• Marco Badea

Tribuna Internațională - 27 aprilie 2020

📸Imaginea zilei vine din cea mai mică țară din America Centrală, El Salvador, acolo unde în capitala San Salvador, Președintele Nayib Bukele, a cerut carantină forţată în închisorile care adăpostesc membrii unor bande, după ce a crescut brusc numărul crimelor pe fondul pandemiei de#coronavirus, 22 doar la sfârșitul săptămânii care tocmai s-a încheiat. Imaginile şocante arată oameni înghesuiți unul lângă altul, ignorând regulile de distanțare socială pe timp de coronavirus. Altfel spus, numărul mare de deţinuţi ţinuţi într-un spaţiu mic, la care se adaugă lipsa de igenă, transformă închisorile din El Salvador într-un mediu favorabil pentru răspândirea #covid19.

photo source: @EL SALVADOR'S PRESIDENCY PRESS /AFP via Getty Images

Liderul nord-coreean Kim Jong Un trăieşte şi este bine sănătos, a declarat ieri consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui sud-coreean Moon Jae-In, pentru a contracara zvonurile despre problemele de sănătate cu care s-ar confrunta liderul de la Phenian. Consilierul a adăugat că liderul nord-coreean se află din 13 aprilie într-un sejur la Wonsan, o staţiune de pe litoralul estic al Coreii de Nord, precizând că nicio acţiune suspectă nu a fost detectată până în prezent. De reținut că zvonurile despre o starea precară de sănătate a liderului Kim Jong Un s-au înmulţit după ce absenţa sa de la celebrările publice din 15 aprilie a fost remarcată. Această zi marchează cea mai importantă sărbătoare din calendarul politic nord-coreean, deoarece este ziua în care întreaga ţară celebrează naşterea fondatorului Kim Il Sung, bunicul actualului lider. (https://www.theguardian.com/…/kim-jong-un-is-alive-and-well…)

Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm a publicat azi un raprot prin care arată că, cheltuielile militare la nivel mondial au atins în 2019 cel mai înalt nivel de la sfârşitul Războiului Rece, Statele Unite ocupând primul loc. Pe parcursul anului trecut, cheltuielile militare s-au ridicat la 1.917 miliarde de dolari la nivel mondial, o creştere anuală cu 3.6%, cea mai mare din 2010. Altfel spus, dacă SUA a crescut 5.3% în 2019, ajungând la 732 miliarde de dolari şi reprezentând 38% din cheltuielile la nivel global, pe locul doi se situează China, cu 261 miliarde de dolari şi o creştere anuală de 5.1%, urmată de India cu 71.1 miliarde de dolari şi o creştere anuală de 6.8%. Mai trebuie precizat că Germania, care se situează pe locul 7, în urma Franţei, a înregistrat cea mai mare creştere din topul primilor 15. Cheltuielile Berlinului au crescut cu 10% în 2019, ajungând la 49.3 miliarde de dolari, în parte ca urmare a creşterii percepţiei unei ameninţări din partea Rusiei. În altă ordine de idei, topul celor cinci ţări cu cele mai ridicate cheltuieli în domeniu (SUA, China, India, Rusia şi Arabia Saudită) reprezintă peste 60% din totalul cheltuielilor militare la nivel global în 2019. Mai trebuie subliniat și că pe măsură ce lumea se îndreaptă spre o posibilă recesiune, guvernele ţărilor vor trebui să îşi reconsidere cheltuielile militare în favoarea unor sectoare precum sănătatea şi educaţia. Doar că cercetătorii SIPRI nuanţează însă această perspectivă, declarând că "istoria demonstrează că o scădere a cheltuielilor militare într-un context de criză nu durează niciodată mult timp". (https://gulfnews.com/…/military-spending-saw-biggest-increa…)

Zeci de libanezi au blocat ieri drumurile principale care duc spre sudul, nordul şi estul Libanului, dând foc la cauciucuri, pentru a protesta împotriva crizei economice tot mai grave din Liban, sfidând restricţiile de izolare impuse în contextul pandemiei de coronavirus. Zeci de militari au fost văzuţi pe străzi încercând să deblocheze drumurile şi să-i ţină pe oameni în case. Într-un gest de sfidare, protestatarii şi-au îndemnat compatrioţii să iasă azi din nou în stradă pentru a-şi exprima furia. De reținut că Libanul se confruntă cu cea mai gravă criză economică a sa de după războiul civil din 1975-1990, criză ce a obligat băncile să impună restricţii în ceea ce priveşte retragerile de lire libaneze şi dolari. (https://www.france24.com/…/20200427-demonstrators-block-roa…)

Premierul israelian Bibi Netanyahu şi-a exprimat ieri încrederea că Washingtonul va da undă verde Israelului, în două luni, pentru a merge mai departe cu anexarea de facto a unor părţi din Cisiordania ocupată. Palestinienii şi-au exprimat indignarea faţă de planurile israeliene de a-şi consolida controlul asupra zonelor cucerite în războiul din 1967, teritoriu pe care îl solicită pentru a-şi construi un stat propriu. Pe fond, La 1 iulie ar urma să înceapă discuţiile cabinetului despre extinderea suveranităţii israeliene asupra coloniilor din Cisiordania şi anexarea pur şi simplu a Văii Iordanului. O astfel de decizie ar urma să fie convenită cu Washingtonul, potrivit acordului Netanyahu-Gantz. Cu alte cuvinte, palestinienii, la fel ca multe ţări occidentale, consideră coloniile israeliene din Cisiordania drept ilegale în baza Convenţiilor de la Geneva care interzic astfel de aşezări în teritoriile capturate în război. Israelul, în schimb, invocă necesităţi de securitate şi legături biblice, istorice şi politice cu acest pământ. (https://www.aljazeera.com/…/netanyahu-confident-annexation-…)

În Turcia, adversarii politici ai lui Erdogan îl acuză că profită de pandemie ca să se răzbune pentru pierderile la alegerile locale de anul trecut, iar un exemplu ar fi cazul municipalității din Istanbul, căreia i s-a interzis să mai strângă donații și ajutoare. (https://balkaninsight.com/…/turkeys-erdogan-accused-of-pla…/)

Oficialii americani preconizează că economia din statul New York va suferi enorm în anii următori, cu pierderi estimate de 243 miliarde de dolari, ca urmare pa pandemiei de #coronavirus. Astfel, potrivit biroului de buget din New York, suma este egală cu 14 la sută din PIB-ul statului, iar aceste pierderi riscă să ducă la reduceri uriașe ale cheltuielilor în sectoare esențiale. Pe fond, agențiile de stat din New York își vor reduce operațiunile cu 10 la sută și se preconizează reducerea cheltuielilor cu peste 10 miliarde de dolari, fondurile urmând să fie tăiate de la școli. Guvernatorul Andrew Cuomo a vorbit de reduceri bugetare de 50% în cazul instituțiilor de învățământ/, asistență medicală, tranzit, organizații nonprofit și administrații locale. (https://nypost.com/…/coronavirus-could-cost-new-york-state…/)

În contextul unui număr atât de mare de germani care muncesc de acasă din cauza pandemiei de COVID-19, Guvernul Germaniei ia în calcul adoptarea unei legi care să prevadă dreptul de a munci de la domiciliu. Astfel, ministrul Muncii, Hubertus Heil, a declarat că va iniția o astfel de lege, până spre finele acestui an, urmând ca prevederile ei să se aplice chiar şi după ce restricţiile pentru combaterea pandemiei de #covid19 vor fi ridicate. Lgea le va putea permite oamenilor să lucreze exclusiv de acasă sau să-şi împartă programul între lucrul de acasă şi birou. Potrivit unor date provizorii, numărul celor care lucrează de acasă a crescut de la 12%, înainte de criza de sănătate actuală, la circa 25% în prezent. Totuși, confederaţia asociaţiilor angajatorilor din Germania a declarat, ieri, că propunerea lui Heil nu este de interes, întrucât companiile germane au nevoie de flexibilitate, nu de reguli guvernamentale suplimentare. (https://www.dw.com/…/german-labor-minister-calls…/a-53253366)

Un artist francez recunoscut pentru graffiti-urile sale de mari dimensiuni realizate pe iarbă, care se văd cel mai bine de la înălţime, şi-a prezentat ieri cea mai recentă creaţie, în Alpii Elveţieni. Desenul are o tematică legată de pandemia de COVID-19 şi înfăţişează o fetiţă care priveşte spre orizont. Mai precis, noua sa creaţie desenată pe o pajişte din oraşul elveţian Leysin, denumită drept „Beyond crisis”, adică "Dincolo de criză", înfăţişează o fetiţă aşezată, care completează un şir de figurine ţinându-se de mâini. (https://www.dailysabah.com/…/beyond-crisis-artist-crea…/news)

Ministerul Agriculturii din Rusia a precizat a anunțat ieri că exporturile pentru mai multe varietăţi de cereale, precum grâu, secară, orz şi porumb, vor fi suspendate complet până în 1 iulie. Asta, în condițiile în care Rusia decisese, la începutul lunii aprilie, să-și limiteze exporturile de cereale la șapte milioane de tone, până în data de 30 iunie. Mai trebuie reținut că decizia inițială a Rusiei de a limita exporturile de cereale a atras criticile organizaţiilor multilaterale, precum FAO, OMC şi OMS, care și-au manifestat temerea că asemenea restricţii în vreme de pandemie vor crea penurii alimentare. Altfel spus, ministerul Agriculturii a menționat că și-a epuizat cotele în întregime, motiv pentru care a dispus suspendarea exportului de grâne până la 1 iulie. (https://www.barrons.com/…/russia-suspends-grain-exports-unt…)

Cu foarte mare atenţie și treptat, țările din Europa încep azi să relaxeze măsurile de carantină pe care le-au impus pentru a limita răspândirea coronavirusului. Revenirea în siguranță la viaţa și activitatea economică normală este dezideratul pentru toate ţările şi toate fac planuri cu privire la cum îl pot realiza. Ziua de azi este pentru mulți o primă piatră de hotar pentru relaxarea carantinei, deși autoritățile subliniază categoric că măsurile vor fi reimpuse în cazul în care ar exista o oricât de mică recidivă.Drept urmare, aici aveți o analiză în care sunt prezentate țările europene care au anunțat deja măsuri pentru relaxarea restricțiilor stricte: (https://www.kathimerini.gr/…/h-eyrwph-vgainei-me-deila-vhma…)

În El Mundo, Michel Barnier critică dur lipsa unui angajament și a voinței politice a Regatului Unit și avertizează că nu pot exista acorduri fără progrese în ceea ce privește pescuitul și normele de concurență echitabilă între vecini pot-#brexit. (https://www.elmundo.es/…/04/24/5ea2e5eefc6c8309098b4587.html)

China a încercat să blocheze publicarea unui raport UE conform căruia Beijingul ar răspândi dezinformări despre epidemia de coronavirus. Pe fond, raportul a fost dat publicităţii până la urmă, deşi chiar înainte de începutul perioadei de weekend din Europa şi cu unele critici la adresa guvernului chinez rearanjate sau îndepărtate, indiciu al echilibrului pe care Bruxelles-ul încearcă să-l realizeze în condiţiile în care epidemia de coronavirus bulversează relaţiile internaţionale. (https://www.euractiv.com/…/china-pressured-eu-to-drop-covi…/)

Blocarea economiei americane din cauza pandemiei de COVID-19 a generat un „șoc de proporții istorice”, care ar putea face ca rata șomajului să ajungă la 16% sau chiar mai mult, în luna aprilie, susține un consilierul economic al președintelui Donald Trump, Kevin Hassett. De reținut că aproximativ 26,5 milioane de americani au primit susținere financiară de la stat, pentru că nu au mai putut merge la serviciu, încă de la jumătatea lunii martie. Pe fond, Congresul SUA prevede că produsul intern brut va contracta aproape 40% anual în trimestrul doi, iar șomajul va crește la 16% în trimestrul al treilea. (https://www.reuters.com/…/u-s-economy-faces-historic-shock-…)

Washingtonul a aprobat duminică o nouă prelungire cu 30 de zile a unei derogări care să permită Irakului să importe gaz iranian pentru reţelele sale energetice în pofida actualului regim de sancţiuni impus Teheranului de către SUA. Prelungirea intervine în contextul în care Irakul se confruntă cu mai multe crize: prăbuşirea preţului petrolului, pandemia noului coronavirus şi impasul politic generat de formarea guvernului. Pe fond, Irakul depinde de importurile de gaz şi electricitate din partea vecinului său iranian pentru a alimenta aproximativ o treime din reţeaua sa de energie electrică, paralizată de ani de conflicte şi de întreţinere deficitară. De reținut că SUA au trecut pe lista neagră sectorul energetic iranian la sfârşitul anului 2018 şi au acordat Bagdadului o serie de derogări, în general pe perioade de 45, 90 sau 120 de zile. În martie, Washingtonul a acordat Irakului o prelungire de 30 de zile. (https://aawsat.com/…/us-grants-iraq-brief-30-day-waiver-imp…)

Procurorul anti-mafie din Italia, Federico Cafiero De Raho, a anunțat că trei lideri ai mafiei italiene, aflaţi după gratii, au fost eliberaţi din închisoare şi plasaţi în arest la domiciliu în Italia, din cauza focarului de COVID-19. Măsura vine în contextul de a preveni răspândirea infecţiei în închisorile din Italia. Astfel, guvernul italian a autorizat ca în cazul deţinuţilor care au de exeutat o pedeapsă mai mică de 18 luni, magistraţii pot înlocui detenţia cu arest la domiciliu. (https://edition.cnn.com/…/mafia-bosses-italy-cor…/index.html)

Și tot în Italia, din cauza numărului mare de cazuri de COVID-19, pacienții cu forme uşoare ale bolii sunt tratați acasă. Măsura a funcţionat pentru reducerea numărului infectărilor, dar focarele de infecție s-au mutat din spitale în casele oamenilor. Altfel spus, virusologii de top ai Italiei consideră acum casele, precum şi căminele de bătrâni, o sursă persistentă de contagiune. Traiul în cartiere aglomerate, precum şi imposibilitatea de a-i muta pe cei infectaţi în locuri de carantină dedicate au dus la creşterea numărului celor infectaţi, în loc să ducă la o scădere, aşa cum preconizau măsurile de distanţare socială. (https://www.nytimes.com/…/italy-coronavirus-home-isolation.…)

Autorităţile din Olanda au închis ieri două crescătorii de nurci din sudul țării, după depistarea unor animale pozitive la coronavirus, infectate probabil în urma contactului cu oamenii. Fermele sunt situate la est de Eindhoven, în Brabantul de Nord, una dintre cele mai grav afectate regiuni din Olanda de pandemia de COVID-19. De reținut că, creşterea nurcilor pentru blană este foarte controversată în Olanda. În 2016, cea mai înaltă instanţă judiciară din ţară a ordonat închiderea unor astfel de ferme până în 2024. (https://www.euronews.com/…/coronavirus-minks-test-positive-…)

Viața în carantina impusă ca urmare a pandemiei de #covid19, înseamnă trezirea la o oră târzie, statul până noaptea târziu și leneveala în timpul după-amiezii. Acestea sunt informațiile extrase din datele furnizate de piețele europene de energie, acolo unde restricțiile de activitate au condus la o schimbare largă a rutinei de zi cu zi în cazul a sute de milioane de oameni. (https://www.bloomberg.com/…/secrets-of-the-lockdown-lifesty…)

Bloomberg a realizat o analiză a celor 20 de minute care au aruncat în aer piața petrolului. Astfel, se arată în analiză că era evident, de la bun început, pe 20 aprilie, că piața petrolului va avea mari probleme. Comenzile de vânzare se aglomeraseră peste noapte, iar traderii care s-au conectat la platforma Nymex în acea dimineață au putut vedea tragedia. Pe fond, până la ora 7 a.m. la New York, prețul unui contract-futures cheie - West Texas Intermediate cu livrarea în mai - era deja în scădere cu 28%, până la 13,07 dolari barilul. Ce a urmat apoi știm deja cu toții: în numai 20 de minute, care se situează printre cele mai extraordinare momente din istoria piețelor financiare, prețul a ajuns la un nivel pe care puțini, dacă este cazul, îl credeau posibil. În întreaga lume, prinții saudiți, bogătași texani și oligarhii ruși au privit cu groază, deoarece cea mai importantă marfă din lume a închis ziua de tranzacționare la un preț de minus 37,63 dolari. Atât trebuia să plătești pe cineva ca să-ți ia un baril de petrol. (https://www.bloomberg.com/…/the-20-minutes-that-broke-the-u…)

Premierul italian Giuseppe Conte a promis ieri redeschiderea şcolilor din ţara sa în luna septembrie, subliniind că o eventuală reluare a cursurilor în timpul verii ar fi pus în pericol ''sănătatea copiilor''. De asemenea, şeful executivului italian a confirmat că guvernul de la Roma lucrează la un plan de relaxare treptată a restricţiilor şi de redeschidere activităţilor industriale începând cu data de 4 mai. Altfel spus, planul, care vizează redeschiderea unei mari părţi a companiilor, mergând de la sectorul manufacturier la construcţii, va fi prezentat ''cel mai târziu la începutul săptămânii viitoare'', dar întreprinderile vor trebui să asigure ''o respectare riguroasă a protocoalelor de securitate'', precum distanţarea socială şi purtarea măştii. (https://www.reuters.com/…/italy-to-start-lifting-coronaviru…)

The Atlantic a dezvăluit o analiză a planurilor lui Trump, care vizează salvarea președinției sale. Astfel marcat de criza cauzată de pandemia de coronavirusului, locatarul de la Casa Albă se arată înclinat spre o strategie care l-a ajutat acum patru ani. Mai precis, două dintre forțele-cheie care l-au condus pe Donald Trump spre victorie în 2016 au fost cultul personalității pe care l-a cultivat și apăsatul mesaj naționalist. Nu sunt semne că principalii săi susținători l-ar putea părăsi vreodată. Dar Trumpișii eterni nu vor fi suficienți pentru a-i asigura realegerea în contextul unei crize istorice din cauza căreia cea mai mare parte a națiunii crede că el e cam dus. Trump trebuie să ajungă acum la alegătorii încă doritori să îl mai voteze, atrăgându-i prin niște argumente care lor li s-ar putea părea convingătoare.(https://www.theatlantic.com/…/how-trump-leaning-his…/610462/)

The Guardian se întreabă dacă Covid-19 este cea mai mare ameninţare cu care ne confruntăm, punând în acord și ideea conform căreia, experţii care evaluează riscurile globale au înţeles că se apropia o pandemie. (https://www.theguardian.com/…/what-if-covid-19-isnt-our-big…)

cotidianul financiar francez Les Echos, notează că este imposibil să avem o viziune exactă a numărului de decese cauzate de pandemie în lume și să comparăm situațiile diferitelor țări pe baza unor criterii identice. Mai precis, bilanțul zilnic al deceselor este totuși un fapt pe care autoritățile publice și de sănătate continuă să-l studieze, din lipsă de informații suficiente cu privire la răspândirea infectărilor cu coronavirusul Sars-Cov-2. (https://www.lesechos.fr/…/limpossible-bilan-comparatif-des-…)

Arabia Saudită a abolit pedeapsa cu moartea pentru infracţiunile comise de minori, a informat ieri un oficial saudit, la câteva zile după anunţul abolirii pedepsei cu flagelarea. Pe fond, Regatul saudit ultra-conservator este acuzat în mod regulat de încălcări ale drepturilor omului de către ONG-urile internaţionale, dar aceste măsuri pare că se înscriu într-o nouă viziune. Astfel, pedeapsa cu moartea a fost suprimată pentru indivizii condamnaţi pentru infracţiuni comise atunci când erau minori, a declarat Awad Al-Awad, şeful Comisiei pentru Drepturile Omului, o agenţie guvernamentală saudită. Mai precis, o condamnare cu închisoarea de cel mult 10 ani într-un centru de detenţie pentru minori va înlocui pedeapsa cu moartea. Pe termen scurt, decretul ar urma să salveze viaţa a cel puţin şase bărbaţi din comunitatea musulmană şiită, ce reprezintă o minoritate în regatul saudit sunnit, care au fost condamnaţi la moarte pentru participarea la proteste antiguvernamentale. La momentul participării la aceste proteste, aceştia nu împliniseră 18 ani. De reținut că într-un raport privind pedeapsa cu moartea în întreaga lume publicat săptămâna trecută, Amnesty International nota că Arabia Saudită a executat un număr record de persoane în 2019, în pofida unei scăderi generale a execuţiilor la nivel mondial, mai precis, 184 de persoane, acesta fiind cel mai mare număr înregistrat vreodată de Amnesty International într-un singur an în această ţară. Mai trebuie reținut și că omuciderea, violul, jaful armat, traficul de droguri, vrăjitoria, adulterul, sodomia, homosexualitatea şi apostazia sunt pedepsite cu moartea în regatul saudit, care aplică o versiune riguroasă a islamului. În altă ordine de idei, după ce Mohammed bin Salman a devenit prinţ moştenitor în 2017, Arabia Saudită a fost mult mai frecvent criticată de organizaţiilor pentru drepturile omului. Deschiderea economică şi socială promovată de prinţul moştenitor a fost însoţită de o represiune crescută împotriva vocilor care i se opuneau, atât din cadrul familiei regale, cât şi din rândul intelectualilor şi al activiştilor, iar imaginea sa de reformator a fost foarte afectată de uciderea jurnalistului şi critic al puterii Jamal Khashoggi, asasinat la consulatul Arabiei Saudite din Istanbul în 2018. (https://www.theguardian.com/…/saudi-arabia-ends-death-penal…)

Presa cehă vorbește atrage atenția că, cazul Skripal poate fi reeditat la Praga. Mai precis, o publicația cehă semnalează activitatea intensă a serviciilor speciale ruse, pe fondul deciziei autorităților de la Praga de a înlătura statuia mareșalului sovietic, Ivan Konev, de pe piedestalul pe care era amplasată în capitala Praga. Astfel, potrivit presei din Cehia, acum trei săptămâni un bărbat cu pașaport diplomatic rus a ajuns pe aeroportul Vaclav Havel. A fost preluat de o mașină și dus la Ambasada Federației Ruse. Potrivit unor surse citate de jurnaliștii cehi de la publicația Respect, în bagajele individului s-ar fi aflat și o punguță cu ricin, o otravă letală. Contextualizând, serviciile speciale cehe erau la curent cu sosirea individului și l-au tratat ca pe o amenințare imediată la adresa a doi politicieni cehi: șeful administrației districtului 6 din Praga, Ondrzej Kolar, și primarul capitalei cehe, Zdenek Hrib. Kolar a decis să scoată statuia lui Konev de pe piedestal, iar Hrib a semnat decizia de redenumire a pieței din fața intrării centrale a Ambasadei Ruse la Praga, în Piața Boris Nemțov. După sosirea „diplomatului” rus suspect, ambii politicieni au primit protecție non-stop din partea serviciilor secrete cehe. (https://www.svoboda.org/a/30577628.html)

Firma israeliană Corsight AI, care a dezvoltat o tehnologie de recunoaştere a feţelor acoperite cu măşti, ochelari sau ecrane de protecţie, a atras 5 milioane de dolari de la Awz Ventures, un fond canadian specializat în tehnologii de spionaj şi securitate. Ieri, #Corsight a anunţat că va folosi fondurile pentru a promova platforma şi a continua dezvoltarea acesteia. Pe fond, israelienii de la Corsight a anunţat că oferă un sistem de recunoaştere facială capabil să proceseze informaţii oferite de camere video şi care poate răspunde dificultăţilor provocate de epidemia de coronavirus, în timpul căreia o mare parte din oameni au feţele acoperite parţial. (https://www.reuters.com/…/israeli-firm-raises-5-million-for…)

În timp ce administrația se luptă să redeschidă economia și să țină în frâu epidemia de coronavirus, președintele Trump se preocupă de realegerea sa și de modul în care mass-media îl zugrăvește. Astfel, jurnaliștii de la The New York Times au prezentat un editorial care reflectă o zi din viața lui Donald Trump, descriindu-l drept un președinte mohorât și lipit de televizor. (https://www.nytimes.com/…/…/politics/coronavirus-trump.html…)

Radio Free Europe/Radio Liberty evidențiază într-o analiză, faptul că suntem în pragul unei „resetări” a relațiilor diplomatice dintre Donald Trump și Vladimir Putin. (https://www.rferl.org/a/russsia-us-trump-puti…/30573019.html)

Directorul Comisiei Europene pentru Turism (ETC), Eduardo Santander, susţine că sectorul turismului din Europa are nevoie de 375 miliarde de euro pentru a se redresa de pe urma crizei generate de pandemia de coronavirus şi a-şi relua operaţiunile. Acesta a mai estimat că actuala criză "este reflectată în nivelul ridicat al şomajului în sectorul turismului din Europa, "fiind în pericol zece milioane de locuri de muncă pe continent dacă situaţia continuă în următoarele luni". De reținut că cele mai afectate vor fi ţările unde turismul are un aport ridicat în PIB, precum Grecia, Portugalia, Spania şi Italia. (https://www.business-standard.com/…/covid-19-european-touri…)

Grupul Daimler vede o stabilizare a afacerii din China, după ce statul asiatic a renunţat la restricţiile impuse pentru a ţine sub control pandemia de COVID-19, a afirmat Markus Schaefer, membru al Board-ului grupului german, precizând că numai în China am vândut aproximativ 50.000 vehicule în martie. De reținut că Mercedes-Benz, divizia de lux a Daimler, a livrat în primul trimestru aproximativ 477.400 de automobile pe plan global. Anul trecut, clienţii din China au achiziţionat 694.200 maşini Mercedes-Benz, reprezentând 29% din vânzările totale. (https://www.nytimes.com/…/bus…/26reuters-daimler-china.html…)

Companiile din UE afectate de pandemia de coronavirus vor putea cere împrumuturi guvernamentale de până la 5% din cifra lor de afaceri obţinută în 2019, conform unei noi măsuri propuse de Comisia Europeană. (https://www.euractiv.com/…/eu-firms-hit-by-coronav…/1459450/)

Preşedintele peruan Martin Vizcarra şi-a declarat ieri indignarea faţă de cozile formate de unii dintre concetăţenii săi pentru a achiziţiona bere în plină pandemie de coronavirus. Acesta a declarat: "Am primit un filmuleţ cu o coadă lungă, care nu îndeplinea distanţa minimă necesară pentru a cumpăra bere; oameni cu lădiţe de bere când suntem în stare de urgenţă, când avem încă o creştere a cazurilor, încă la un nivel care ne îngrijorează pe toţi. Părea că e o zi de sărbătoare, cel puţin în acest oraş. Nu suntem deocamdată cu adevărat conştienţi de amploarea problemei." (https://peru21.pe/…/coronavirus-peru-martin-vizcarra-sobre…/)

Franţa limitează vânzarea substitutelor nicotinice după ce o cercetare recentă a sugerat că această substanţă ar putea oferi o oarecare protecţie împotriva coronavirusului. Astfel, reprezentanţi din domeniul sanitar au declarat că doresc să evite o penurie a produselor precum plasturii cu nicotină şi guma de mestecat cu această substanţă şi să prevină astfel folosirea lor în mod incorect sau utilizarea excesivă.Potrivit unei cercetări publicate săptămâna trecută, realizată pe 483 de pacienţi de la spitalul La Pitie-Salpetriere din Paris, fumătorii prezentau un risc mai mic de a fi infectaţi cu noul coronavirus în comparaţie cu alte persoane. Cu alte cuvinte, cercetătorii au descoperit că doar 5,3% dintre pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 studiaţi erau fumători, în contextul în care 25,4% din populaţie fumează în mod regulat. Oamenii de ştiinţă au avertizat, însă, că fumătorii care se infectează pot dezvolta simptome mai severe ale bolii respiratorii. (https://www.theguardian.com/…/french-study-suggests-smokers…)

Un milion de australieni au downloadat în primele 5 ore de la lansare aplicația CovidSafe, care ajută la urmărirea celor care ar putea fi afectați de Covid-19. (https://www.reuters.com/…/us-health-coronavirus-australia-i…)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier