• Marco Badea

Tribuna Internațională - 26 mai 2020

📸Imaginea zilei vine din Londra, acolo unde, un bărbat, supărat pe faptul că Dominic Cummings, consilierul lui Boris Johnson și unul dintre arhitecții Brexit, a încălcat prevederile impuse chiar de 10 Downing Street pentru a ține în frâu pandemia de COVID-19, a mers în fața casei oficialului britanic cu un mesaj afișat pe o placă de carton, întrebându-l: "De ce esti mai presus de lege?". Bărbatul a spus că în momentul în care a auzit că Dominic Cummings a plecat la sfârşitul lunii martie cu soţia sa şi cu fiul lor la părinţi în localitatea Durham, la aproximativ 400 km nord-est de Londra, în timp ce avea simptome de coronavirus, s-a înfuriat și a vrut să-i pună demnitarului, această întrebare. Pe fond, dincolo de întâmplarea aceasta britanică, cred că întrebarea ar fi legitimă pentru toți cei care nu respectă prevederile impuse de autorități în această perioadă de relaxare în etape.

Photo source: @Hannah McKay/The Independent

Curtea Federală de Justiție din Germania a condamnat ieri producătorul auto Volkswagen să ramburseze, parţial, un client care a cumpărat un automobil echipat cu un motor diesel trucat. Decizia celei mai înalte instanţe de drept comun din Germania ar putea stabili un precedent pentru alte mii de cazuri care au apărut în urma scandalului #Dieselgate. Pentru cei care au uitat, cel mai mare scandal auto din ultimele decenii, în care a fost implicat producătorul auto german Volkswagen, a început spre sfârșitul lui 2015, când Agenția pentru Protecția Mediului din SUA a avertizat producătorul de autoturisme Volkswagen cu privire la programarea frauduloasă a motoarelor diesel TDI produse în intervalul 2009-2015. Președintele de ședință de ieri, judecătorul Stephan Seiters, a apreciat că prin echiparea automobilelor sale cu un software capabil să falsifice rezultatele testelor antipoluare ale motoarelor diesel, Volkswagen a "înşelat cu bună ştiinţă şi sistematic, timp de mai mulţi ani, autorităţile, într-o optică de profitabilitate". În aceste condiţii, cei care au cumpărat autovehicule implicate în scandalul Dieselgate au dreptul, în principiu, să primească despăgubiri. Cu toate acestea, trebuie subliniat că, suma care trebuie plătită de Volkswagen depinde de kilometrajul maşinii, ceea ce înseamnă că est exclusă o rambursate integrală a preţului de achiziţie, a mai precizat Curtea Federală de Justiţie. În replică, Volkswagen a anunţat într-un comunicat că va propune soluţii amiabile pentru a soluţiona o mare parte din cele 60.000 de proceduri individuale care sunt în prezent pe rol în Germania. (https://bit.ly/3c1OjlA)

Europa trebuie să dezvolte o independenţă sporită în furnizarea bunurilor economice esenţiale în urma pandemiei de COVID-19, a declarat ieri ministrul de externe german Heiko Maas, într-o videoconferinţă cu ambasadorii Germaniei. Șeful diplomației germane a precizat: "'Este o chestiune urgentă să ne reducem dependenţa în domenii vitale din punct de vedere strategic: în sectorul sănătăţii, dar în egală măsură în energie, tehnologia informaţiei, nutriţie, logistică şi materii prime". Totodată, Maas a spus că a respins ideea că acest lucru ar însemna o negare a comerţului liber. ''Dar echilibrul între divizarea internaţională a muncii şi riscurile dependenţei strategice trebuie să fie reajustat. Mi-ar plăcea ca Germania şi Europa să fie pionieri în această privinţă'', a explicat demnitarul german. În opinia sa, obiectivul trebuie să fie asigurarea influenţei europene în lume după pandemia de COVID-19. (https://bit.ly/2TBm1YM)

Preşedintele polonez Andrzej Duda a numit-o ieri pe Malgorzata Manowska la conducerea Curţii Supreme a ţării, generând preocupări că această instanţă, care este cea mai importantă din ţară, se va supune majorităţii guvernamentale. Noua preşedintă a Curţii este considerată a fi un colaborator apropiat al ministrului justiţiei, Zbigniew Ziobro, şi a ocupat o poziţie importantă în Ministerul Justiţiei în timpul primului mandat al acestuia în executiv. De amintit că fosta preşedintă a Curţii Supreme, Malgorzata Gersdorf, şi-a încheiat la sfârşitul lui aprilie mandatul de şase ani cu mesajul că "din păcate" nu a reuşit să "împiedice distrugerea statului de drept" în Polonia, intrată în conflict cu Comisia Europeană din cauza reformelor judiciare. Tot la finele lui aprilie, executivul european a anunţat angajarea unei a patra proceduri de infringement împotriva reformelor efectuate de PiS, denunţate ca o tentativă de a controla sistemul judiciar. (https://bit.ly/2LZkyHj)

Statele Unite "aleargă spre prăpastie", din cauza absenţei unei strategii federale împotriva pandemiei, a lipsei unui sistem de asigurări de sănătate universal şi a dispreţului lor pentru schimbările climatice, a declarat pentru filosoful american Noam Chomsky, considerat unul dintre părinţii lingvisticii moderne. Recunoscut pentru poziţiile şi angajamentele sale de stânga, acest influent intelectual în vârstă de 91 de ani, autor a circa 100 de cărţi şi profesor la Universitatea Arizona, este izolat de două luni în locuinţa sa din Tucson, cu soţia sa braziliană, cu câinele şi cu papagalul lor. Chomesky a mai spus: "Casa Albă este ocupată de un sociopat megaloman, care nu este interesat decât de propria putere, în termeni electorali. Bineînţeles, trebuie să îşi menţină sprijinul bazinului său electoral, care îi cuprinde pe cei cu averi mari şi pe marii directori de companii". Întrebat dacă lumea intră într-o nouă eră, a supravegherii electronice, dat fiind numărul mare de ţări care folosesc tehnologia pentru a-şi monitoriza populaţia pentru a combate virusul, el a atras atenţia că există deja un "potenţial enorm de control şi de supraveghere" şi că, "dacă îi vom lăsa pe giganţii tehnologici să ne controleze viaţa, atunci asta se va întâmpla". (https://bit.ly/2LZWq7G)

Israelul nu va rata "oportunitatea istorică" de a-şi extinde suveranitatea asupra unor părţi din Cisiordania, a declarat ieri prim-ministrul Benjamin Netanyahu, catalogând această decizie drept una dintre principalele sarcini ale noului guvern. Pe fond, palestinienii consideră un astfel de pas drept o anexare ilegală de teritoriu care ar trebui să facă parte din viitorul său stat, potrivit soluţiei celor două state. Săptămâna trecută, palestinienii au anunţat că pun capăt cooperării în domeniul securităţii cu Israelul şi cu aliatul său SUA, în semn de protest faţă de planul de pace propus de Donald Trump. Netanyahu s-a angajat să plaseze coloniile israeliene şi Valea Iordanului din Cisiordania sub suveranitate israeliană. El a stabilit 1 iulie drept dată de început pentru discuţiile din cabinet privitoare la chestiune, ceea ce a provocat deja îngrijorare în Uniunea Europeană. De reținut și că Secretarul de stat american Mike Pompeo a numit chestiunea ''complexă'' şi a precizat că necesită coordonare cu Washingtonul. Noul partener politic al lui Netanyahu, Benny Gantz, a fost echivoc în privinţa anexării de facto. Astfel, ieri, la o întâlnire cu parlamentarii din partidul său de dreapta Likud, Netanyahu a spus că anexarea de teritorii din Cisiordania reprezintă "poate cea mai importantă în multe aspecte" dintre sarcinile pe care le va avea de îndeplinit guvernul format pe 17 mai. Mai trebuie spus că palestinienii şi cele mai multe ţări consideră coloniile înfiinţate pe teritoriile ocupate de Israel în urma războiului din 1967 drept ilegale, fapt pe care Israelul îl contestă. În acelaşi timp, mulţi critici ai anexării de teritorii palestiniene şi-au exprimat preocuparea că acestea ar putea spori violenţa antiisraeliană. (https://bit.ly/2ZzSi6c)

Fostul vicepreşedinte american Joe Biden a avut ieri prima sa deplasare în afara locuinţei sale din Delaware unde a petrecut ultimele zece săptămâni din cauza pandemiei de coronavirus, pentru a participa la o scurtă ceremonie de depunere de coroane la un monument dedicat veteranilor de război americani, cu prilejul Memorial Day. Joe Biden, în vârstă de 77 de ani, nu a mai ieşit din casa din Wilmington, statul Delaware, pentru un eveniment public de la o dezbatere într-un studio de televiziune împotriva fostului său rival în alegerile primare Bernie Sanders de pe 15 martie, o izolare care l-a văduvit de atenţia publică în plină campanie prezidenţială, în timp ce adversarul său Donald Trump este foarte prezent în viaţa publică şi iese cu regularitate din Casa Albă. Campania fostului vicepreşedinte al lui Barack Obama s-a oprit brusc la jumătatea lui martie. Un miting din Ohio a fost anulat în ultimul moment pe 10 martie şi a fost înlocuit cu un discurs într-o sală pe jumătate goală la Philadelphia în aceeaşi seară, după care Biden a susţinut o conferinţă de presă într-un hotel din Wilmington pe 12 martie. El şi-a sărbătorit victoria în alegerile primare democrate în izolare şi, de peste două luni, încearcă să-şi poarte campania de la distanţă, dintr-un studio instalat în propria casă, pentru scrutinul prezidenţial din noiembrie. Joe Biden şi soţia sa, Jill, nu au ieşit din casă în această perioadă decât pentru plimbări pe jos şi cu bicicleta, potrivit candidatului democrat. (https://ab.co/2XvPZhW)

Preşedintele Donald Trump a adus ieri un omagiu, cu ocazia Memorial Day, soldaţilor americani căzuţi pe câmpurile de luptă, apărându-şi în acelaşi timp decizia de a-şi fi petrecut cea mai mare parte din weekend jucând golf, în timp ce numărul deceselor provocate de pandemia de coronavirus în SUA se apropia de 100 de mii de decese. De reținut că înainte de a devenit preşedinte, Trump îl criticase de mai multe ori pe predecesorul său în funcţie, preşedintele democrat Barack Obama, pentru că jucase golf, inclusiv în timpul izbucnirii focarului de Ebola în 2014. (https://bit.ly/2X3buaY)

Dominic Cummings, consilierul premierului britanic Boris Johnson, acuzat că a încălcat regulile de izolare impuse în contextul epidemiei de coronavirus, a apreciat ieri că a acţionat în mod "legal şi responsabil''. ''Nu regret ceea ce am făcut'', a adăugat el în cadrul unei conferinţe de presă, unde a vorbit despre această situaţie care creează o furtună politică în Marea Britanie. totodată, trebuie amintit că Boris Johnson l-a apărat pe consilierul său principal, Dominic Cummings, într-o conferinţă de presă susţinută duminică, sfidând apelurile de a-l demite pentru că a încălcat regulile de izolare impuse pentru a lupta împotriva noului coronavirus. (https://bit.ly/36sBEH9)

Și tot în același peisaj: Guvernul britanic intenţionează să redeschidă activităţile comerciale neesenţiale la 15 iunie în cadrul unei noi relaxări a măsurilor de izolare impuse de două luni în cadrul luptei împotriva noului coronavirus, a anunţat ieri premierul britanic Boris Johnson. (https://bit.ly/3c9RmIx)

În context de pandemie, Republica Cehă şi Slovacia îşi vor deschide mâine frontiera comună pentru persoanele care călătoresc în cealaltă ţară timp de maximum 48 de ore, a declarat ieri premierul ceh Andrej Babis. Totodată, Guvernul ceh va deschide azi punctele de trecere de la graniţele cu Austria şi Germania, dar va solicita totuşi dovada că persoanele care intră pe teritoriul ţării au fost testate negativ la noul coronavirus. (https://bit.ly/36sSPZ6)

Două dintre cele mai importante mass-media braziliene au anunţat ieri că nu vor mai informa despre conferinţele de presă informale pe care preşedintele Jair Bolsonaro le ţine în exteriorul palatului prezidenţial, din cauza hărţuirilor din partea susţinătorilor săi şi a lipsei de securitate. Grupul Globo şi cotidianul Folha de Sao Paulo au declarat că securitatea prezidenţială nu oferă o protecţie adecvată jurnaliştilor lor care acoperă actualitatea legată de şeful statului. Potrivit presei din Brazilia, preşedintele de extremă dreapta, care atacă regulat mass-media, se opreşte adesea dimineaţa în faţa Palatului Alvorada din Brasilia pentru a-şi saluta susţinătorii şi uneori se adresează presei. Însă, de mai multe ori, aceste întâlniri informale au fost tensionate. Bolsonaro este cunoscut pentru că a sfidat şi insultat de mai multe ori presa şi a făcut gesturi obscene la adresa jurnaliştilor. (https://bit.ly/3c0rcrh)

Aproximativ 6.000 de militari polonezi şi americani vor lua parte la exerciţii comune în luna iunie, în nord-vestul Poloniei. Exerciţiile, care au fost modificate faţă de planurile iniţiale, se vor desfăşura în perioada 5 - 19 iunie. În cadrul exerciţiilor intitulate "Defender Europe 20 Plus" vor fi desfăşurate 100 de tancuri şi alte peste 230 de vehicule de luptă pe un poligon de antrenament situat în nord-vestul Poloniei. Primele vehicule militare au pornit spre poligonul de la Drawsko Pomorskie la scurt timp după miezul nopţii de luni spre marţi, potrivit căpitanului Błażej Łukaszewski, ofiţerul de presă al Brigăzii 12 Mecanizate din armata poloneză, cu baza în oraşul Szczecin. Potrivit Ministerului Apărării polonez, obiectivul exerciţiilor este de a consolida securitatea Poloniei şi a altor ţări din flancul estic al NATO. De reținut că anterior în acest an, în contextul răspândirii pandemiei de COVID-19, NATO a decis să reducă amploarea exerciţiilor "Defender-Europe 20" din Polonia şi alte ţări europene. (https://bit.ly/2WZSxG0)

Renault şi Nissan au amânat planurile lor spre o fuziune completă, râvnită de fostul lider Carlos Ghosn, iar în schimb vor repara alianţa lor de 21 de ani, în încercarea de a se redresa de pe urma pandemiei de COVID-19, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. De re'inut că mult timp, Nissan a rezistat propunerilor Renault pentru o alianţă completă, directorii producătorului auto nipon apreciind că grupul francez nu are o contribuţie echitabilă la lucrările de inginerie realizate în Japonia. În condiţiile în care producătorii auto din întreaga lume sunt afectaţi de efectele pandemiei, partenerii intenţionează să revizuiască alianţa care nu a reuşit să-şi îndeplinească toate obiectivele propuse. Ambele companii urmează să anunţe săptămâna aceasta planuri de restructurare, ele fiind văzute ca un tratat de pace menit să rezolve tensiunile îndelungate. Mai trebuie subliniat și că înainte de anunţarea planurilor de restructurare, care ar putea include concedieri şi închideri de fabrici, Nissan, Renault şi Mitsubishi vor avea o conferinţă comună mâine în care ar putea prezenta noua abordare a alianţei. (https://reut.rs/3gp84a4)

Grupul auto Daimler a anunţat, ieri, că toate cele peste 30 de fabrici ale sale de la nivel global vor ajunge neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon până în anul 2022. Ţinta precedentă acoperea doar unităţile din Europa unde se produc maşini, vehicule comerciale, camioane şi baterii. Daimler se va asigura că toate maşinile noi, metodele de producţie şi furnizorii vor lucra astfel încât să nu producă emisii de dioxid de carbon. Acest plan privind emisiile de carbon va fi realizat prin îmbunătăţirea semnificativă a eficienţei energetice, folosirea energiei eoliene, solare, a valurilor şi folosirea biogazului. Pe fondul pandemiei de coronavirus, Daimler şi-a redus semnificativ producţia pe plan global, deşi acum activitatea se reia în cele mai multe fabrici. Cel târziu până în iunie toate facilităţile vor funcţiona, a dat asigurări grupul german. De reținut că luna trecută, producătorul german de automobile şi camioane Daimler AG a raportat un declin de aproape 70% al profitului operaţional trimestrial, din cauza efectelor negative ale pandemiei, şi a avertizat că fluxul de numerar folosit pentru plata dividendelor va scădea anul acesta. (https://bit.ly/36sUC0g)

Pachetul de salvare acordat de Guvernul german operatorului aerian Lufthansa "este o soluţie foarte, foarte bună", care ţine cont atât de necesităţile companiei cât şi ale plătitorilor de taxe, a afirmat ieri ministrul de Finanţe Olaf Schol. "Sprijinul pe care îl pregătim aici este pentru o perioadă limitată de timp", a declarat Scholz după ce Executivul german şi Lufthansa au ajuns la un acord preliminar pentru un pachet de salvare nouă miliarde de euro, adică un total de 9,8 miliarde de dolari, menit să ajute compania aeriană să facă faţă pierderilor cauzate de pandemia de COVID-19. (https://cnb.cx/2ywHMBt)

Statele europene trebuie să-şi unească forţele pentru a-şi proteja băncile de criza provocată de pandemia de coronavirus, posibil prin folosirea fondului de redresare de 500 miliarde de euro, a afirmat ieri Jose Manuel Campa, preşedintele Autorităţii Bancare Europene. Declaraţiile sale vor reaprinde dezbaterile referitoare la posibilitatea ca ţările bogate, cum ar fi Germania, să sprijine băncile din ţările mai sărace, cum ar fi Italia. De reținut că Franţa şi Germania, cele mai mari ţări din UE, au propus săptămâna trecută un fond de redresare în valoare de 500 de miliarde de euro, constituit prin emiterea de datorie comună prin împrumuturi atrase de pe pieţele financiare ''în numele UE'' şi care ar urma să ofere granturi pentru regiunile şi sectoarele Uniunii Europene care au fost cel mai grav afectate de pandemie. (https://bit.ly/3gqbWY8)

În timp ce SUA se confruntă cu probleme în aprovizionarea cu carne din cauza pandemiei de coronavirus care a impus închiderea abatoarelor, Europa se confruntă cu un surplus de carne ca urmare a preocupărilor privind sănătatea şi impactul asupra mediului, la care s-au adăugat închiderea restaurantelor, anularea festivalurilor şi meciurilor de fotbal. Departamentul american al Agriculturii (USDA) estimează că în acest an cererea de carne de porc în Uniunea Europeană va scădea cu 0,6% până la 20,3 milioane tone, cea mai scăzută valoare din ultimii şapte ani, iar consumul de carne de vită şi pasăre va coborâ la cel mai scăzut nivel din ultimii ani. Deşi există o cerere bună pentru carne tocată, care să fie gătită acasă, vânzările pe segmentul high-end sunt modeste. În special pentru carnea de vită, bucăţile de calitate se acumulează în congelatoare, ceea ce înseamnă că supra-oferta ar putea dura şi după ce carantina se va încheia. (https://bloom.bg/3cYDZvM)

Cele mai adânci oceane ale lumii se încălzesc într-un ritm mult mai lent, dar mai dramatic în comparaţie cu apa de la suprafaţă, semnalând un viitor sumbru pentru vieţuitoarele care trăiesc în apele de profunzime, conform rezultatelor unui studiu internaţional. Pe fond, o cercetare realizată de o echipă internaţională de oameni de ştiinţă, publicată azi în jurnalul Nature Climate Change, a constatat că velocitatea climatului se petrece de două ori mai rapid în straturile superioare ale oceanelor din cauza suprafeţei mai mari afectată de încălzire. Drept urmare, vieţuitoarele care trăiesc în apele de profunzime au un risc mai mic de a fi afectate imediat. ''Cu toate acestea, până la sfârşitul secolului, presupunând că vom avea un viitor cu cantităţi mari de emisii, nu va exista doar o încălzire mult mai mare a suprafeţei, ci această căldură va pătrunde mai adânc", a explicat Isaac Brito-Morales, doctorand la Universitatea din Queensland, autorul principal al studiului. Cercetătorii au calculat velocitatea climatului în patru zone oceanice de adâncime din 1955 până în 2005 şi apoi au estimat cifrele pentru perioada 2050-2100 cu ajutorul a unsprezece modele climatice. Un exemplu al efectelor în flux ale încălzirii oferit de cercetători este cel al tonului, care trăieşte la 200-1.000 de metri adâncime, dar a cărui alimentaţie este bazată pe planctonul din apropiere de suprafaţa apei. (https://bit.ly/2ZBjvWb)

Cea mai ''murdară'' centrală electrică pe bază de cărbune brun din Australia, considerată responsabilă pentru 3 procente din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel naţional, a fost demolată ieri. Cele opt coşuri impozante ale centralei electrice Hazelwood Power Station, care se înălţau până la 137 de metri din Latrobe Valley, situată la circa 160 de kilometri est de Melbourne, s-au prăbuşit luni în jurul prânzului. Demolarea a fost transmisă în direct de compania proprietară franceză de utilităţi Engie, în timp ce sute de persoane s-au adunat să urmărească evenimentul respectând distanţa de siguranţă în contextul restricţiilor impuse pe durata pandemiei de COVID-19. De reținut că centrala şi mina de cărbune, deschise în 1964, aveau circa 750 de angajaţi şi generau 1.600 megawaţi de electricitate. Engie a oprit generatoarele în martie 2017 motivând că Hazelwood nu mai era viabilă din punct de vedere economic, iar compania a încercat să înlocuiască toate activităţile care implicau utilizarea cărbunelui cu proiecte cu emisii scăzute de carbon şi energie regenerabilă. Centrala electrică a generat 5,4% din electricitatea folosită în Australia şi 25 de procente din necesarul din statul Victoria, conform cifrelor guvernamentale şi a grupurilor pentru protecţia mediului. Mai trebuie subliniat și că Australia depinde de cărbune pentru două treimi din cererea sa de energie electrică şi are unul dintre cele mai ridicate niveluri de emisii de dioxid de carbon pe cap de locuitor din lume. Centralele sale electrice pe bază de cărbune reprezintă cea mai importantă sursă de gaze cu efect de seră la nivel naţional. (https://bit.ly/2LYcDdh)

O inimă artificială totală dezvoltată de compania Carmat a fost implantată pentru prima dată în Danemarca, a treia ţară care a intrat în studiul PIVOT, împreună cu Republica Cehă şi Kazahstan. Această implantare aduce la 13 numărul pacienţilor incluşi în acest studiu. Intervenţia chirurgicală a fost efectuată la Centrul de Cardiologie Rigshospitalet din Copenhaga. De reținut că inima artificială dezvoltată de Carmat îşi propune să ofere o alternativă la transplantul de cord pentru pacienţii care suferă de insuficienţă cardiacă în fază terminală. (https://yhoo.it/36wDx5A)

Rusia intenţionează să construiască o nouă staţie spaţială, deoarece actuala Staţie Spaţială Internaţională (ISS) va mai dura cel mult încă un deceniu, a declarat şeful Agenţiei spaţiale ruse Roscosmos, Dmitri Rogozin. ISS, compusă din structuri construite de Rusia şi SUA, este utilizată continuu în ultimele două decenii. În activitatea laboratorului orbital sunt implicaţi membri ai echipajului format în special din cosmonauţi ruşi şi astronauţi americani care efectuează cercetări ştiinţifice imposibil de realizat pe suprafaţa Terrei. Staţia reprezintă o ocazie unică de cooperare între cele două puteri rivale. Pe fond, Rogozin nu s-a referit la un calendar exact cu privire la construcţia noii staţii spaţiale de către Rusia, ci a spus doar că dacă aceasta va găzdui echipaje internaţionale se va decide în viitorul apropiat. (https://www.dailysabah.com/…/russia-plans-new-space-station…)

Lansarea unei rachete de la 10.000 de metri cu intenţia plasării pe orbită a eşuat ieri în largul coastei Californiei, aceasta fiind prima tentativă în care tânăra companie Virgin Orbit şi-a testat tehnologia. Compania spaţială fondată în 2012 de miliardarul britanic Richard Branson doreşte să ofere un serviciu de lansare flexibil şi rapid pentru operatorii de sateliţi de mici dimensiuni (300 - 500 kg), o piaţă aflată în plină expansiune. (https://bit.ly/2B2x4nj)

Organizația Mondială a Sănătății a transmis, ieri, că a suspendat temporar studiile clinice cu hidroxiclorochină pe care le realizează cu partenerii săi din mai multe țări, ca o precauție pentru siguranță: "Comitetul director a suspendat porțiunea de hidroxiclorochină a studiului clinic de solidaritate, în timp ce problema de siguranță a fost luată în considerare. Celelalte studii clinice continuă”, a declarat directorul general al agenției ONU, Tedros Adhanom Ghebreyesus. Totul vine ca urmare a faptului că revista științifică The Lancet a publicat săptămâna trecută un studiu despre hidroxiclorochină, care a implicat peste 96.000 de pacienți din 671 de spitale de pe șase continente, ceea ce concluzionează că acest tratament ar putea crește riscul de aritmie cardiacă și deces. Realizat pe aproape 15.000 de pacienți, acest studiu este "primul studiu la scară largă” care furnizează "dovezi statistice solide” conform cărora clorochina și derivatul acesteia, hidroxiclorochina, "nu beneficiază pacienții cu Covid-19” conform Dr. Mandeep Mehra, autorul său principal. (https://bbc.in/2XsZEFP)

Financial Times scrie despre faptul că Varșovia a fost luată la rost într-un scandal de cenzură legat de un cântec pop polonez. Acuzația de suprimare a unei piese care-l critică voalat pe șeful partidului de guvernare a declanșat o dezbatere privind libertatea presei în Polonia. (https://on.ft.com/3c9XUXD)

POLITICO Europe a scris despre cum au fost, elitele Europei, aspru criticate pentru dublul standard pe care l-au aplicat în carantina generată de pandemia de COVID-19. (https://politi.co/3dfgzlO)

La nivel mondial, consecințele pandemiei de COVID-19 sunt alarmante. Pentru anul 2020, Fondul Monetar Internațional a estimat o scădere cu trei procente a ritmului economic mondial, iar în privința UE, estimările sunt îngrijorătoare. Potrivit estimărilor economice din această primăvară, în anul 2020, economia UE se va contracta cu șapte procente. În aceste condiții, EUobserver a scris despre cum ar putea afecta coronavirusul cheltuielile Uniunii Europene pentru apărare. (https://bit.ly/3d6uYAM)

Compania feroviară belgiană Infrabel testează camere smart cu senzori pentru a se asigura că angajaţii poartă măşti şi păstrează distanţarea socială, pentru a opri răspândirea noului coronavirus. Începând de săptămâna viitoare, camere inteligente vor fi instalate în cinci centre strategice ale Infrabel, acolo unde se adună în mod obişnuit personalul tehnic, cum ar fi cofetăria. Dacă numărul oamenilor va fi prea mare, dacă nu vor purta măşti sau dacă aceştia se vor apropia prea mult unii de alţii, va fi dat un semnal sonor de avertizare. (https://bit.ly/2yBAiNK)

Comitetul pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale urmează să discute, azi, despre presupusele încălcări ale legislației UE privind timpul de muncă, sănătatea și siguranța lucrătorilor transfrontalieri, transmite Parlamentul European într-un comunicat publicat ieri. În comunicatul transmis de Parlamentul European lucrătorii din România sunt catalogați ca fiind o ”forță de muncă vitală la fermele din Germania” și asigură ”securitatea alimentată din toată Europa”. (https://bit.ly/3eonYjb)

Un băiat în vârstă de şase ani a descoperit o tabletă de lut veche de 3.500 de ani, considerată unică de către arheologi, în timpul unei plimbări cu părinţii lui într-o regiune din sudul Israelului. Artefactul a fost predat imediat autorităţilor israeliene. Tableta arată un soldat care poartă un fel de kilt şi o curea şi care împinge un rival capturat şi complet gol, ale cărui mâini sunt legate la spate. Potrivit experţilor israelieni, artistul care a creat acea tabletă a dorit să exprime umilirea războinicului captiv. Autorităţile israeliene spun că descoperirea va ajuta investigaţiile ce vizează oraşul Yerza din Canaan, vechi de milenii şi acoperit de nămol. (https://bit.ly/2B2B5bn)

În Belgia, din cauza absenţei consensului politic legat de utilizarea unei aplicaţii pentru smartphone, bolnavii diagnosticaţi recent pozitivi cu noul coronavirus sunt interogaţi prin telefon pentru a permite depistarea persoanelor cu care au intrat în contact şi, astfel, s-a născut o nouă meserie: "localizator de virusuri”. (https://bbc.in/36x5I4n)

Conferința despre Viitorul Europei care ar fi trebuit să înceapă pe 9 mai, va fi amânată pe timp nedeterminat, din cauza pandemiei COVID-19, au anunțat împreună lunea trecută, 18 mai, președintele Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel. Conferința ar putea începe în a doua jumătate a anului, în timpul președinției Germaniei a Consiliul European, dar depinde de evoluția pandemiei, însă este de așteptat ca Germania să joace un rol important în pregătirea operațională a conferinței. (https://bit.ly/2X4bEi9)

Josep Borrell, șeful diplomației europene, a declarat în cadrul unei întâlniri anuale de la Berlin că ceea ce trăim astăzi este ”sfârșitul dominației americane”. În opinia sa, lumea se schimbă cu viteză mare, iar criza coronavirusului acționează ca un catalizator în această privință. "Întărește o tendință deja marcată înainte”, a adăugat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, la o întâlnire anuală a diplomației germane la Berlin. (https://bit.ly/2A5nNdN)

Totodată, Josep Borrell a mai spus că Europa are nevoie de o strategie mult mai ”solidă” în relația cu China. (https://bit.ly/2B2DcvP)

Procurorii ruși au solicitat ieri ca un fost militar al marinei SUA să fie condamnat la 18 ani închisoare, pentru activități de spionaj, după un proces cu ușile închise. Paul Whelan a fost deținut în Moscova în decembrie 2018 pentru că ar fi primit secrete de stat, dar acesta insistă că a fost o țintă, atunci când a luat un USB de date de la o cunoștință, despre care credea că ar conține fotografii din vacanță. Avocatul acestuia a declarat că este în stare de șoc. Procesul lui Whelan a tensionat relațiile dintre Moscova și Washington. (https://bit.ly/2TGlYuz)

Aripa progresistă a Partidului Democrat dorește ca Elisabeth Warren să devină partenera lui Joe Biden în cursa prezidențială, pentru a dovedi că planurile acestuia au acoperire în realitate. (https://cnn.it/3gqejds)

Gigantul Big Pharma Sanofi are în plan vânzarea participației de 20,6% în compania americană de biotehnologie Regeneron. Pachetul de acțiuni are o valoare de circa 12 miliarde de dolari. (https://on.ft.com/3gkR4l7)

DESPRE VIAȚA REALĂ, dincolo de confortul nostru: o adolescentă indiană în vârstă de 15 ani a mers pe bicicletă 1200 km, împreună cu tatăl său invalid, pentru a ajunge în satul lor, din estul Indiei. Jyoti Kumari a pedalat 10 zile, plecând dintr-o suburbie a New Delhi, unde nu mai aveau de mâncare și nici bani pentru a putea supraviețui. Tatăi ei este invalid și nu poate merge. (https://bit.ly/2AckFNi)

IBM anunță că urmează să facă reduceri de personal, surse anonime susținând că vor fi tăiate mai multe mii de posturi din America de Nord. Compania spune că va plăti asigurările medicale ale americanilor afectați până la jumătate anului viitor. (https://bloom.bg/3elgwFu)

Și în final, mâine, pe data de 27 mai, SpaceX şi NASA se pregătesc să mai scrie o pagină în istoria cuceririlor spaţiale prin reluarea lansărilor de astronauţi de pe pământ american, cu tehnologie americană, după o pauză de aproape 10 ani de la retragerea din uz a flotilei de navete spaţiale, perioadă în care lansările spre ISS au fost asigurate de Rusia prin binomul rachetă-capsulă Soyuz. La această dată, compania lui Elon Musk urmează să dea undă verde pentru lansarea misiunii de încercare Demo-2, care îi va trimite pe astronauţii NASA Bob Behnken şi Doug Hurley spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS) la bordul unei capsule Crew Dragon, propulsată de o rachetă Flacon 9, ambele tehnologii aparţinând SpaceX. Dacă totul se va desfăşura conform planului, capsula Crew Dragon şi racheta Falcon 9 vor fi validate pentru a desfăşura misiuni cu echipaj uman, prima dintre acestea urmând să fie lansată tot în cursul acestui an. Aici aveți un video cu tot ceea ce trebuie să știți despre Crew Dragon Demo-2, misiunea istorică pregătită de SpaceX. (https://bit.ly/3gnSwmP)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier