olanda. Ministrul Turismului, Nikolina Angelkova, i-a întâmpinat cu trandafiri şi un program folcloric pe cei aproape 190 de turişti din Olanda şi Belgia pe aeroportul staţiunii Burgas. De reținut că economia Bulgariei este puternic dependentă de turism, sector care contribuie cu 12% la Produsul Intern Brut. Nikolina Angelkova speră la un sezon turistic estival de succes în acest an, în ciuda crizei coronavirusului, dar a recunoscut că va fi dificil. Ministrul a subliniat că noul coronavirus s-a răspândit doar într-o mică măsură pe litoralul sudic de la Marea Neagră, acolo unde este localizată şi Burgas. (https://bit.ly/2NA3LLK)

Grupul american Microsoft a anunţat ieri că îşi va închide aproape toate magazinele fizice din lume, în condiţiile în care cea mai mare parte a vânzărilor sale se face în prezent online. Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul său, Microsoft are 72 de magazine în SUA şi alte câteva zeci peste hotare unde grupul prezintă şi vinde laptop-uri şi alte echipamente hardware. La fel ca şi alţi retaileri, Microsoft a fost nevoit să îşi închidă temporar toate magazinele sale la finele lunii martie din cauza pandemiei de coronavirus. Microsoft a precizat că magazinele închise în perioada pandemiei nu vor mai fi redeschise, însă grupul are intenţia de a pune la punct "Centre de experienţă Microsoft" la Londra, New Yotk Sydney şi la sediul central al companiei de la Redmond, statul Washington. (https://bit.ly/31mfiqj)

Depozitarea bagajelor de tip carry-on în compartimentele de bagaje din cabina avioanelor care sosesc sau pleacă din Italia este de acum înainte interzisă din motive sanitare, a anunţat vineri Autoritatea aeronautică civilă italiană. În aceste condiţii, pasagerii vor putea lua la bordul avioanelor doar bagaje suficient de mici pentru a încăpea în spaţiul de sub scaunul din faţă. Autoritatea aeronautică din Italia a precizat că interdicţia vizează evitarea contactelor între pasageri şi urgentarea procedurilor de îmbarcare şi debarcare pentru a diminua riscul de transmitere a virusului. (https://bit.ly/3g6NzOv)

Corporaţia spaţială rusă Energia a încheiat un contract cu compania americană Space Adventures pentru a trimite doi turişti la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) în 2023, din care unul va putea să facă "o plimbare" pe orbita terestră. Primul care a cumpărat un zbor spre ISS a fost americanul Denis Tito, iar ultimul a fost canadianul Guy Laliberté, fondatorul companiei de divertisment Cirque du Soleil. (https://bit.ly/3g61vbc)

Un animal marsupial gigantic, asemănător ursului marsupial, care a trăit în zonele deşertice ale Australiei în urmă cu 25 de milioane de ani, a fost catalogat drept o nouă categorie de marsupial, la 47 de ani după ce fosila sa a fost descoperită. (https://ab.co/2BeRc63)

Oamenii de ştiinţă se află abia la începutul procesului de înţelegere a varietăţii uriaşe de probleme de sănătate cauzate de noul coronavirus, din care unele ar putea avea efecte persistente asupra pacienţilor şi a sistemelor medicale timp de mulţi ani de acum înainte, potrivit unor medici şi experţi în maladii infecţioase. Pe lângă afecţiunile respiratorii care îi fac pe pacienţi să întâmpine mari dificultăţi atunci când respiră, coronavirusul care provoacă maladia COVID-19 atacă multe sisteme de organe, provocând în anumite cazuri distrugeri catastrofale. (https://reut.rs/382WDkC)

O echipă internaţională de astronomi a descoperit un misterios obiect cosmic aflat în zona de masă intermediară dintre cea mai grea stea neutronică (cunoscută) şi gaura neagră cu cea mai mică masă (cunoscută). Pe fond, atunci când cele mai masive stele mor, ele se prăbuşesc sub propria greutate şi lasă în urma lor găuri negre. Atunci când stele mai puţin masive mor, ele explodează în supernove şi îşi risipesc în spaţiu învelişurile exterioare, lăsând în urmă nuclee stelare dezgolite, foarte mici şi extrem de dense, formate exclusiv din neutroni, denumite stele neutronice. (https://bit.ly/2B5Oq39)

Hackeri cu baza în Rusia au lansat un nou val de atacuri împotriva unor întreprinderi americane prin ransomware, un tip specific de malware care le permite criptarea datelor în sistemul informatic şi pe care le fac accesibile doar în schimbul plăţii unei răscumpărări, au avertizat ieri experţi informatici. (https://bit.ly/2CFCTYw)

Vameşii francezi au confiscat 65 de kilograme de canabis ascunse în sicrie transportate cu un dric fals. Captura a avut loc săptămâna asta, într-o zonă de parcare de pe o autostradă din estul Franţei, la Miserey-Salines, în apropiere de Besancon. (https://bit.ly/2BeYy9I)

Uniunea Europeană investighează autoritatea de supraveghere financiară din Germania, BaFin, în urma unei fraude uriaşe descoperite la compania de plăţi Wirecard, care a dus la insolvenţa acesteia, decizie care pune Berlinul într-o situaţie stânjenitoare cu câteva zile înainte de preluarea preşedinţiei rotative a UE. (https://bit.ly/2CFDYzy)

Serviciile ameriane de informaţii sunt convinse că Rusia a oferit în mod discret prime unor combatanţi apropiaţi talibanilor, cu scopul de a ucide militari americani sau din cadrul NATO, dezvăluie cotidianul The New York Times. (https://nyti.ms/2YBZcqt)

Donald Trump a semnat ieri un ordin executiv care prevede ca protestatarii ce vandalizează monumente să fie încarceraţi. (https://nbcnews.to/3eBUeQo)

Grupul Unilever, care reuneşte branduri ca Dove, Ben & Jerry’s şi Hellmann’s, a anunţat ieri că opreşte promovarea pe Facebook, Instagram şi Twitter în Statele Unite cel puţin până la 31 decembrie, din cauza atmosferei divizate din ţară. Informaţia a dus la scăderea acţiunilor Facebook şi Twitter cu peste 7%. (https://cnb.cx/3dHhdbk)

Amazon va lansa un fond de capital de risc de 2 miliarde de dolari pentru a investi în energie curată. Fondul va fi axat pe investiții în tehnologie pentru a reduce impactul schimbărilor climatice. Se va concentra pe transporturi, energie, alimente și alte industrii. (https://on.wsj.com/3g6unjY)

Segway nu va mai produce celebrul vehicul pe două roți lansat la începutul anilor 2000. Producția va înceta pe 15 iulie, iar majoritatea angajaților vor fi disponibilizați. Rămâne funcțională divizia care produce trotinetele Segway Discovery. (https://bit.ly/2YCqMUD)

Un bărbat de culoare din Michigan a fost arestat pentru o infracțiune pe care nu a comis-o, după ce a fost identificat eronat de algoritmul de recunoaștere facială folosit de poliție. Este primul caz cunoscut în care recunoașterea facială alege un suspect pentru că era de culoare, la fel ca cel care a fost văzut pe înregistrările camerelor video. (https://nyti.ms/3i1s7fz)

China a lansat în spațiu și ultimul satelit pe care se va baza rețeaua Beidou. Aflată în lucru de mai bine de două decenii, Beidou se dorește a fi un rival și o alternativă la GPS-ul american. Rețeaua de sateliți poate ajuta China să-și extindă influența tehnologică în lume, dar este văzută și ca un instrument pe care se va baza armata chineză în cazul unui conflict cu Statele Unite. (https://cnb.cx/3dF3AJA)

Comercianții care folosesc serviciul de plăți Square, acuză compania lui Jack Dorsey că oprește 20-30% din plățile încasate. Square a justificat măsura ca fiind una pentru protejarea împotriva tranzacțiilor frauduloase și a clienților care-și cer banii înapoi. (https://nyti.ms/2NyhyTh)

Oamenii de știință se tem pentru viitorul crustaceelor, deoarece Oceanul Arctic se acidifiază. Mai precis, cercetătorii spun că Oceanul Arctic va absorbi mai mult dioxid de carbon decât au estimat inițial, în următorii 80 de ani, crescând aciditatea apei. Acest lucru ar putea determina extincția organismelor, cum ar fi crustacee, arici și arici de mare, deoarece acidul poate dizolva scheletele și cochilii calcifiate. (http://dailym.ai/3dyBH5X)

Pentru prima oară în istoria Statelor Unite, albii nu mai reprezintă populația majoritară pentru categoria de vârstă până în 16 ani. (https://bit.ly/2ZiBEpO)

Și în final, Ministerul Apărării NAţionale a anunțat ieri că locotenent-comandorul Simona Maierean, pilot pe aeronave de tip C-17 Globemaster III în cadrul Unităţii Multinaţionale de Transport Strategic (Strategic Aircraft Capability – SAC) din Baza Aeriană Papa din Ungaria, a devenit prima femeie din Europa care a obţinut certificarea de pilot comandant de aeronavă din Grupul de Transport Aerian Strategic al SAC. (https://bit.ly/2YEb77a)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier