• Marco Badea

Tribuna Internațională - 27 iulie 2020

📸Imaginea zilei vine din SUA, acolo unde un trupul lui John Lewis a fost escortat ieri pe podul Edmund Pettus din Selma în Alabama, pentru ultima oară, în semn de tributul al moștenirii a ceea ce a lăsat în urmă în materie de susținere a drepturilor civile, fostul membru al Camerei Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii.

Photo source: @msantiagophotos via @gettyimages

Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski au discutat ieri, telefonic, despre conflictul din estul Ucrainei şi şi-au exprimat sprijinul pentru armistiţiul care începe azi, 27 iulie. Pe fond, negociatorii ucraineni, ruşi şi ai OSCE au convenit o încetare completă a focului între forţele guvernamentale şi separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei, de la sfârşitul lunii iulie, suspendând conflictul militar care a provocat peste 13.000 de morţi începând din 2014. Biroul preşedintelui Zelenski a anunțat că liderii au convenit că există necesitatea unei implementări urgente a unor măsuri suplimentare pentru susţinerea armistiţiului din Donbas. De reținut că Zelenski a venit la putere anul trecut cu promisiunea încetării conflictului. De atunci, Ucraina şi Rusia au implementat unele măsuri de creştere a încrederii, inclusiv schimburi de prizonieri şi retragerea treptată a trupelor, îm zonele desemnate. Pe fondul acestui context, Kievul intenţionează să organizeze alegeri locale în octombrie, la nivel naţional, cu excepţia regiunilor Doneţk şi Luhansk, având în vedere că Vladimir Putin i-a spus lui Zelenski că decizia Ucrainei de a organiza alegeri regionale în 2020 contravine cu acordurile de pace de la Minsk care au rolul să rezolve conflictul.Administrația Prezidențială de la Kiev a mai transmis că preşedinte ucrainean i-a spus lui Vladimir Putin că sunt necesari noi paşi pentru a elibera cetăţenii ucraineni care sunt reţinuţi în estul Ucrainei, Crimeea şi Rusia. Altfel spus, aceștia sunt noi pași în rezolvarea diferendelor dintre Ucraina şi Rusia, care sunt în conflict din 2014, de când Moscova a preluat peninsula Crineea şi a susţinut rebeliunea din estul ţării. Luptele majore au luat sfârşit în urna unui acord de încetare a focului convenit în Belarus în 2015, dar încă există ciocniri regulate, în care mor civili, soldaţi ucraineni şi separatişti. Situația de peste Dunăre se complică destul de tare, după ce în cea de-a 17-a zi de manifestații antiguvernamentale la Sofia, opoziţia bulgară şi activişti anti-guvernamentali au ameninţat ieri cu o intensificare săptămâna viitoare a manifestaţiilor împotriva executivului condus de premierul Boiko Borisov. Pe fond, manifestanţii cer demisia guvernului Borisov şi organizarea de alegeri anticipate, acuzând coaliţia guvernamentală condusă de GERB, partidul de dreapta al lui Borisov, de corupţie şi legături cu oligarhii. În acest context, liderul opoziţiei socialiste, Kornelia Ninova, a cerut ieri din nou demisia guvernului, afirmând că ”cererile protestatarilor trebuie să conducă la un deznodământ politic”. De reținut că, deşi premierul Borisov încercase o detensionare a situaţiei printr-o remaniere guvernamentală, demonstranţii au revenit şi în weekend pe străzile capitalei. Cele câteva mii de susţinători ai opoziţiei socialiste, aduşi cu autobuzele din întreaga ţară, s-au adunat la Sofia pentru a-şi susţine revendicările. Ei au blocat mai multe străzi şi au aruncat în sediul guvernului cu roşii şi hârtie igienică. Mai trebuie subliniat un aspect: prim-ministrul Borisov a refuzat până în prezent să demisioneze şi a susţinut că dacă ţara ar ajunge să fie condusă din nou de socialişti ”ar intra imediat în colaps”. El l-a acuzat de asemenea pe preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, cu care se află într-o relaţie de rivalitate pentru putere, că incită la proteste şi că ar pregăti să-şi instaleze propriul guvern condus de Delian Peevski, un politician milionar în care mulţi văd un simbol al oligarhiei bulgare. Pentru cine nu știe, conflictul dintre Radev şi Borisov a escaladat după ce şeful executivului l-a acuzat pe preşedinte că ar fi în spatele publicării unor imagini despre care Borisov spune că sunt trucate şi în care acesta din urmă apare lângă teancuri cu bani, lingouri de aur şi un pistol. Declanşatorul protestelor a fost apariţia unor alte imagini în care poliţia scoate un politician al opoziţiei de pe o plajă publică folosită ca proprietate privată de Ahmed Dogan, un alt oligarh bulgar. În ziua următoare, procuratura a percheziţionat sediul preşedinţiei şi a reţinut doi consilieri ai şefului statului sub acuzaţiile de trafic de influenţă şi furt de secrete de stat. Consiliul Europei s-a declarat ieri îngrijorat de intenţia guvernului conservator polonez de a denunţa Convenţia de la Istanbul, organismul paneuropean considerând retragerea Poloniei din acest tratat drept ”un regres important” în protejarea femeilor faţă de violenţele sexiste. Mai precis, Secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric, a calificat drept ”alarmante” recentele declaraţii ale guvernului polonez despre intenţia Poloniei de a părăsi Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, cunoscută şi sub numele de Convenţia de la Istanbul, adoptată în anul 2011. Polonia a semnat acest tratat în anul 2012, când la Varşovia conducea guvernul de centru-dreapta fostul premier și Președinte al Consiliului European, Donald Tusk. Actualul ministru conservator polonez al justiţiei, Zbigniew Ziobro, a declarat la acea vreme că respectiva convenţie este ”o creaţie feministă menită să justifice ideologia gay”. El a anunţat în weekend că azi va prezenta un document oficial prin care va cere Ministerului Familiei să pregătească denunţarea tratatului. La modul concret, această decizie a provocat îngrijorarea Consiliului Europei, iar la Varșovia, deja au început să manifesteze mii de persoane împotriva denunţării convenţiei. Marija Pejcinovic Buric a declarat că ”dacă există idei greşite ori neînţelegeri faţă de această convenţie, suntem pregătiţi să le clarificăm în cadrul unui dialog constructiv”. Trebuie specificat și că parlamentele mai multor ţări est-europene au refuzat până în prezent să ratifice documentul întrucât consideră că, dincolo de obiectivul declarat al combaterii violenţei împotriva femeilor, această convenţie încurajează căsătoriile între homosexuali şi acceptarea unui al treilea gen. Drapelul american a fost coborât în această dimineaţă de pe consulatul Statelor Unite din Chengdu, la trei zile după ce a fost închis de Beijing, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea chineză. De eținut că guvernul chinez a ordonat la început de weekend, închiderea acestei reprezentanţe diplomatice, ca represalii la o măsură similară luată împotriva consulatului chinez din Houston de către administraţia Trump, pe fondul unor acuzaţii de spionaj reciproce exact ca în timpul Războiului Rece. Practic, spre deosebire de zilele anterioare, jurnaliştii străini nu au fost autorizaţi de forţele de ordine să se apropie de clădire. Beijingul nu a specificat totuși când ar trebui misiunea americană să-şi închidă porţile, deși în cazul similar, Statele Unite le-au acordat chinezilor trei zile pentru a-şi evacua consulatul din Houston. Pe fondul creşterii tensiunii diplomatice în jurul coronavirusului şi Hong Kongului, Washingtonul şi-a justificat decizia afirmând că consulatul chinez din Houston era „o placă turnantă pentru spionaj şi furt de proprietate intelectuală”. „Unii angajaţi ai consulatului american din Chengdu desfăşurau activităţi care nu sunt de competenţa lor, au intervenit în afacerile interne ale Chinei şi au pus în pericol securitatea şi interesele chineze”, a acuzat la rândul său diplomaţia chineză. Preşedintele regiunii italiene Lombardia, cea mai afectată de pandemia de coronavirus, Attilio Fontana, este investigat pentru o presupusă fraudă legată de un contract de achiziţie de echipamente sanitare încheiat cu o companie controlată de cumnatul său. Fontana susţine că nu a avut cunoştinţă de faptul că regiunea pe care o conduce a încheiat în aprilie un contract de peste 500.000 de euro pentru achiziţia unor uniforme medicale de la compania de textile Dama, controlată de Andrea Dini, cumnatul său, şi în care soţia sa, Roberta, deţine 10% din acţiuni. Totuși, după ce presa a dezvăluit afacerea, Andrea Dini a decis în luna mai să doneze aceste echipamente autorităţilor sanitare din Lombardia. Dar pentru a-i compensa cumnatului său pierderea suferită astfel, Attilio Fontana a încercat să-i transfere acestuia în luna mai 250.000 de euro într-un cont personal în Elveţia. Transferul bancar a fost marcat drept suspect de către autorităţile pentru prevenirea spălării banilor, astfel că în final Fontana l-a anulat. Într-o declaraţie acordată presei italiene, aceasta a calificat această situaţie drept ”absurdă” şi s-a apărat de acuzaţiile că ar fi comis vreun delict. ”Care este infracţiunea? De obicei oamenii sunt investigaţi pentru că încearcă să ia bani ilegal. Or, eu aş putea să intru în istorie ca primul politician investigat pentru încercarea de a da bani”, spune preşedintele regiunii Lombardia. Totuși, ca să știm despre cine vorbim, trebuie spus că Attilio Fontana provine din partidul de extremă-dreapta Liga, aflat în opoziţie şi condus de Matteo Salvini, acesta din urmă considerând că această investigaţie este un atac condus de procurori cu motivaţie politică. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat ieri, la Sankt-Petersburg, că Marina militară rusă va fi dotată cu arme nucleare hipersonice şi cu drone submarine nucleare, acestea, potrivit Ministerului Apărării rus, fiind deja în faza finală de testare. Pe fond, Putin, care afirmă că nu ar dori o cursă a înarmărilor, a evocat deseori o nouă generaţie de arme nucleare ruseşti care, potrivit lui, sunt fără analogie în prezent şi pot lovi aproape peste tot în lume. Unii experţi occidentali se întreabă totuşi cât de avansate ar fi acestea. Practic, până acum se cunoaște faptul că noile arme, dintre care unele nu au fost încă desfăşurate, cuprind drona nucleară subacvatică Poseidon, concepută pentru a fi transportată de submarine şi rachetă de croazieră hipersonică Zircon, care poate fi desfăşurată pe nave de suprafaţă. Combinaţia între viteză, manevrabilitate şi altitudine a rachetelor hipersonice, capabile să depăşească de peste cinci ori viteza sunetului, le face dificil de urmărit şi de interceptat. Astfel, capacităţile forţelor navale ruse vor creşte şi marina militară va primi 40 de noi nave în acest an, a afirmat Putin într-un discurs susţinut la Sankt-Petersburg, cu ocazia unei defilări navale anuale de Ziua Marinei ruse în care au fost prezentate cele mai avansate nave, submarine nucleare şi aparate din aviaţia navală ale Rusiei. Liderul de la Kremlin nu a precizat când vor intra în funcţiune noile arme hipersonice, dar a sugerat că această zi se apropie. Presa britanică a scris despre războiul ciocolatei și cum s-a încheiat confruntarea juridică dintre Ritter Sport și Milka asupra monopolului pe forma pătrată destinată vânzării în masă. Practic, timp de decenii, Ritter Sport și-a împachetat ciocolata în formă de patrat, așa că atunci când rivalul Milka a dorit să spargă acest monopol, cazul a ajuns în justiție. Milka a repurtat o victorie inițială în 2016, dar, în cele din urmă, cazul a ajuns la Curtea Federală de Justiție, unde judecătorii au tranșat cazul în favoarea Ritter Sport. De reținut că istoria ciocolatei pătrate începe în 1932, când Clara Ritter ar fi venit cu ideea de a face o ciocolată care să încapă în orice buzunar fără să se rupă și să câtărească la fel cât o ciocolată normală. Compania germană de familie a înregistrat drepturile de autor asupra formei pătrate în 1993, prin urmare, atunci când Milka a început să vândă o ciocolată împachetată la fel, într-o formă patrată, a început un proces. Milka, deținută de Mondelez, a câștigat în primă instantă, dar decizia a fost întoarsă ulterior, iar decizia finală a revenit Curții Federale de Justiție, care a decis că Ritter își poate păstra monopolul asupra formei pătrate. Pe fond, în mod normal, în Germania un brand nu poate solicita protecție în funcție de forma produsului, însă judecătorii au decis că Ritter Sport este un caz diferit. Consumatorii consideră că forma pătrată a cicolatei indică atât producătorul, cât și calitatea produsului. Donald Trump, aflat în dificultate din cauza modului în care gestionează pandemia covid-19, a invocat ieri o ”majoritate tăcută”, pentru a-şi afişa încrederea cu 100 de zile înainte de alegerile prezidennţiale de la 3 noiembrie, în pofida faptului că, potrivit sondajelor, este devansat de rivalul său democrat Joe Biden în mai multe state-cheie. Liderul de la Casa Albă a scris pe twitter, că campania sa are mai mult entuziasm, în opinia multor observatori, decât orice altă campanie din istoria ţării, mai mult chiar ca în 2016, dând asigurări că Biden nu are sprijin, iat majoritatea tăcută va vorbi pe 3 noiembrie, data alegerilor prezidențiale din SUA. Deși noi studii publicate ieri de posturile NBC şi CNN îl creditează pe candidatul democrat Joe Biden în frunte în trei state în care Donald Trump a obţinut o victorie în 2016, respectiv Arizona, Florida şi Michigan, Trump a primis să arate că mint sondajele care-i atribuie unanim o rămânere în urmă importantă atât la nivel naţional, o medie de opt puncte procentuale, cât şi în state care fac şi desfac destine prezidenţiale. De reținut că Trump a anulat marea Convenţie republicană deschisă publicului în vederea lansării ultimei linii drepte a campaniei sale, prevăzută la sfârşitul lui august în Florida, unul dintre cele mai afectate state de actuala creştere puternică a pandemiei. Adversarul său democrat a stabilit încă din iunie ca această mare reuniune - de la 17 la 20 august, la Milwaukee, în Wisconsin, să fie în esenţă virtuală. Însă vrând să dea un exemplu în lupta împotriva covid-19, Casa Albă încearcă să-i relativizeze impactul economic. Devansând în sondaje, Joe Biden, în vârstă de 77 de ani, cunoscut prin gafele sale, se deplasează doar cu precauţie din cauza epidemiei. În pofida faptului că şi-a prezentat recent mai multe părţi din program, el rămâne mult mai discret decât Trump, care-l acuză, în schimb, de faptul că nu este ”ager”, că nu iese din ”subsolul” său şi că este o ”marionetă” a ”stângii radicale”. După ce i-a adunat pe democraţi în spatele candidaturii sale, fostul vicepreşedinte al lui Barack Obama urmează, acum, să dezvăluie, la începutul lui august, numele femeii împeună cu care urmează să candideze, în postul de vicepreşedintă, iar una dintre posibilele candidate este aleasa de culoare din California, Karen Bass, care a apărat recent capacitatea democratului Joe Biden de a atrage electoratul afroamerican în urma valului furiei istorice provocate de moartea lui George Floyd.


China pare să se îndrepte spre o redresare rapidă, în formă de V, a economiei, în urma crizei provocate de noul coronavirus, după un avans de 11% în trimestrul al doilea comparativ cu primul trimestru al acestui an, în timp ce economiile Statelor Unite şi Europei par să rămână în urmă, fiind probabilă o revenire în W. Christophe Barraud, economist şef şi strateg în domeniul pieţelor la Market Securities a explicat că unul dintre motivele pentru care China şi-a revenit mai rapid decât Statele Unite este potenţialul mai mare de creştere reală a PIB-ului, care este de aproape 6%, faţă de aproape 1,5% în cazul economiilor avansate. Totodată, Barraud a mai spus că pentru Europa sau SUA ar fi aproape imposibil să ajungă la nivelul trimestrului patru din 2019 înainte de 2022. Pe ansamblul anului 2020 economia chineză se va contracta cu 1,2%, iar a doua jumătate a acestui an va fi foarte diferită de trimestrul al doilea, chiar dacă creşterea va fi mai lentă. În acest moment mare parte a economiei chineze a revenit acolo unde era înainte de Covid-19. De cealaltă parte, investitorii şi-au petrecut mare parte din luna iunie întrebându-se dacă Statele Unite se îndreaptă spre o redresare rapidă, în V, dar speranţele au scăzut după revenirea la creştere a numărului de cazuri de infecţii cu noul coronavirus. Directorii generali şi membrii consiliilor de administraţie din cel puţin 11 companii farmaceutice au câştigat peste 1 miliard de dolari în cursa pentru un vaccin împotriva noului coronavirus, iar unul dintre ei este românul Andrei Floroiu, şeful unei companii mici numite Vaxart. Câştigurile unora dintre aceste companii, care se folosesc de colaborarea cu programul guvernului american Operaţiunea Warp Speed în scop de marketing, au atras atenţia autorităţilor americane. Practic, totul a început atunci când pe 26 iunie, Vaxart, o mică firmă din San Francisco, a anunţat că un vaccin contra coronavirusului la care lucrează a fost selectat de guvernul SUA pentru a face parte din Operaţiunea Warp Speed, iniţiativa federală de dezvoltare rapidă a medicamentelor pentru combaterea Covid-19. Din acel moment, acţiunile Vaxart au crescut. Trebuie spus că directorii companiei, care cu doar câteva săptămâni mai înainte primiseră opţiuni de acţiuni în valoare de câteva milioane de dolari, au văzut cum valoarea acestora a crescut de şase ori. Şi un fond de hedging care deţine o participaţie la companie a obţinut instantaneu un profit de peste 200 de milioane de dolari. Pe fond, în tot acest joc al cifrelor și al așteptării, cursa pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva noului coronavirus este în desfăşurare, iar unele companii şi investitori pariază că câştigătorii vor obţine profituri mari din vânzarea a sute de milioane sau chiar miliarde de doze către oamenii disperaţi. În întreaga industrie farmaceutică şi medicală, directorii şi membrii consiliilor de administraţie profită de această dinamică. Aceştia realizează câştiguri de milioane de dolari după anunţarea unor evoluţii pozitive, inclusiv obţinerea de sprijin guvernamental în eforturile lor de a lupta împotriva Covid-19. După astfel de anunţuri, persoane din interiorul a cel puţin 11 companii ,cele mai multe firme mici ale căror câştiguri se bazează adesea pe succesul sau eşecul unui singur medicament, au vândut acţiuni în valoare de peste 1 miliard de dolari începând din luna martie. În acest context, unii oficiali ai Departamentului pentru Sănătate şi Servicii Umane sunt îngrijoraţi că aceste companii, încearcă să-şi umfle preţurile acţiunilor, exagerand rolurile lor în Operation Warp Speed, a spus un oficial al administraţiei Trump. Departamentul a transmis aceste preocupări Comisiei pentru bursă şi valori mobiliare, a spus oficialul, însă nu este clar dacă Comisia pentru bursă şi valori din SUA, analizează problema, având în vedere că purtătorul de cuvânt a refuzat să comenteze. De reținut că tranzacţiile cu acţiuni la momentul oportun sunt în general legale. Însă investitorii şi experţii în guvernanţa corporativă spun că pot crea impresia că directorii profită de informaţiile obţinute din interior şi ar putea eroda încrederea publicului în industria farmaceutică atunci când atenţia publică este îndreptată către aceste companii pentru remedii împotriva Covid-19.


Peste 60 de persoane au fost ucise şi 60 rănite într-un nou masacru comis de bărbaţi înarmaţi într-un sat din statul Darfur de Vest în vestul Sudanului), a anunţat aseară ONU. "Acesta este cel mai recent dintr-o serie de incidente care s-au derulat săptămâna trecută şi care s-au tradus prin sate şi case arse, precum şi pieţe şi magazine distruse" în acest stat, a precizat Oficiul pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare din Khartoum într-un comunicat. Potrivit ONU, aproximativ 500 de bărbaţi înarmaţi au atacat în weekend localitatea Masteri, situată la 48 km de capitala provincială El Geneina, ucigând peste 60 de persoane, majoritatea din comunitatea Masalit, şi rănind alte 60. Mai multe case din nordul, sudul şi estul satului au fost jefuite şi arse, precum şi jumătate din piaţa locală. Aceste masacre au vizat recent agricultori din triburi africane care se află în conflict cu triburile arabe nomade în legătură cu pământul. Premierul britanic Boris Johnson se pregăteşte să anunţe azi un important plan de luptă împotriva supraponderabilităţii în Regatul Unit, în urma unui studiu care a indicat obezitatea ca factor agravant al efectelor noului coronavirus. "COVID-19 ne-a amintit riscurile imediate şi pe termen lung ale supraponderabilităţii", a declarat ieri un purtător de cuvânt al guvernului, adăugând "vom cere cetăţenilor să profite de acest moment pentru a-şi analiza modul de viaţă şi a lua măsuri simple pentru a pierde din greutate, pentru a trăi mai sănătos şi a reduce presiunea asupra Serviciului de sănătate public britanic". Datorită unei finanţări care ar putea atinge 10 milioane de lire, planul "Pentru o sănătate mai bună" urmăreşte să ajute 35 milioane de persoane, adică mai mult din jumătate din populaţia britanică să piardă din greutate şi să trăiască mai sănătos. Printre măsurile aşteptate figurează interzicerea totală a publicităţii online pentru junk food şi înainte de 21:00 la televiziune, obligaţia pentru restaurante şi lanţuri fast-food de a face public numărul de calorii al felurilor de mâncare în meniuri şi necesitatea pentru magazine de a le indica pe sticlele cu băuturi alcoolice. În afară de extinderea filialelor NHS consacrate pierderii de greutate, Boris Johnson ar urma să anunţe proiecte pilot pentru a favoriza mersul pe jos şi bicicleta în cartierele în care sănătatea este deficitară. Medicii generalişti vor putea să "prescrie şedinţe de mers pe bicicletă", care vor fi facilitate de aportul de material şi de crearea unor piste pentru ciclişti separate. Pe fond, acest plan intervine după ce un studiu al autorităţilor sanitare engleze a indicat în weekend că persoanele obeze prezintă 40% riscuri suplimentare de a muri din cauza noului coronavirus. El marchează o cotitură de 180 de grade pentru premier, care se declarase anterior împotriva "taxelor pe păcatele noastre" şi a unei abordări "paternaliste" din partea statului. Boris Johnson însuşi a fost însuşi spitalizat în primăvară pentru îngrijiri intensive după ce contractase COVID-19, imputând în mai multe rânduri severitatea simpotemelor sale între altele şi kilogramelor sale în plus. De reținut că în Regatul Unit, aproape două treimi, adică aproximativ 63% dintre adulţi au o greutate peste cea considerată ca sănătoasă, cu 36% supraponderali şi 28% obezi, potrivit datelor guvernamentale. Totodată, un copil din trei între 10 şi 11 ani este supraponderal sau obez.

Și tot la Londra, Guvernul britanic, prin vocea ministrului apărării Ben Wallace, a anunțat că va aborda întărirea capacităţii sale de a gestiona ameninţările reprezentate de Rusia şi China în spaţiu, în cadrul unei analize aprofundate a politicii externe, a securităţii şi apărării. Marea Britanie se arătase preocupată săptămâna trecută de testul efectuat de un satelit rusesc, implicând lansarea unui proiectil cu "caracteristicile unei arme". În acest context, premierul Boris Johnson este pe punctul de a revedea legile Regatului Unit privind trădarea de ţară pentru a contracara ameninţările ridicate de China şi Rusia, cu o măsură susceptibilă de a adopta o nouă lege cu privire la trădare, o nouă lege asupra spionajului şi o revizuire a legii privind secretele oficiale. De reținut că tensiunile între Marea Britanie şi Rusia s-au acutizat în ultimele săptămâni, după ce Londra a ameninţat Rusia cu noi sancţiuni, acuzând actori ruşi de tentativa de a se amesteca în alegerile din 2019 şi a declarat că Moscova încearcă să pirateze cercetări asupra vaccinurilor. Între altele, Marea Britanie a anunţat că îşi va suspenda tratatul de extrădare cu Hong Kong-ul, într-o escaladare a diferendului cu China asupra introducerii unei legi cu privire la securitatea naţională în fosta colonie britanică. Plus de asta, Boris Johnson a ordonat ca echipamentul companiei chineze Huawei Technologies să fie complet eliminat din reţeaua 5G britanică până la sfârşitul anului 2027. Altfel spus, China, curtată altădată ca principală sursă de investiţii în proiectele de infrastructură britanice, a acuzat Regatul Unit că ar "capitula" în faţa SUA.

Decizia liderilor Uniunii Europene de a emite o datorie comună pentru a finanţa ajutorul acordat statelor afectate de criza coronavirusului ar trebui să rămână o excepţie şi să nu servească ca bază pentru viitoarele dificultăţi bugetare, a afirmat, ieri, preşedintele Băncii Centrale a Germaniei, Jens Weidmann. După cum știe deja mai toată lumea, liderii UE au aprobat, în noaptea de luni spre marţi, săptămâna trecută, un plan de relansare istoric, menit să susţină economia europeană afectată de criza COVID-19, care se bazează pentru prima oară pe o datorie comună. Pentru a susţine economia europeană care trece printr-o recesiune istorică, planul prevede un fond de 750 miliarde euro, care ar putea fi împrumutaţi de Comisia Europeană de pe pieţele financiare la ieșirea în piațî cu AAA. Acest fond include subvenţii în valoare de 390 miliarde euro, care vor fi alocate statelor celor mai afectate de pandemie. Aceasta va fi datoria comună ce trebuie rambursată de către cei 27 până în 2058. "Este important că UE şi-a dovedit capacitatea de a acţiona în perioada crizei, arătând solidaritate şi din punct de vedere financiar, ceea ce reprezintă calea optimă în actuala criză", a declarat Weidmann, într-un interviu pentru presa germană. Totuși, oficialul german a adăugat că mecanismul privind datoria comună trebuie să rămână o excepţie, iar programul final de ajutor trebuie să cuprindă condiţii stricte. "Sunt necesare mecanisme de control pentru a ne asigura că fondurile sunt folosite în mod eficient şi raţional. În general, cred că datoria comună pentru transferuri extensive este discutabilă. În orice caz, planul de relansare nu trebuie să servească ca bază pentru viitoare datorii masive ale UE necesare pentru finanţarea constantă a gospodăriilor", a afirmat preşedintele Băncii Centrale a Germaniei. Totodată, acesta a atras atenţia asupra actualelor evoluţii din SUA, un important partener comercial al Germaniei. "Statele Unite au relaxat prea devreme unele măsuri şi acum adoptă restricţii în unele locuri. Această abordare cu intermitenţe ("stop and go") este cu siguranţă dificilă pentru economie", a explicat Weidmann. Revenind la Germania, şeful Bundesbank a declarat că Germania, cea mai mare economie europeană, a depăşit perioada mai dificilă a pandemiei şi a crizei economice.

Argentina a început să importe bancnote deoarece monetăria sa naţională are probleme în a ţine pasul cu creşterea emisiunilor de bancnote ale băncii centrale şi o inflaţie de peste 40%. Pe fond, monetăria argentiniană importă bancnote pentru prima dată în ultimii cinci ani şi de asemenea şi-a sporit achiziţiile de hârtie utilizată în producţia de bancnote, au declarat mai multe surse din apropierea acestui dosar pentru Bloomberg. Practic, ritmul emisiunilor de bancnote s-a accelerat în ultimele luni pe măsură ce Banca Centrală a Argentinei a tipărit pesos iar Guvernul de la Buenos Aires i-a folosit pentru a plăti pentru planurile de stimulare după pandemie. De la începutul anului şi până în prezent, Banca Centrală a Argentinei a transferat către guvern aproximativ 1.300 miliarde de pesos, adică echivalentul a 19 miliarde de dolari. Valoarea nominală a bancnotelor şi monedelor aflate în circulaţie a crescut cu 80% în luna iulie a acestui an comparativ cu luna iulie a anului trecut. Astfel, ritmul accelerat în care cresc preţurile bunurilor de consum creşte şi nevoia de numerar a gospodăriilor. În prezent, monetăria argentiniană funcţionează la capacitate maximă, pentru prima dată după 2015, şi de asemenea şi-a accelerat achiziţiile de materie primă din străinătate pentru producţia de bancnote, au declarat sursele sub protecţia anonimatului. Potrivit acestora, compania suedeză Crane Currency furnizează Argentinei hârtia pentru producţia bancnotelor de 1.000 de pesos în timp ce compania rusească de stat Goznak furnizează hârtia pentru bancnotele de 200 de pesos. De asemenea, în Monitorul Oficial a fost publicat un anunţ privind o licitaţie internaţională pentru importul a 250 milioane de bancnote în valoare de 500 de pesos fiecare. Un purtător de cuvânt al Monetăriei a spus că, dacă licitaţia se va încheia cu succes, nu vor mai exista probleme în aprovizionarea cu bancnote. La rândul său, un purtător de cuvânt de la Banca Centrală a spus că instituţia nu a identificat probleme provocate de numărul insuficient de bancnote. De reținut că capacitatea monetăriei argentiniene de a face faţă cererii de numerar a fost subminată la începutul acestui an, când Guvernul de la Buenos Aires a anulat planurile privind tipărirea de bancnote de 5.000 de pesos, pentru prima dată în istorie. Designul noii bancnote era finalizat în luna martie, dar ulterior planurile au fost abandonate. Potrivit surselor, dacă ar fi fost introduse în circulaţie bancnote de 5.000 de pesos, monetăria argentiniană ar fi putut aproviziona ţara cu suficient bancnote. Comisia Europeană a promis că va intensifica răspunsul său la amenințări hibride, cum ar fi hacking-ul și dezinformarea, în contextul unor alerte în creștere cu privire la atacurile cibernetice asupra unor infrastructuri cheie, inclusiv spitale. Promisiunea este parte a noii strategii a Comisiei, Strategia de Securitate a Uniunii și urmarea unui val de rapoarte despre atacuri asupra spitalelor și institutelor de cercetare, în timpul pandemiei. SpaceX a reușit pentru prima data recuperarea completă a carenajului unei rachete Falcon 9 cu ajutorul unor plase uriașe montate pe vapoarele SpaceX. Racheta a fost folosită pentru a trimite în spațiu satelitul militar Anasis II, însă modelul Falcon 9 este folosit și pentru misiunile cu echipaj uman. Cele două nave maritime ale SpaceX au recuperat cu succes carenajul rachetei Falcon 9 care este acea parte care protejează încărcătura în timpul lansării. Tot acest efort face parte din munca SpaceX pentru reutilizarea pieselor rachetelor pentru a reduce costurile lansărilor. Carenajul conține o parte din componentele electornice sofisticate ale rachetei și costă aproximativ 6 milioane de dolari. Pentru a asigura o aterizare ușoară, care să nu deterioreze componentele rachetei, acestea sunt controlate cu ajutorul unor parașute și prinse într-un sistem de plase amplasate pe vapoarele SpaceX. În contextul unei intensificări a cazurilor de coronavirus, autoritatea electorală a Boliviei a amânat alegerile prezidențiale din data de 6 septembrie pentru 18 octombrie. Președinta interimară Jeanine Anez a condus țara de anul trecut, când președintele Evo Morales a fost îndepărtat de la putere. Un studiu publicat în Coreea de Sud arată că probabilitatea ca cineva să se îmbolnăvească de COVID-19 este mai mare în propria casă, decât în afara acesteia. Rezultatele arată că doar 2% din oameni infectați au contractat virusul în afara casei, în timp ce 12% l-au luat de la membri ai familiei. Uniunea Europeană a cerut Google să nu folosească datele personale dobândite în urma achiziției Fitbit, pentru a nu-și crea un avantaj și mai mare în fața concurenței. Mai mult, UE vrea ca Google să ofere terților acces egal la date. Google a promis anterior că nu va folosi datele Fitbit pentru advertising, însă oficialii europeni s-au arătat neîncrezători în lipsa unor garanții. Twitter evaluează noi modalități de monetizare a rețelei sociale, spune CEO-ul Jack Dorsey, după ce veniturile companiei au scăzut YoY în ultimul trimestru cu 23%. Printre noile modalități de monetizare luate în calcul se numără și un abonament, prin care utilizatorii plătitori vor beneficia de facilități suplimentare. Intel amână cu 6 luni lansarea următoarei generații de procesoare pe 7nm. Compania americană are dificultăți cu noul proces de producție și se află deja cu un an în urma target-ului fixat inițial, asta în vreme ce AMD are deja de mai multe luni pe piață procesoare pe 7nm. Prim-ministrul canadian, Justin Trudeau, este implicat într-o nouă controversă, după ce s-a aflat că o organizație umanitară care a primit aproape un miliard de dolari de la guvernul de la Ottawa pentru a gestiona un program de tineret a plătit sute de mii de dolari ca onorarii membrilor familiei premierului în ultimii ani. Pe fond, afacerea WE Charity este al treile scandal major care îl are în centrul său pe șeful guvernului liberal, care a mai fost vizat de două investigații etice în cursul mandatelor sale. În actualul scandal, despre care criticii susțin că este o nouă dovadă a corupției executivului liberal, este implicat și ministrul canadian de Finanțe, Bill Morneau. Ce s-a întâmplat mai exact? Păi în luna iunie, organizația WE Charity a fost însarcinată de guvernul Trudeau pentru a supraveghea un program de voluntariat pentru tineri în valoare de peste 900 milioane de dolari. După câteva saptamâni, jurnalistii au dezvăluit că WE Charity plătise anterior rudelor premierului Trudeau peste 300.000 de dolari ca onorarii pentru a vorbi la diverse evenimente si le decontase cheltuieli de mii de dolari. Inițial, Trudeau a negat comitererea vreunei negularitati în această afacere și a afirmat că birocrații guvernamentali au cerut ca programul să fie gestionat de WE. La presiunea presei și a opiniei publice, premierul canadian a fost însa nevoit să recunoască rolul său în acest scandal: „Am făcut o greșeală că nu m-am recuzat imediat de la discuții, având în vedere istoricul familiei mele… Nu ar fi trebuit să fac parte din discuțiile” cu organizatia. Premierul Trudeau nu a fost plătit de grupul caritabil, dar a vorbit gratuit la evenimentele organizate de WE. Primul ministru a spus că ar fi trebuit să știe că familia lui a fost plătită, deoarece membrii familiei sale sunt deseori angajati pentru a ține discursuri. Într-o declarație publicată pe pagina sa electronică, organizația de caritate a spus că serviciul public federal, și nu Trudeau sau cabinetul său, i-a cerut să supravegheze programul național de voluntariat pentru tineri. „Am fost de acord să acceptăm această provocare, deoarece avem 25 de ani de experiență în construirea de programe de servicii pentru tineri, care se desfasoară în 7.000 de școli canadiene, angrenând studenti pentru a sprijini peste 3.000 de organizații și cauze umanitare,” au scris co-fondatorii organizației, Craig și Marc Kielburger. Olivia de Havilland, actriță premiată cu Oscar și cunoscută mai ales pentru rolul din filmul „Pe aripile vântului”, a murit la Paris, la vârsta de 104 ani. Odată cu decesul ei, niciunul dintre starurile celebrei pelicule americane din 1939 nu mai este în viață. Cariera Oliviei de Havilland are peste cinci decenii, iar actrița a jucat în aproape 50 de filme. A fost de cinci ori nominalizată la Oscar, inclusiv pentru rolul Melanie Hamilton Wilkes din „Pe aripile vântului”, și a obținut prețioasa statuetă de două ori, în 1947 şi în 1950, pentru rolurile principale din „To Each His Own” (1946) şi „The Heiress” (1949). Din palmaresul ei fac parte două Globuri de Aur şi un premiu pentru interpretare primit la Veneţia, pentru „The Snake Pit” (1948). Născută în Japonia la 1 iulie 1916, într-o familie britanică, Olivia de Havilland era cetățean american din 1941, iar din 1960 se stabilise la Paris. BONUS:

▶️Cercetătorii au descoperit că persoanele care posedă aşa-numitele trăsături din „Tria Întunecată”, narcisismul, psihopatia şi machiavellianismul, sunt mai puţin dispuse să respecte restricţiile sau să ia măsuri preventive pentru a încetini răspândirea COVID-19. Aceste persoane cred mai puţin în eficacitatea propriilor acţiuni, ceea ce „explică parţial” reticenţa lor la a lua măsuri preventive precum spălarea frecventă a mâinilor şi limitarea călătoriilor inutile în afara casei. De reținut că "Triada Întunecată" este unul dintre termenii-vedetă ai psihologiei din ultimii ani. Conceptul a fost propus în 2002 şi se referă la asocierea frecventă a trei trăsături considerate în general negative, dar non-patologice: machiavelismul, narcisismul subclinic şi psihopatia subclinică. ▶️COVID-19 a ajuns a șasea cauză de deces la nivel mondial. De la începutul pandemiei până acum, în întreaga lume s-au infectat peste 16 milioane de oameni, iar aproape 700 de mii au murit din cauza virusului pe care mulți încă îl văd ca pe un fel de gripă. Că această boală este un inamic letal e evident dacă aruncăm o privire pe evoluţia celor mai frecvente cauze de de deces la nivel mondial. COVID-19 a început să ucidă în masă după jumătatea lui martie şi atunci s-a calificat pentru analiză. Mai întâi a intrat jos în acest clasament, figurând după terorism. Rapid a devansat cauze precum războiaele, hepatita, drogurile sau alcoolul. La începutul lui aprilie era deja în top 10 cauze majore de mortalitate. Până în mai, COVID-19 omorâse mai mulţi oameni decât meningita, Parkinson, malaria, SIDA şi malutriţia. Acum COVID-19 e a şasea cauză de deces la nivel mondial. Doar tuberculoza, diabetul, demenţa, cancerul şi bolile cardiovasculare sunt în acest moment mai letale. ▶️Tom Lawton, un medic de terapie intensivă de la Bradford Royal Infirmary, a parcurs 35 de kilometri cu masca de protecţie pe faţă pentru a-ţi demonstra că purtarea ei nu te lasă fără oxigen, aşa cum au speculat unii. Într-o postare pe Twitter, aceasta a mărturisit că a văzut „ce e mai rău din ceea ce poate face coronavirusul“ oamenilor. ▶️După ce Universitatea Oxford a anunțat rezultate promițătoare ale testelor clinice pentru vaccinul împotriva coronavirusului pe care îl dezvoltă, BBC a demontat câteva mituri și declarații înșelătoare privind vaccinurile. ▶️Șase veterinari din Etiopia au reușit să îndepărteze cu succes o cantitate de 50 de kilograme de plastic din stomacul unei vaci. Întreaga operațiune a durat trei ore.

În data de 27 iulie, în 1956, România devenea membru al Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Știință și Cultură, cunoscută și sub numele de UNESCO. Totodată, în 1974, Camera Reprezentanților a SUA decidea punerea sub acuzare a președintelui Nixon în urma afacerii Watergate, în 1990, Republica Belarus își proclama independența și Parlamentul României hotăra ca 1 decembrie să devină sărbatoarea națională a țării, iar în 1996, o bombă exploda la Jocurile Olimpice de la Atlanta, lăsând în urmă un mort și 111 răniți.

Caricatura săptămânii vine de la @POLITICO Europe:

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier