• Marco Badea

Tribuna Internațională - 26 iunie 2020

📸Imaginea zilei vine de la Mosocva, acolo unde Ambasada SUA a arborat ieri steagul curcubeu al mişcării LGBT pe clădirea sa principală din centrul capitalei ruse, în pofida legii care interzice promovarea publică a homosexualităţii în Rusia. De reținut că apariţia acestui steag pe sediul ambasadei americane coincide cu prima zi a referendumului la care cetăţenii ruşi sunt chemaţi la urne să se pronunţe, printre altele, şi asupra interzicerii în Constituţia Rusiei a căsătoriilor între persoane de acelaşi sex. Totodată, într-o declaraţie publică, ambasada SUA la Moscova, a mai notat că a arborat acel steag în cinstea aniversării primei prezentări a acestuia la o paradă gay, la San Francisco în anul 1978, precizând că ''Drepturile comunității LGBT sunt drepturi ale omului. Iar drepturile omului sunt universale''. În același context, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, a răspuns gestului ambasadei americane amintind că ''orice situaţie de propagandă a minorităţilor sexuale netradiţionale în ţara noastră este interzisă prin lege''. În timp ce în SUA căsătoriile între persoane de acelaşi sex sunt legale, în Rusia promovarea publică a homosexualităţii este un delict, conform unei legi promulgate de preşedintele Vladimir Putin în anul 2013.

photo source: @Valery Sharifulin/TASS via Getty Images

Secretarul general al ONU Antonio Guterres s-a exprimat ieri în favoarea unei "reinventări" a lumii afectate de pandemia COVID-19 care să aibă mai mult multilateralism, în speranţa organizării unui summit cu participarea celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate în septembrie, care să atenueze actualele disensiuni. De reținut că din martie, din cauza pandemiei, ONU a funcţionat în cea mai pare parte în formă virtuală, iar diviziunile din Consiliul de Securitate s-au adâncit, în special între SUA şi China, membri permanenţi în Consiliul de Securitate alături de Rusia, Franţa şi Marea Britanie. Pe fond, prezentând o broşură intitulată "Salvare de vieţi, protejare a societăţilor, recuperare mai bună", care prezintă acţiunile întreprinse împotriva pandemiei noului coronavirus şi trasează o foaie de parcurs pentru viitor, Antonio Guterres a subliniat necesitatea inovării. "Nu putem să ne întoarcem la situaţia anterioară şi să recreăm pur şi simplu sistemele care au înrăutăţit criza. Trebuie să reconstruim mai bine societăţi şi economii mai durabile, mai inclusive şi mai echitabile între sexe", a spus el. Potrivit acestuia, prin urmare, nu există niciun motiv pentru includerea cărbunelui în planurile de relansare a ţărilor. "Este timpul să investim în surse de energie care să nu polueze, să nu creeze emisii (de gaze cu efect de seră), să genereze locuri de muncă decente şi să economisească bani". Altfel spus, priorităţile pentru viitor sunt clare: "acces universal la sănătate, consolidarea solidarităţii între popoare şi naţiuni, regândirea economiei globale împotriva inegalităţii". La 75 de ani de la adoptarea Cartei ONU, "trebuie să reimaginăm modul în care naţiunile cooperează", a insistat secretarul general al organizaţiei. Totul, deşi Consiliul de Securitate al ONU s-a dovedit incapabil să adopte o rezoluţie care să îi susţină demersurile, Antonio Guterres a salutat faptul că apelul său din 23 martie pentru o încetare a focului la nivel global a fost auzit. Acesta a fost susţinut de aproape 180 de ţări din cele 193 de state membre ale ONU, de peste 20 de grupări armate, de lideri religioşi şi milioane de membri ai societăţii civile, a afirmat Antonio Guterres, care a recunoscut absenţa unei concretizări pe teren a apelului său. În Yemen şi Libia, în această perioadă violenţele chiar s-au intensificat. (https://bit.ly/3eBPY38)

Totodată, pe dosarul libian, Franţa, Italia şi Germania au cerut încetarea "tuturor ingerinţelor" actorilor străini în Libia şi au îndemnat părţile libiene aflate în conflict să "încheie imediat şi necondiţionat luptele", potrivit unei declaraţii comune dată publicităţii aseară. (https://reut.rs/2BJdCMt)

Comisia pentru bugete a Parlamentului European a dat undă verde pentru sprijinirea cu suma de 585 milioane de euro a refugiaţilor aflaţi în Turcia, Iordania şi Liban, în contextul crizei siriene. Raportul pe această temă, elaborat de eurodeputata germană Monika Hohlmeier de la PPE, a fost adoptat de BUDG cu 33 voturi pentru, patru voturi contra şi trei abţineri. Documentul, care va fi supus la vot în plenul PE la sesiunea din 8-10 iulie, prevede 485 milioane de euro pentru finanţarea continuării celor două principale acţiuni de sprijin umanitar desfăşurate de UE în Turcia, Reţeaua de siguranţă socială de urgenţă (ESSN) şi Transfer de lichidităţi condiţionat pentru educaţie (CCTE). de reținut că, comunităţile-gazdă şi refugiaţii sirieni şi palestinieni aflaţi în Iordania şi Liban sunt sprijinite cu suma de 100 milioane de euro. Aceşti bani vor fi utilizaţi pentru a finanţa proiecte care facilitează accesul la educaţie, pentru asigurarea serviciilor medicale şi pentru protecţie socială. (https://bit.ly/2B2vEJZ)

Anexarea unor părţi din Cisiordania de către Israel ar putea crea un "vid" care va fi umplut de "radicali" cu 'intenţii devastatoare, a avertizat ieri emisarul ONU pentru Orientul Mijlociu, Nickolay Mladenov. Mai precis, aceasta a spus că "dacă palestinienii vor simţi că nu există nicio perspectivă pentru o rezolvare paşnică a conflictului, aceasta nu va face decât să creeze oportunităţi pentru radicali, persoane cu intenţii devastatoare, care ar putea să umple acest vid". Aceste declaraţii vin cu câteva zile înainte de data-cheie pentru proiectul israelian de anexare a coloniilor şi Văii Iordanului din Cisiordania, teritoriu palestinian ocupat din 1967 de către statul israelian. Guvernul israelian trebuie să-şi anunţe de fapt, începând cu 1 iulie, strategia pentru implementarea planului american pentru Orientul Mijlociu, care propune această anexare. Mladenov a mai spus că "avem o serie lungă de exemple în Orientul Mijlociu: când se creează un vid, când sunt retrase perspectivele politice, atunci foarte repede vine cineva să umple acest vid cu intenţii nefaste şi mult mai distructive", adăugând că "nimeni nu doreşte un nou război în Orientul Mijlociu şi cu siguranţă nu un război care are potenţialul să se extindă dincolo de frontierele regiunii". (https://bit.ly/31i0BEx)

Parlamentul federal al Belgiei a adoptat aseară o rezoluţie care solicită guvernului ţării să pregătească o listă de ''contramăsuri'' în cazul anexării unei părţi a teritoriilor palestiniene de Israel. (https://bit.ly/3eC1prw)

Camera Reprezentanţilor din SUA, controlată de democraţi, a adoptat ieri un proiect de lege ce propune o reforma amplă a poliţiei, la exact o lună de la moartea lui George Floyd care a stârnit o mişcare de protest istorică împotriva rasismului în Statele Unite. Textul a fost adoptat în aplauze, cu 236 de voturi pentru şi 181 împotrivă. Trei republicani au votat în favoarea sa. De reținut că printre principalele puncte de dispută cu republicanii, textul prevede în special o interdicţie totală a strangulării şi atacă imunitatea largă de care beneficiază poliţia americană. Acesta prevede, de asemenea, încetarea mandatelor de percheziţie pentru infracţiuni legate de stupefiante care permit ofiţerilor de poliţie să pătrundă fără să bată la uşă în locuinţele suspecţilor. (https://bbc.in/2Vn1Oqt)

Pentagonul a publicat o listă de 20 de companii, între care gigantul de telecomunicaţii Huawei, pe care le consideră că ar avea legături cu armata chineză, într-un nou episod al bătăliei economice între Washington şi Beijing, relatează media americane. Cunoscutul furnizor de produse de supraveghere video Hikvision figurează de asemenea pe această listă. (https://on.ft.com/31hYMrb)

Preşedinţii Emmanuel Macron şi Vladimir Putin vor discuta azi după-amiază prin videoconferinţă pentru a trece în revistă "dialogul strategic" angajat între Franţa şi Rusia, precum şi crizele actuale, ca Libia şi Siria, a anunţat Palatul Elysée. Preşedinţii francez şi rus "şi-au exprimat dorinţa de a avea un schimb de păreri aprofundat pentru a trece în revistă echilibrele strategice în perioada pandemiei" şi "a aborda principalele crize la ordinea zilei în Consiliul de Securitate", a precizat preşedinţia de la Paris. Problemele "Ucrainei, Libiei, Iranului şi Siriei" se vor afla pe agenda discuţiilor, precum şi "cooperarea în domeniul sănătăţii şi mediului", a adăugat Palatul Elysée. Această reuniune are loc la aproape un an după ce Emmanuel Macron l-a primit pe Vladimir Putin la Bregancon, reşedinţa prezidenţială de vară, la 19 august 2019, cu puţin înainte de summitul G7 de la Biarritz. El şi-a exprimat atunci dorinţa de a vedea Rusia "ancorată din nou la Europa" care "se întinde de la Lisabona la Vladivostok". (https://bit.ly/2Nw9v9o)

Ministrul lituanian al apărării Raimundas Karoblis a declarat ieri că are sentimente ambivalente cu privire la planul privind retragerea parţială a trupelor americane din Germania şi relocarea unora dintre acestea în Polonia. Pe de altă parte, a adăugat că Lituania a pledat mereu pentru sporirea prezenţei militare americane pe flancul estic al NATO, iar Polonia este ''probabil unul dintre cele mai importante locuri'' în acest sens. (https://bit.ly/3eBHzwP)

Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukanşenko, a acuzat ieri deopotrivă Rusia şi Polonia de ingerinţă în alegerile care vor avea loc la 9 august, în plină campanie de represiune denunţată de opoziţie, afirmaţiile sale fiind respinse de Kremlin. (https://bit.ly/2YwXiaS)

Miniştrii francez şi german ai sănătăţii s-au deplasat ieri la Geneva pentru a aduce sprijinul statelor lor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, sub formă unor promisiuni de finanţare şi de materiale medicale în contextul pandemiei de COVID-19. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a subliniat, în faţa jurnaliştilor, că este vorba despre prima vizită a unor miniştri de la instaurarea restricţiilor din cauza pandemiei, arătând că Germania şi Franţa sunt prieteni de multă vreme ai OMS. Vizita intervine pe fondul anunţului făcut de preşedintele american la sfârşitul lui trecute, privind ruperea relaţiilor între SUA şi OMS, căreia îi reproşează gestionarea pandemiei şi pe care o acuză de complicitate cu Beijingul. (https://n.pr/2Ns9vam)

Ministrul ungar de externe Péter Szijjártó a reafirmat ieri că ţara sa va înceta blocarea reuniunilor Comisiei NATO-Ucraina atunci când vor fi soluţionate problemele legate de educaţia pentru minoritatea maghiară din Ucraina. Szijjarto a mai spus, în timpul conferinţei de presă comune cu omologul său ucrainean Dmitri Kuleba, că "am spus-o direct că atunci când vor fi soluţionate chestiunile legate de dreptul la educaţie (în limba maternă) vom ridica acest veto şi vom garanta desfăşurarea reuniunilor Comisiei NATO-Ucraina la nivel ministerial''. (https://bit.ly/384pzc4)

Rusia urmăreşte cu atenţie declaraţiile Washingtonului cu privire la relocarea unei părţi a contingentului american din Germania în Polonia, iar în cazul în care va fi necesar va lua toate măsurile corespunzătoare pentru asigurarea securităţii Federaţiei Ruse şi a aliaţilor săi în noul context, a declarat ieri ministrul adjunct rus de externe, Aleksandr Gruşko, avertizând cu această ocazie Washingtonul împotriva încălcării Actului Fondator NATO-Rusia. (https://bit.ly/2Vkf92u)

Curtea Supremă a Statelor Unite a decis ieri că autorităţile îi pot deporta rapid pe unii solicitanţi de azil, înainte ca aceştia să apară în faţa unui judecător, o decizie echivalentă cu o victorie pentru adminstraţia Trump. Speţa ajunsă la Curtea Supremă s-a referit la un cetăţean din Sri Lanka, Vijayakumar Thuraissigiam, care a fost prins de poliţie imediat după ce a trecut graniţa din Mexic, fără să fi fost controlat sau să fi prezentat un document de intrare. În cererea sa de azil, Thuraissigiam a scris că, în calitate de membru al minorităţii tamile, a fost torturat în Sri Lanka din cauza legăturilor sale politice. El a fugit din ţară în 2016 şi a fost arestat în California în 2017. Cererea de azil i-a fost ulterior respinsă de un funcţionar, un funcţionar superior şi un judecător de imigraţie. Recursul a urmat calea obişnuită în justiţie, ajungând în cele din urmă la Curtea Supremă. Decizia acesteia de ieri înseamnă că persoanele care reuşesc să treacă frontiera în SUA fără a urma canalele legale şi apoi nu conving autorităţile că se află în pericol în ţara de origine pot fi expulzate în procedură de urgenţă, înainte chiar de a putea face recurs. (https://bit.ly/3dCpsp7)

Premierul pakistanez Imran Khan a declarat ieri că fostul lider al reţelei teroriste Al-Qaida, Osama ben Laden, eliminat la 2 mai 2011 de către forţele speciale americane în Pakistan, a murit ca un "martir", provocând astfel un val de reacţii de indignare în ţară. (https://bit.ly/3813jjf)

SUA şi Uniunea Europeană vor deschide un dialog pentru a încerca să-şi depăşească divergenţele legate de China, dialog de la care Washingtonul speră că va avea rol de catalizator în luarea de măsuri împotriva ameninţării chineze. Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a anunţat ieri că a acceptat propunerea şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, care sugerase săptămâna trecută angajarea acestui dialog bilateral cu privire la China, la finalul unei reuniuni americano-europene încheiate fără desprinderea unei viziuni comune. Am bune speranţe că mă voi putea deplasa în Europa peste câteva săptămâni pentru a lansa acest dialog, a spus ieri Pompeo, în intervenţia sa la forumul organizat prin videoconferinţă de think-tank-ul The German Marshall Fund of the United States, privind provocările cu care se confruntă relaţia transatlantică. (https://politi.co/3g0s6qc)

Senatul american a aprobat, în unanimitate, un text ce prevede sancţiuni automate împotriva responsabililor chinezi care încalcă obligaţiile internaţionale ale Chinei în favoarea autonomiei Hong Kong-ului. Pentru a intra în vigoare, proiectul de lege mai trebuie aprobat de Camera Reprezentanţilor şi apoi promulgat de preşedintele Donald Trump. Pe fond, textul a fost promovat şi susţinut atât de republicani, cât şi de democraţi, decişi să crească presiunea asupra Beijingului în plus faţă de măsurile comunicate deja de guvernul american după ce China a anunţat o lege prin care să preia controlul asupra securităţii fostei colonii britanice. De reținut că textul votat de Senat ar permite Washingtonului să impună sancţiuni oricărei entităţi sau persoane care contribuie direct la încălcarea obligaţiilor Chinei. (https://on.wsj.com/3dAsXMH)

Premierul canadian Justin Trudeau a respins categoric ieri un apel de a interveni în procedura de extrădare în SUA a directoarei financiare a gigantului chinez de telecomunicaţii Huawei pentru a obţine eliberarea a doi cetăţeni canadieni încarceraţi în China, argumentând că o astfel de intervenţie ar pune în pericol alţi compatrioţi aflaţi în străinătate. "Realitatea este că eliberarea lui Meng Wanzhou pentru rezolvarea unei probleme pe termen scurt ar pune în pericol mii de canadieni care călătoresc în China şi în lume, semnalând că un guvern poate avea o influenţă politică asupra Canadei arestând canadieni în mod aleator. Este absolut inacceptabil", a explicat șeful guvernului canadian. Trudeau a răspuns astfel întrebării în legătură cu o scrisoare deschisă trimisă acum două zile de 20 de foşti miniştri, diplomaţi sau jurişti canadieni, care îl chemau să intervină pentru a pune capăt procedurii de extrădare în China a lui Meng Wanzhou. În acest fel, spuneau semnatarii, s-ar facilita eliberarea de către Beijing a celor doi canadieni arestaţi la scurt timp după reţinerea directoarei Huawei în decembrie 2018 la Vancouver, la cererea justiţiei americane. (https://bit.ly/2NykY8t)

Coreea de Sud şi SUA şi-au reafirmat ieri angajamentul de a apăra "pacea greu câştigată" în peninsula divizată, cu ocazia festivităţilor prilejuite de cea de-a 70 aniversare de la începutul Războiul din Coreea. De reținut că forţele nord-coreene au cucerit Sudul pe 25 iunie 1950, punctul de plecare pentru un conflict sângeros care a făcut milioane de morţi, majoritatea civili. Armele au tăcut trei ani mai târziu, în urma unui armistiţiu care nu a fost niciodată urmat de un tratat de pace, ceea ce înseamnă că, tehnic, cele două părţi din peninsula divizată de Zona Demilitarizată sunt în continuare în război. (https://bit.ly/2YA0WAQ)

Este timpul ca Washingtonul să devină al 51-lea stat american, pentru a repara "un afront la adresa democraţiei", a estimat ieri lidera democraţilor Nancy Pelosi cu o zi înainte de un vot istoric în Congres. De reținut că, azi, Camera Reprezentanţilor se va pronunţa asupra unui proiect de lege menit să-i acorde statutul de stat capitalei federale, sub numele de "Washington Douglass Commonwealth", cu referire la primul preşedinte al SUA, George Washington, şi la celebrul aboliţionist negru Frederick Douglass. În acest context, Pelosi a deplâns că "vreme de mai mult de două secole, locuitorii din Washington şi-au văzut negat dreptul de a participa în mod deplin la democraţie", adăugând că "vom corecta această gravă injustiţie". De reinut că ân timpul creării SUA, părinţii fondatori au dorit să stabilească sediul guvernului federal în afara primelor 13 state, pentru a evita conflictele. Prin urmare, Constituţia a prevăzut crearea unui "district" legat direct de puterea federală. Dat fiind acest statut unic, locuitorii din "Washington DC", adică din "districtul Columbia", nu au aleşi în Congres, ei aleg doar un reprezentant al Camerei, cu statut de observator. Or, ei sunt 706.000, mai mulţi decât locuitorii din statele Wyoming sau Vermont, care aleg, fiecare, doi senatori şi un reprezentant. (https://nbcnews.to/3g11DsF)

Guvernul nipon a confirmat ieri că renunţă la desfăşurarea pe teritoriul Japoniei a sistemului de apărare antirachetă american Aegis Ashore, la două zile după ce a anunţat suspendarea acestui program costisitor şi contestat. Aprobat în 2017 de guvernul lui Shinzo Abe, într-o perioadă în care Coreea de Nord îşi multiplica testele balistice în proximitatea Japoniei, achiziţionarea şi întreţinerea vreme de 30 de ani a acestui sistem terestru al producătorului american Lockheed Martin au fost evaluate la 4,2 miliarde de dolari. Două sisteme de acest tip urmau să fie instalate pe teritoriul japonez, unul în regiunea Akita din nord și altul în regiunea Yamaguchi din vest. Cu toate acestea, factura finală a programului risca să crească foarte mult, pentru că, în faţa temerilor riveranilor, guvernul nipon s-a angajat ca propulsoarele rachetelor lor de interceptare să nu poată să recadă peste zone locuite. Însă respectarea acestei promisiuni ar fi necesitat o tehnologie ce ar fi costat bani şi timp. (https://bit.ly/3dxG2X1)

Vicepreşedinta Comisiei Europene pentru Valori şi Transparenţă, Vera Jourova, a anunţat că această instituţie va examina modalităţi de ''creştere a diversităţii'' rasiale în rândul funcţionarilor săi, propuneri concrete în acest sens urmând să fie prezentate în toamnă. Potrivit lui Jourova, la reuniunea de săptămâna aceasta a colegiului comisarilor au fost explorate ''potenţiale căi de acţiune'' pentru eliminarea rasismului în Uniunea Europeană, printre care ea a menţionat un efort specific pentru sporirea ''diversităţii'' în Comisia Europeană. Vorbind la o conferinţă de presă după această reuniune, Jourova a mai spus că executivul comunitar are în vedere folosirea unor ''instrumente specifice pentru identificarea originii lipsei de diversitate'' şi pentru ''a răspunde acesteia prin procesele de selecţie, formare şi atmosfera de lucru'' în cadrul Comisiei Europene. (https://bit.ly/2NxbU3O)

Comisia Europeană a prezentat săptămâna asta prima strategie privind drepturile victimelor elaborată vreodată la nivelul UE, menită să asigure că toate victimele criminalităţii îşi pot exercita pe deplin drepturile, indiferent de locul din UE în care a avut loc infracţiunea. Pe fond, strategia stabileşte o serie de acţiuni pentru următorii cinci ani, concentrându-se pe două obiective: în primul rând, consolidarea capacităţii de acţiune a victimelor, astfel încât acestea să raporteze infracţiunile, să solicite despăgubiri şi, în ultimă instanţă, să îşi revină în urma infracţiunii, depăşind consecinţele acesteia; în al doilea rând, colaborarea cu toţi actorii relevanţi pentru drepturile victimelor. Izbucnirea recentă a pandemiei de COVID-19 şi măsurile ulterioare de limitare a mişcării persoanelor, care au dus la creşterea violenţei domestice, a abuzurilor sexuale asupra copiilor, a criminalităţii informatice şi a infracţiunilor rasiste şi xenofobe motivate de ură, au scos la iveală importanţa deosebită a asigurării rezilienţei cadrului pentru sprijinirea şi protecţia victimelor, inclusiv în situaţii de criză. UE dispune deja de un set solid de norme pentru garantarea drepturilor victimelor. Cu toate acestea, victimele criminalităţii nu îşi pot exercita pe deplin drepturile oferite de UE pentru că normele UE trebuie mai bine aplicate în practică. De reținut că noua strategie prezentată astăzi stabileşte o serie de acţiuni axate pe cinci priorităţi-cheie: comunicarea eficace cu victimele şi asigurarea unui mediu sigur care să le permită acestora să raporteze infracţiunile; îmbunătăţirea sprijinului şi a protecţiei acordate victimelor celor mai vulnerabile; facilitarea accesului victimelor la despăgubiri; consolidarea cooperării şi a coordonării între actorii din domeniul drepturilor victimelor; consolidarea dimensiunii internaţionale a drepturilor victimelor. Altfel spus, în fiecare an, milioane de cetăţeni din Uniunea Europeană sunt victime ale criminalităţii. În 2017, aproximativ 15 milioane de persoane au fost victime ale unor infracţiuni grave, precum omucidere, abuz sexual asupra copiilor sau răpire. Amploarea violenţei bazate pe gen în UE este alarmantă: 1 din 3 femei (33 %) a fost expusă violenţei fizice şi/sau sexuale după împlinirea vârstei de 15 ani. Doar aproximativ o treime dintre femeile care sunt abuzate fizic sau sexual, majoritatea de către partenerii lor sau de către rude apropiate, contactează autorităţile. Deşi UE dispune de un set solid de norme, aceste instrumente nu şi-au atins încă întregul potenţial în principal din cauza transpunerii incomplete şi/sau punerii în aplicare incorecte a normelor UE în sistemele juridice naţionale. Punerea în aplicare a prezentei strategii va fi monitorizată în mod regulat, inclusiv prin reuniuni periodice ale platformei pentru drepturile victimelor, astfel încât să se culeagă informaţii actualizate cu privire la acţiunile aflate în responsabilitatea diferiţilor actori. În plus, Comisia a anunțat că va evalua acţiunile derulate în cadrul strategiei la jumătatea perioadei prevăzute pentru aplicarea acesteia şi o va actualiza dacă va fi nevoie. (https://bit.ly/3evM23Y)

Grupul nipon Olympus, odată unul dintre cele mai mari branduri de aparate de fotografiat, renunţă la această afacere după 84 de ani şi o vinde firmei de private-equity Japan Industrial Partners. (https://bbc.in/3eBAnRk)

Comisia Europeană a anunţat ieri o nouă revizuire negativă a estimărilor sale privind recolta de grâu din acest an în Uniunea Europeană, mizând pe o producţie de 117,2 milioane tone, comparativ cu 121,5 milioane tone cât estima în urmă cu o lună. Aceasta este a doua revizuire, în jos, a estimărilor Executivului comunitar, după ce la finele lunii mai Comisia şi-a redus prognozele privind recolta de grâu din acest an cu peste patru milioane de tone. Comisia Europeană nu a oferit motivele care au stat la baza noilor sale prognoze, dar acestea vin la o săptămână după ce serviciul UE de monitorizare a culturilor a anunţat că randamentul a fost afectat de condiţiile secetoase din primăvară. Totodată, și alte organisme de prognoză şi-au revizuit semnificativ estimările privind producţia de grâu a Uniunii Europene, din cauza condiţiilor secetoase din primăvară, chiar dacă unii analişti sunt de părere că perspectivele s-au îmbunătăţit ca urmare a ploilor şi temperaturilor moderate înregistrate în luna iunie. În ceea ce priveşte exporturile de grâu, Comisia şi-a revizuit estimările privind livrările de grâu ale UE-27 în sezonul 2020/2021, care începe în luna iulie, până la 25 milioane de tone, de la 26,5 milioane tone cât estima anterior. Comparativ, în sezonul 2019/2020 estimările privind exporturile de grâu au fost îmbunătăţite până la 34 milioane de tone. În schimb, la porumb Executivul comunitar şi-a îmbunătăţit, pentru a doua lună la rând, estimările privind recolta înregistrată de UE-27 până la 71,9 milioane tone, de la 71,4 milioane tone cât estima luna trecută. Estimările referitoare la recolta de orz au fost lăsate practic neschimbate la 56,1 milioane tone, dar au fost revizuite în jos cele privind recolta de rapiţă a UE-27 până la 15,4 milioane tone, de la 15,6 milioane tone cât estima luna trecută, fiind în linie cu recolta slabă de anul trecut. (https://bit.ly/2BCRdAK)

Pieţele bursiere şi alte active riscante ar putea suferi o a două prăbuşire dacă pandemia de COVID-19 se extinde considerabil, sunt reintroduse măsurile de izolare sau cresc din nou tensiunile comerciale, se arată într-un raport al Fondului Monetar Internaţional. Avertismentul vine la doar o zi după ce Fondul Monetar Internaţional a revizuit în scădere semnificativă estimările privind evoluţia economiei mondiale în acest an, deoarece efectele negative ale pandemiei sunt mai accentuate decât s-a anticipat. Dacă în aprilie FMI estima că economia globală va înregistra în 2020 un declin de 3%, conform noilor previziuni instituţia financiară internaţională se aşteaptă la o contracţie de 4,9% în 2020. În 2021, economia globală ar urma să înregistreze un avans de 5,4%, faţă de 5,8% previzionat în aprilie. Totuși, o corecţie ar putea fi determinată de o recesiune mai amplă şi mai îndelungată decât se estimează în prezent, de un al doilea val de infecţii sau de reintroducerea măsurilor de izolare. Un val extins de turbulenţe sociale, ca răspuns la sporirea inegalităţii economice, ar putea afecta de asemenea încrederea investitorilor, apreciază oficialii FMI. (https://bit.ly/3eDrXc3)

Guvernul olandez a ajuns la o înţelegere cu Franţa şi va contribui cu 3,4 miliarde de euro la acordul de salvare al Air France-KLM, care a tensionat relaţiile între acţionarii operatorului aerian. Conform înţelegerii, Olanda va acorda KLM garanţii şi împrumuturi directe şi va numi un membru în Consiliul de Administraţie. Pe fond, reprezentanţii Air France-KLM şi ai Ministerului de Finanţe din Franţa nu au dorit să comenteze informaţia, dar azi este programată o conferinţă de presă a ministrului olandez de Finanţe unde "vor fi prezentate detaliile pachetului de asistenţă financiară acordat KLM". De asemenea, pe site-ul companiei olandeze se află un comunicat în care este menţionată suma de 3,4 miliarde de euro. (https://reut.rs/3eB9Aod)

Ministrul spaniol al Economiei, Nadia Calvino, va candida din partea Madridului pentru funcţia de preşedinte al Eurogrupului, a anunțat ieri Guvernul spaniol. Este prima ţară care anunţă oficial un candidat. Analiştii europeni apreciază deja că Nadia Calvino, care este şi adjunct al premierului spaniol, este văzută ca favorită pentru această funcţie. Totodată, premierul Pedro Sanchez a afirmat că ar fi o onoare pentru Calvino să conducă Eurogrupul, un organism informal care reuneşte miniştrii de Finanţe din ţările zonei euro, şi a atras atenţia că ar fi prima femeie care ar deţine această poziţie. (https://reut.rs/3eyC5D2)

Guvernul de la Roma a aprobat un decret prin care oferă garanţii de stat în valoare de 6,3 miliarde de euro subsidiarei italiene a Fiat Chrysler, a anunţat Ministerul de Finanţe, deschizând calea pentru cel mai mare împrumut de criză acordat unui producător auto european. Pe fond, împrumutul pe trei ani va ajuta producătorul italo-american să-şi consolideze poziţia financiară, pe fondul scăderii vânzărilor din cauza crizei provocate de pandemia de coronavirus. De asemenea, de acest credit va beneficia şi sectorul auto din Italia, unde operează aproximativ 10.000 de afaceri. Prin furnizarea ajutorului de stat, autorităţile de la Roma "vor să prezerve şi să întărească lanţul de furnizare în industria auto italiană", a afirmat ministrul Economiei, Roberto Gualtieri. Acesta a adăugat, fără a oferi precizări, că "Guvernul va monitoriza implementarea angajamentelor asumate de FCA Italia". Împrumutul va fi acordat de Intesa Sanpaolo, cea mai mare bancă italiană de retail, în timp ce societatea italiană de asigurare de credite Sace SpA va oferi o garanţie publică pentru 80% din suma de 6,3 miliarde de euro. (https://reut.rs/3fWXGFt)

Agenţia de evaluare financiară Fitch a retrogradat pentru prima dată, ratingul Canadei de la "AAA" la "AA plus", din cauza deteriorării finanţelor publice, în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Totuși, atât Standard & Poor's, cât şi Moody's atribuie în continuare Canadei ratingul de top "AAA". De reținut că deficitul bugetar se va extinde semnificativ anul acesta, la 16,1% din PIB, iar Canada va ieşi din recesiune cu un nivel al datoriei mult mai ridicat, previzionează Fitch. Agenţia se aşteaptă ca măsurile adoptate de autorităţi pentru a contracara efectele pandemiei să ducă la o creştere a datoriei ca procent din PIB la 115,1% în acest an, de la 88,3% în 2019. (https://bloom.bg/2NvkEHp)

Google anunţă un pachet de îmbunătăţiri ale protecţiei confidenţialităţii, prin care deţinătorii de conturi Google vor putea să-şi protejeze şi administreze mai uşor informaţiile personale şi sensibile. Astfel, una dintre noutăţi se referă la un acces mai facil la modul Incognito, în sensul în care pentru a activa această facilitate în oricare dintre serviciile Google în care este disponibil, utilizatorul trebuie doar să ţină apăsat pe "fotografia lui de profil" în Search, Maps sau YouTube. De asemenea, gigantul american a introdus o protecţie a confidenţialităţii mai bună, pentru care oferă şi sugestii. "În contul Google există serviciul de Verificare a setărilor de confidenţialitate, în care utilizatorii pot vedea şi administra setările legate de informaţiile personale. De acum înainte, Google va oferi constant recomandări personalizate pentru a o protecţie mai bună a confidenţialităţii, precum şi sfaturi utile în această zonă. În prezent, peste 200 de milioane de oameni fac aceasta verificare în fiecare an", notează compania. În ceea ce priveşte parolele, va exista de acum înainte posibilitatea unei verificări îmbunătăţite. În perioada următoare, serviciul de "Verificare a parolelor" va fi parte din procesul de "Verificare a securităţii", iar utilizatorii vor fi automat înştiinţaţi dacă există riscul ca datele de autentificare au fost compromise şi vor fi ajutaţi să-şi schimbe parolele. În același timp, "Odată cu această integrare a verificării parolelor în contul Google şi Chrome, Google va retrage extensia pentru Chrome dedicată verificării parolelor", susţin reprezentanţii Google. (https://bit.ly/2NwRnw1)

O expresie celebră în limba engleză, rostită în urmă cu opt ani de fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene, italianul Mario Draghi, cu privire la măsurile adoptate pentru salvarea monedei euro, a fost inclusă săptămâna asta în dicţionarul Treccani, un dicţionar de referinţă pentru limba italiană. De reținut că în data de 26 iulie 2012, în perioada crizei datoriilor suverane din zona euro, Mario Draghi a fost invitat să ţină un discurs la Lancaster House din Londra, ocazie cu care a spus "în limitele mandatului nostru, BCE este gata să facă tot ceea ce este nevoie ('whatever it takes') pentru a apăra euro. Şi credeţi-mă va fi suficient". Expresia "whatever it takes" a marcat un moment de cotitură în criza datoriilor deoarece a oferit pieţelor financiare o asigurare fermă că zona euro nu se va dezintegra. Între timp expresia "whatever it takes" a devenit şi un slogan în cercurile UE şi în întreaga lume. Pe fond, declaraţia lui Draghi "a schimbat istoria crizei euro", susţin autorii dicţionarului Treccani cu privire la expresia în limba engleză introdusă în dicţionar. (https://bit.ly/2CJQZZ5)

Comisia Europeană a propus acum două zile un buget al UE de 166,7 miliarde euro pentru 2021, care va fi completat de granturi în valoare de 211 miliarde euro şi de împrumuturi în valoare de aproximativ 133 de miliarde euro în cadrul Next Generation EU, instrumentul temporar de redresare menit să mobilizeze investiţii şi să relanseze economia europeană. Odată adoptat, acesta va fi primul buget din noul cadru financiar multianual 2021-2027 şi primul buget anual propus de Comisia condusă de preşedinta von der Leyen. (https://bit.ly/3dzksBH)

Compania care operează aeroportul internaţional din Viena şi-a anunţat intenţia de a renunţa la taxele de aterizare până la finele anului, în ideea de a relansa traficul aerian care a fost paralizat de pandemia de coronavirus. Operatorul aeroportuar Flughafen Wien AG a estimat că această decizie îi va provoca în acest an costuri cuprinse între 10 şi 15 milioane de euro. De asemenea, operatorul intenţionează să reintroducă taxele de aterizare începând din luna ianuarie 2021, dar a oferit taxe per pasager mai mici acelor companii aeriene care se angajează să menţină în 2021 cel puţin 65% din capacitatea programată iniţial pentru 2020. În mod normal o companie aeriană plăteşte o taxă de 760 de euro pentru a ateriza un avion Airbus A320 pe aeroportul din Viena şi o taxă per pasager la decolare de 14 euro, în medie. Directorul general de la Flughafen Wien AG, Julian Jaeger a dezvăluit că taxele per pasager ar putea fi reduse cu cu doi până la patru euro, în funcţie de destinaţie. De reținut că aeroportul internaţional din Viena este un hub pentru cursele spre sudul şi estul Europei, fiind dependent în mare parte de grupului aerian german Lufthansa, care anul trecut a transportat peste 40% din pasagerii care au trecut prin aeroportul din Viena. În prezent însă Lufthansa se luptă să evite intrarea în insolvenţă. (https://reut.rs/31jFUYI)

Comisia Europeană a publicat acum două zile un raport de evaluare referitor la Regulamentul general privind protecţia datelor GDPR, care se aplică deja de doi ani, raport care arată că GDPR şi-a îndeplinit majoritatea obiectivelor. Potrivit Comisiei, Regulamentul general privind protecţia datelor le-a oferit cetăţenilor un set solid de drepturi opozabile şi a creat un nou sistem european de guvernanţă şi de asigurare a respectării legii. De asemenea, GDPR şi-a demonstrat flexibilitatea pentru a sprijini soluţiile digitale în situaţii neprevăzute, cum ar fi criza provocată de pandemia de COVID-19. Raportul concluzionează, de asemenea, că armonizarea între statele membre înregistrează noi progrese, cu toate că există un anumit nivel de fragmentare care trebuie monitorizat în permanenţă. De asemenea, raportul constată că întreprinderile îşi dezvoltă o cultură a respectării normelor şi utilizează tot mai mult ca avantaj competitiv faptul că asigură o protecţie solidă a datelor. Raportul conţine o listă de acţiuni prin implementarea cărora se poate facilita şi mai mult aplicarea GDPR pentru toate părţile interesate, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii, în vederea promovării şi a dezvoltării în continuare a unei veritabile culturi europene în materie de protecţie a datelor şi a asigurării cu rigurozitate a respectării legii. (https://bit.ly/3i3mspg)

Sectorul aerian european, afectat de criza coronavirusului, a cerut guvernelor din Uniunea Europeană şi Comisiei Europene, care vrea să pună la punct o relansare verde, să ajute sectorul aerian în procesul de decarbonizare. (https://bit.ly/3g1JYBe)

Google va investi până la două miliarde de dolari în centrul său de date din Polonia, în special pe segmentul serviciilor de tip cloud. Anunţul vine după ce, în luna mai, grupul american Microsoft anunţa că va investi un miliard de dolari într-un centru de date din Polonia, în contextul în care cea mai mare economie din Europa Centrală şi de Est vrea să devină un centru regional pentru tehnologie. (https://reut.rs/2VmBI6P)

Piaţa auto europeană ar urma să înregistreze în acest an o cădere istorică de 25% din cauza pandemiei de coronavirus, a estimat Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile în noile sale prognoze publicate săptămâna asta. Dacă în luna ianuarie ACEA miza pe o scădere limitată de 2% a pieţei auto din Uniunea Europeană în 2020, după şase ani consecutivi de creştere, în prezent mizează pe 9,6 milioane de automobile noi înmatriculate în acest an în UE, cel mai mic număr înregistrat după 2013 şi totodată o scădere istorică de peste trei milioane de unităţi comparativ cu cele 12,8 milioane de automobile vândute în 2019. (https://bit.ly/3dBP4T8)

Ministrul de interne al Germaniei, Horst Seehofer, a scos în afara legii grupul extremist de dreapta Nordadler, a anunţat ieri purtătorul de cuvânt al ministerului, Steve Alter, pe Twitter. Măsuri ale poliţiei au fost activate în patru landuri germane, a spus Alter. Pe fond, grupul este majoritar activ online. "Extremismul de dreapta şi antisemitismul nu-şi au locul pe internet", a scris Alter pe Twitter. Potrivit analizei ministerului, grupul, al cărui nume se traduce prin "vulturul nordic", îmbrăţişează ideologia nazistă şi operează sub mai multe nume. (https://bit.ly/2Z0WjPi)

China a declarat că va riposta dacă Washingtonul nu va înceta să vizeze mass-media chineze ce operează pe teritoriul SUA. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe chinez, Zhao Lijian, a făcut această declaraţie după ce SUA au schimbat cu o zi în urmă, statutul a patru media de stat chineze, acuzate că ar fi "organe de propagandă" ale Beijingului şi ale căror birouri în SUA vor fi considerate "misiuni diplomatice străine". Această măsură împotriva Televiziunii centrale a Chinei, agenţiei China News Service, Cotidianului poporului şi Global Times se adaugă unei decizii identice luate deja în februarie împotriva altor cinci media chineze. (https://bit.ly/3dzXUAU)

Fostul puşcaş marin american Paul Whelan, care a fost condamnat săptămâna trecută în Rusia la 16 ani de închisoare pentru spionaj, nu va face apel împotriva sentinţei a informat ieri avocatul lui Whelan. Avocatul Vladimir Jerebenkov a spus că Paul Whelan, care deţine cetăţeniile americană, britanică, canadiană şi irlandeză, speră să fie inclus într-un schimb de prizonieri cu SUA, în viitorul apropiat. Rusia susţine că Whelan, arestat în decembrie 2018, avea asupra sa un stick USB ce conţinea informaţii clasificate, acuzaţii pe care el le neagă. (https://bbc.in/2Z359vF)

Fostul preşedinte kârgâz Almazbek Atambaev, judecat pentru rolul său în eliberarea din închisoare a unui lider mafiot, a fost condamnat ieri la 11 ani şi două luni de detenţie. Atambaev, care a fost arestat în august 2019, a fost condamnat la 134 de luni de închisoare. De asemenea, acuzatului i-au fost confiscate proprietăţile şi firmele şi retrase toate titlurile onorifice, la capătul unui proces considerat un episod al luptei pentru putere cu succesorul său, Sooronbai Jeenbekov. Judecat pentru presupusul său rol în eliberarea din închisoare a unui şef al mafiei, Almazbek Atambaev este al treilea preşedinte kârgâz după declararea independenţei în 1991 care a avut parte de un sfârşit tumultuos de carieră politică. (https://bit.ly/2Csh12H)

Compania americană Nike, unul din giganţii pieţei de echipamente sportive, a raportat pierderi de 790 milioane dolari, în ultimul trimestru al anului financiar care se încheie în luna mai, din cauza pandemiei de coronavirus. De reținut că în aceeaşi perioadă a anului trecut, Nike a înregistrat câştiguri de 989 milioane dolari. Din cauza magazinelor închise între lunile martie şi mai, din întreaga reţea mondială, cifra de afaceri a scăzut cu 38%, ajungând la 6,3 miliarde dolari. (https://bit.ly/2VieO0g)

Un procent de 23% din pădurea tropicală amazoniană din Brazilia care este pe teren public şi care nu este destinat vreunei utilizări anume se află în mod ilegal sub control privat. Procentul corespunde cu 116.000 de kilometri pătraţi care au fost ocupaţi ilegal între 1997 şi 2018, conform studiului realizat de institut de cercetare despre Amazon şi Universitatea Federală Para. (https://bit.ly/2Nt5XVm)

⚠️Oceanele, mările şi vieţuitoarele marine ale Europei continuă să fie afectate de presiunea exercitată de activităţile umane, precum poluarea, pescuitul excesiv şi efectele schimbărilor climatice, a atras atenţia ieri agenţia de mediu a Uniunii Europene. De reținut că mările şi oceanele joacă un rol esenţial pentru transport, energie, alimentaţie, dar şi pentru activităţi de agrement şi contribuie la reglarea climei. (https://bit.ly/381xLcZ)

O echipă de arheologi a anunţat posibila descoperire, în Islanda, a celei mai vechi aşezări vikinge cunoscute până în prezent. Vechea "casă lungă", o structură folosită în comun de vikingi, descoperită în Islanda, ar fi putut face parte dintr-o aşezare de vară construită în anii 800, fiind cu câteva decenii mai veche decât perioada în care se credea că primii vikingi au pus piciorul pe ţărmul islandez. Această structură se afla îngropată sub una similară mai recentă, care ascundea numeroase comori din epocă, conform arheologului Bjarni Einarsson, coordonatorul şantierului arheologic. (https://bit.ly/3i33sXL)

Startup-ul rusesc StartRocket a anunţat că lucrează la o soluţie pentru a curăţa orbita terestră de omniprezentele deşeuri spaţiale, sub forma unei flotile de sateliţi autonomi care elimină în spaţiu o spumă polimerică cu proprietăţi similare pânzei de păianjen, în care vor fi prinse aceste deşeuri şi apoi vor fi coborâte de pe orbită, pentru a arde complet la reintrarea în atmosferă. (https://bit.ly/2A8PvXm)

Sediul din Washington al NASA va fi redenumit şi va primi numele primei femei afro-americane care a lucrat ca inginer pentru agenţia spaţială americană, Mary Jackson. De reținut că Mary W. Jackson a făcut parte dintr-un grup de femei foarte importante, care au ajutat NASA să trimită cu succes astronauţi americani în spaţiu. (https://go.nasa.gov/2BEo9bV)

Cel puțin 20 de milioane de persoane din Statele Unite ale Americii ar fi fost deja infectate cu COVID-19, potrivit ultimelor estimări ale oficialilor din domeniul sănătății. Pe fond, Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor informează că numărul real de cazuri este de aproximativ 10 ori mai mare decât cifra raportată. (https://www.bbc.com/news/world-us-canada-53186075)

Criza economică provocată de pandemia de coronavirus a dus la creșterea producției și a consumului de droguri. Astfel, traficul de droguri devine o metodă de a câștiga bani pentru persoanele afectate economic de această criză economică, se arată într-un raport al Biroului ONU pentru Droguri și Infracțiuni. Spre exemplu, în Afganistan, principalul producător mondial de opioide, afganii care şi-au pierdut locurile de muncă din cauza crizei COVID-19, în particular femei, au fost atraşi să înlocuiască zilierii pakistanezi (care nu au mai putut trece frontiera din cauza epidemiei) în recoltarea opiului, conform UNOCD. Totodată, UNODC a avertizat că „viitoarea criză economică ar putea să determine şi mai mulţi fermieri să-şi intensifice activităţile de cultivare de coca sau să înceapă să cultive coca în toate ţările producătoare ale acestui drog” din America Latină. (https://bit.ly/2ViVMXI)

La vecinii bulgari, tensiunile politice se accentuează, după ce procuratura de la Sofia a dat publictății o altă porție de discuții pe chat între omul de afaceri din Ruse, Plamen Bobocov, și consilierul prezidențial și fost ministrul de interne al Bulgariei, Plamen Uzunov. Procuratura sugerează că omul de afaceri “numea” ambasadori. (https://bit.ly/3dAaxf9)

Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a cerut Turciei să înceteze forajul ilegal de explorare a gazelor naturale în largul apelor Ciprului în cadrul unei întâlniri cu oficiali ciprioţi, desfăşurată ieri la Nicosia. (https://bit.ly/2NsqNUO)

Huawei Technologies a anunţat ieri că a obţinut autorizaţia oficială pentru construirea unui centru de cercetare şi dezvoltare în Anglia, în care va investi 1 miliard de lire sterline. Noul centru va angaja circa 400 de persoane, iar activitatea sa se va concentra pe producerea de echipamente optice utilizate în sistemele de comunicaţii cu fibră optică, potrivit unui comunicat publicat de grupul chinez. Construirea centrului de cercetare îi va nemulţumi probabil pe oficialii americani şi pe unii parlamentari britanici, care afirmă că echipamentele Huawei sunt folosite de Beijing pentru spionaj şi că Marea Britanie ar trebuie să reconsidere o decizie din luna ianuarie care permite ca grupul chinez să aibă un rol limitat în reţlele 5G din ţară. Compania neagă acuzaţiile. (https://nyti.ms/3fYfSys)

Guvernatorul statului California, Gavin Newsom, a declarat ieri stare de urgenţă bugetară în cel mai populat stat american, din cauza cheltuielilor şi crizei economice provocate de pandemia de Covid-19. Astfel, declararea stării de urgenţă bugetară permite statului să acceseze un fond creat pentru situaţii dificile. De reținut că statul California anticipează un deficit bugetar de 54,3 miliarde de dolari din cauza costurilor mari şi a scăderii veniturilor provocate de pandemie. (https://reut.rs/2NxZwjW)

🛑Unele dintre cele mai cunoscute produse IKEA, scaunele Ingolf, Henriksdal și scaunul pliant Terje sunt făcute din fagi tăiați ilegal din una dintre ultimele mari păduri ale Europei, arată o investigație a jurnaliștilor bitanici de la Channel 4 News. Pe fond, lemnul tăiat abuziv în Ucraina e prelucrat la o fabrică din România. (https://bit.ly/2Vmt0FH)

POLITICO Europe a realizat o analiză despre Szymon Hołownia, fostul prezentator tv din Polonia, care susține că vrea să spargă monopolul celor două mari partide care se bat pentru cea mai înaltă funcție în stat în Polonia și să devină Președinte. (https://politi.co/2NCaGE5)

O agenţie de publicitate care are printre clienţi BMW, HP, PayPal, Pepsi, Doritos şi Adobe se alătură campaniei ”#StopHateForProfit” şi îşi retrage publicitatea de pe Facebook timp de o lună. (https://cnb.cx/2A8U3wU)

Peste 1.000 de specialiști în tehnologie de la Facebook, Google, Microsoft și alte companii ori instituții de studiu cer editurii Springer să blocheze publicarea unei lucrări care prezintă un sistem de prezicere a infracțiunilor prin analizarea fețelor. Experții consideră cu un astfel de sistem nu poate decât să creeze și mai multă discriminare rasială. Autorii lucrării susțin că sistemul are o acuratețe de 80%. (https://bit.ly/3eA42Kt)

Facebook va scoate de pe piață casca de realitate virtuală Oculus Go. Compania americană va renunța să mai dezvolte produse de VR care procesează doar mișcarea capului, precum Go, urmând să se concentreze pe căști care funcționează prin urmărirea întregii mișcări a corpului. (https://uploadvr.com/oculus-go-gone/)

Mercedes Benz și Nvidia lucrează împreună la o platformă software upgradabilă pentru mașini autonome. Mașinile care vor folosi această platformă vor putea fi actualizate cu noi facilități autonome, iar platforma însăși va deveni mai performantă cu cât mașinile parcurg mai mulți kilometri și furnizează mai multe date. Întreaga flotă de mașini Mercedes va folosi această platformă din 2024. (https://bit.ly/2Vfr9CD)

Ministrul sănătății din Congo a declarat oficial asearăsfârșitul epidemiei de Ebola în partea estică a Republicii Democrate Congo. Epidemia Ebola a ucis 2277 congolezi, fiind cea”mai lungă, mai complexă și mai ucigașă” epidemie din istoria țării. Congo se confruntă însă cu o epidemie de pojar, amenințarea Covid-19 și noi izbucniri ale Ebola înnordul țării. (https://bit.ly/2Yzo2Y7)

Și în final, echipa de fotbal FC Liverpool a câştigat, aseară, pentru a 19-a oară campionatul Angliei, după ce echipa de pe locul doi în clasamentul Premier League, Manchester City, a fost învinsă cu scorul de 2-1 de Chelsea, în etapa a XXXI-a. De reținut că pentru Liverpool este primul titlu după 30 de ani, echipa triumfând anterior ultima dată în Premier League în 1990. (https://bbc.in/2ZaW7wH) 🔶Bonus: ziua de azi în istorie consemnează Ziua internațională pentru sprijinirea victimelor torturii, Ziua internațională impotriva abuzului și traficului ilicit de droguri, iar în România, ziua drapelului național. Totodată, în 1974 se consemna prima utilizare comercială a codurilor de bare într-un supermarket american, iar în 1977, Elvis Presley susținea ultimul lui concert. Referința istorică e dată de anul 1945, acolo unde se semna, la San Francisco, Carta Natiunilor Unite, intrată în vigoare în luna octombrie din acel an.

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier