• Marco Badea

Tribuna Internațională - 25 mai 2020

📸Imaginea zilei vine din SUA, acolo unde la cimitirul Veteranilor de război din orașul Memphis, situat în statul american Tennessee, un copil salută mormântul străbunicului său, după ce a fixat un steag american în fața pietrei funerare, cu ocazia #MemorialDay, care se celebrează azi în🇺🇸 Stetele Unite și are ca scop, comemorarea soldaților americani care au murit în luptă sau în serviciul militar.

photo source: @ Max Gersh/USA TODAY via Reuters Pictures

Bloomberg scrie că liderii europeni pot să facă front comun când vine vorba despre nevoia de a arunca cu bani în economie pe perioada crizei coronavirusului, însă nu au fost nevoiţi până acum să se confrunte cu problema rambursării acestor datorii. Astfel, nota de plată ar putea forţa guvernele din regiune să ia decizii dureroase cu privire la cine va suporta povara datoriilor în condiţiile în care alegătorii sunt deja nemulţumiţi de mediul politic, la un deceniu după ce criza financiară globală din 2008 le-a înmânat precedenta notă de plată care trebuie achitată. Printre alternative se află tolerarea unui nivel ridicat al datoriei, cum face Japonia, sau încercarea de a stimula inflaţia pentru a mai reduce o parte din aceste datorii. În condiţiile în care costurile cu împrumuturile suverane sunt la un nivel extrem de redus, astfel de abordări par atractive pe măsură ce facturile se acumulează rapid. Cu alte cuvinte, pe măsură ce guvernele europene extind rapid împrumuturile pentru a-şi ajuta economiile, experienţa austerităţii cu care s-a confruntat regiunea influenţează dezbaterea cu privire la modul în care trebuie rezolvată problema datoriilor. Aplicarea unei austerităţii în forţă, aşa cum s-a întâmplat cu Grecia în 2010, a determinat FMI să arate că a provocat mai mult rău decât bine pentru finanţele publice şi creşterea economică. Totodată, băncile centrale ar putea să resimtă presiuni din partea guvernelor pentru a păstra politica monetară relaxată pentru o perioadă mai mare de timp, tolerând o inflaţie care erodează valoarea datoriilor guvernamentale, o tactică care a ajutat Marea Britanie să îşi aducă împrumuturile sub control după cel Al Doilea Război Mondial. Însă inflaţia ar eroda şi economiile populaţiei şi ar readuce în minte momente istorice dureroase pentru unele ţări, precum Germania în anii 1930. Pe fond, ce se întâmplă dacă datoria nu va putea fi readusă sub control? William White, economist şef la Banca Reglementelor Internaţionale, spune că aceasta este o posibilitate. "Suntem pe o traiectorie proastă de acumulare a datoriilor. Este nevoie să ne gândim mult mai serios cu privire la restructurarea datoriei într-un mod ordonat". (https://bloom.bg/2WXYSSc)

Consilierul american pentru securitate naţională Robert O’Brien a avertizat că Washingtonul va impune sancţiuni Hong Kong-ului şi Chinei dacă Beijingul impune o lege a securităţii naţionale asupra acestui teritoriu, spunând că aceasta va însemna o preluare a acestuia. Robert O’Brien a declarat ieri în presa americană, că "este greu să vezi cum poate Hong Kong să rămână centrul financiar asiatic care a devenit dacă China îl preia”, adăugând că ar fi o "mare greşeală” a Beijingului. „Comunitatea financiară” nu va rămâne în Hong Kong, a mai avertizat oficialul american. Mai precis, O’Brien a explicat că Departamentul de Stat nu va fi capabil să certifice faptul că Hong Kong "menţine un grad ridicat de autonomie” faţă de Beijing, ceea ce duce la implicaţii legale conform legislaţiei SUA. ”Dacă se întâmplă asta, vor exista sancţiuni care vor fi impuse Hong Kong-ului şi Chinei". Totodată, referindu-se la preşedintele Chinei, Robert O’Brien a mai subliniat un aspect, precizând că, "China este dependentă de capitalul din restul lumii, iar dacă îşi pierde accesul la acesta, prin Hong Kong, este o mare lovitură pentru Xi Jinping şi Partidul Comunist Chinez”. De reținut și că Beijingul a anunţat vineri planuri de a impune o lege a securităţii naţionale, care ar ocoli legislativul local, stârnind furia politicienilor pro-democraţie, precum şi a cetăţenilor din Hong Kong. În aceste condiții, mii de persoane au manifestat ieri pe străzile din Hong Kong pentru a denunţa acest proiect de lege chinez pe care îl consideră un atentat la adresa libertăţilor, declanşând o puternică ripostă din partea forţelor speciale, în scene care nu au mai fost văzute de câteva luni în această fostă colonie britanică. Poliţia din Hong Kong a anunţat arestarea a cel puţin 180 de protestatari pentru infracţiuni mergând de la adunare ilegală şi neautorizată şi până la conduită incorectă în spaţiul public. (https://bit.ly/3edy5Hm)

Carmen Reinhart, care urmează să fie numită economist-șef al Băncii Mondiale, a declarat pentru Bloomberg Markets, că epoca globalizării se apropie de final după seria de evenimente din ultimul deceniu, care a culminat cu pandemia de coronavirus. ”Fără să fim melancolici, Covid-19 pare ultimul cui bătut în coșciugul globalizării”, a spus Reinhart, profesor de finanțe internaționale la Harvard Kennedy School. ”Criza din 2008-2009 a dat o mare lovitură globalizării, ca și Brexit, ca și războiul comercial SUA – China, dar coronavirusul este mult mai mult”. Reinhart a explicat că tot mai multe țări au închis granițele, au ridicat bariere în calea exportului de alimente și produse sanitare, iar altele fac eforturi pentru a readuce acasă activitățile de producție în domenii-cheie după ce lanțurile globale de aprovizionare au fost grav afectate. Efectele acestei noi tendințe-antiglobalizare vor fi negative la adresa creșterii economice globale, iar țările în curs de dezvoltare, care se bazau mult pe export, vor fi cele mai afectate, a mai spus noua economistă-șefă a Băncii Mondiale. De altfel, Organizația Mondială a Comerțului prognozează o scădere masivă a volumului comerțului la nivel global în prima jumătate a acestui an. (https://bloom.bg/2WWZCqG)

Dominic Cummings, consilierul principal al premierului britanic Boris Johnson se află în mijlocul unei furtuni politice, de când două ziare au dezvăluit la începutul weekendului care tocmai s-a terminat, că a plecat la sfârşitul lunii martie cu soţia sa şi cu fiul lor la părinţi în Durham, localitate situată la 400 km nord-est de Londra, în timp ce avea simptome de coronavirus. Un martor ocular a precizat că l-a văzut pe Cummings într-un cunoscut punct turistic aflat la circa 50 de kilometri de Durham pe 12 aprilie. Consilierul a fost văzut din nou la Durham pe 19 aprilie, după ce se recuperase deja şi se întorsese la Londra. În acest context, opoziția i-a solicitat lui Boris Johnson să-l demită pe Cumming. Inclusiv membri ai Partidului Conservator al lui Johnson s-au alăturat apelurilor de demitere a lui Cummings. Doar că premierul britanic a spus într-o conferință de presă că a purtat o discuție lungă cu Cummings și a ajuns la concluzia că el a urmat „instinctele oricărui tată şi oricărui părinte” şi că „în orice privinţă, a acţionat responsabil şi legal şi cu integritate". În consecință, BoJo a subliniat că nu-și va demite consilierul. De reținut că Dominic Cummings, în vârstă de 48 de ani, este considerat arhitectul campaniei pentru referendumul din 2016 care a dus la Brexit. (https://bit.ly/3ea2aHM)

Un articol care surprinde faptul că frontiere în Marea Britanie s-au schimbat pe timp de pandemie, iar poliția scoțiană și galeză veghează ca mașinile cu turiști englezi să nu intre. Astfel, Tony Blair nu cred că și-a fi putut imagina niciodată că douăzeci și trei de ani mai târziu, ca urmare a unei pandemii, granițele invizibile ale teritoriului britanic vor deveni reale. (https://bit.ly/2ZzRoGY)

Liderii voodoo din Haiti au instruit preoţii acestei religii afro-caraibiene să creeze un remediu secret pentru noul coronavirus şi să pregătească încăperile sacre de iniţiere ale templelor pentru a primi pacienţi. În Haiti, unde serviciile de sănătate de tip occidental sunt deficitate şi prea costisitoare pentru mulţi, locuitorii apelează deseori la remedii naturiste şi ritualuri ale preoţilor voodoo “houngan” şi preoteselor “mambo”. Purtând coliere colorate, Ati, liderul voodoo suprem, Carl Henri Desmornes, a afirmat într-un interviu pentru presa britanică că ştia că va fi un val de pacienţi în templele lor. De reținut că peste jumătate din populaţia de 11 milioane de oameni din Haiti sunt credincioşi voodoo, o religie adusă din Vestul Africii cu secole în urmă de către sclavi care au practicat-o clandestin în perioada colonială franceză. (https://reut.rs/2Xr74JN)

Un cutremur de magnitudinea 5,6 a avut loc în această dimineaţă pe Insula de Nord în Noua Zeelandă, fără ca premierul Jacinda Ardern, care acorda un interviu în direct la televiziune, să-şi piardă calmul. Seismul a avut loc cu puţin înainte de ora locală 8.00 (duminică, 23.00.00, ora României), la o adâncime de 52 de kilometri, în largul oraşului Levin, situat la aproximativ 90 de kilometri nord de Wellington. Potrivit serviciului neozeelandez de supraverghere seismică GeoNet au urmat aproximativ 40 de repilici. Salavatori şi poliţia au anunţat că cu s-au raportat victime sau pagube materiale. Nu s-a lansat o alertă de tsunami. (https://bit.ly/2ZALuVU)

Ministrul german al sănătăţii, Jens Spahn, a recunoscut într-un interviu că preşedintele american Donald Trump nu greşeşte cu insistenţa sa referitoare la necesitatea reformării Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, dar a avertizat că astfel de acţiuni ar trebui lăsate pentru perioada post-pandemie. Jens Spahn a mai spus că "trebuie să ne dăm seama exact unde se duc banii”, adăugând că reformele ar trebui să vizeze "guvernanţa şi responsabilitatea”. (https://politi.co/3emwn6N)

Casa Albă a anunţat ieri că interzice străinilor să pătrundă pe teritoriul SUA dacă anterior aceştia au fost în Brazilia în ultimele două săptămâni, la două zile după ce ţara latino-americană a devenit numărul doi la nivel mondial în privinţa numărului de îmbolnăviri cu noul coronavirus. Titularii cărţilor verzi, rudele apropiate ale cetăţenilor americani şi membrii echipajelor de zbor se numără printre persoanele scutite de la respectarea acestei măsuri restrictive. De reținut că secretarul de presă al Casei Albe, Kayleigh McEnany, a comunicat că această nouă măsură restrictivă este menită să asigure că cetăţenii străini nu introduc infectări suplimentare în SUA. Decizia nu se aplică schimburilor comerciale dintre cele două ţări. (https://bbc.in/2Xn1CHQ)

O explozie puternică a avut loc ieri, la Baidoa în Somalia, la aproximativ 250 km nord-vest de Mogadishu, în timpul ritualului religios musulman "Eid Al Fitr" care marchează încheierea lunii sfinte a postului Ramadan. Cauza exploziei nu este cunoscută și nici nu a fost revendicată încă de grupări extremiste. Totuși, cel puțin cinci persoane au fost ucise și alte 20 rănite, printre care și femei și copii. De reținut că Somalia este supusă frecvent atacurilor grupării militanţilor islamişti Al-Shebab, asociată cu Al-Qaida. Gruparea Al-Shebab se luptă de mulţi ani pentru supremaţie în Cornul Africii, unde controlează mari zone din sudul şi centrul Somaliei şi comite în mod repetat atacuri împotriva forţelor de securitate şi a civililor. (https://bit.ly/3d3y8Fq)

Grupul Renault beneficia, spre finele lunii aprilie, de un sprijin de stat considerabil din partea Guvernului Francez, aprobat și de Comisia Europeană, cu scopul de a trece mai ușor peste șocul economic produs de pandemia de coronavirus. Acum, la schimb, guvernanții au pretenția ca Renault să-și mențină în țară activitățile tehnologice și să nu se mai dezvolte peste hotare. De reținut că Comisia Europeană a aprobat măsura guvernului Franței, care a acordat grupului Renault o garanție de stat, pentru un credit de 5 miliarde de euro. Ministrul francez al mediului, Elisabeth Borne, a apreciat că în schimbul acestui ajutor, Renault ar trebui să-și mențină activitățile în Franța, să nu se mai dezvolte în alte țări. Borne a mai declarat că statul va majora subvenţiile pentru achiziţionarea de vehicule electrice şi îi va ajuta pe cei cu venituri scăzute să cumpere maşini mai noi, mai puţin poluante. Totodată, ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, a avertizat într-un interviu publicat la început de weekend în presa franceză, că grupul Renault se luptă să supravieţuiască în contextul crizei coronavirusului, adăugând însă că producătorul auto trebuie să-şi asume unele angajamente cu privire la menţinerea în Franţa a celor mai avansate activităţi tehnologice. Trebuie spus și că Renault a fost obligată să închidă aproape toate liniile de producție și a înghețat practic vânzările din cauza măsurilor luate de guvernul francez pentru a împiedica răspândirea virusului. 90% din angajați au fost trecuți în șomaj tehnic. Ca urmare a deteriorării condițiilor financiare, grupul are nevoie de lichidități, iar garanția statului francez a fost necesară pentru a beneficia de condiții favorabile la împrumutul de 5 miliarde de euro. (https://reut.rs/2Xss4Qs)

Papa Francisc a susţinut ieri, 24 mai, prima sa predică pentru credincioşii adunaţi în Piaţa Sf. Petru, de la ridicarea restricţiilor. Totuși, în piaţă, au fost lăsaţi să intre foarte puţini credincioşi. Aceştia au fost îndrumați să respecte distanţa socială pentru a se proteja împotriva noului coronavirus. (https://bit.ly/2LSuimR)

China şi Statele Unite sunt „în pragul unui nou Război Rece”, a avertizat ieri ministrul chinez de externe Wang Yi, care a deplâns reaprinderea tensiunilor cu Washingtonul în jurul pandemiei de COVID-19. "În afară de devastarea cauzată de noul coronavirus, în SUA se propagă și un virus politic, iar acest virus politic profită de orice ocazie pentru a ataca şi defăima China”, a declarat Wang în faţa presei, fără a-l numi direct pe preşedintele american. De reținut că Beijingul şi Washingtonul erau deja în dispută de doi ani, între cele două puteri existând un război comercial lansat de administraţia Trump pe bază de suprataxe reciproce care afectează comerţul internaţional. Însă pandemia de noul coronavirus a amplificat şi mai mult tensiunile dintre cele două state. (https://bit.ly/3egKMkE)

Poliția vieneză l-a surprins pe președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, cu soția, într-un restaurant, după ora închiderii, încălcând restricțiile impuse de autorități. Van der Bellen a recunoscut incidentul şi şi-a prezentat scuzele, în mod public. Van der Bellen a explicat că purta o conversaţie cu soţia sa şi nu a băgat de seamă când a trecut timpul. Acesta consuma încă băuturi alcoolice împreună cu soţia sa, la o masă, atunci când poliţia a pătruns în local pentru o verificare de rutină. De reținut că restaurantul era oficial închis în momentul controlului poliţiei.În Austria, barurile şi restaurantele sunt deschise doar până la ora 23:00. Dacă patronii localurilor încalcă măsura, riscă amenzi drastice, de până la 30.000 de euro, conform noilor prevederi impuse pentru combaterea pandemiei de coronavirus. (https://bbc.in/36uiTDi)

O aeronavă israeliană, aparţinând companiei aeriene El Al, a aterizat ieri pe pământ turcesc, pentru prima dată în 10 ani, marcând primul zbor direct israelian către Turcia, după o întrerupere provocată de o gravă criză diplomatică izbucnită între cele două ţări în 2010. Mai precis, o aeronavă Dreamliner a El Al a aterizat pe aeroportul din Istanbul. În Istanbul, aeronava israeliană a încărcat în jur de 24 de tone de ajutoare destinate Statelor Unite pentru a le sprijini în lupta împotriva pandemiei coronavirusului. El Al, care a suferit pagube economice severe ca urmare a crizei coronavirusului, ar fi cerut autorităţilor turce permisiunea de a relua zborurile regulate. În contextul crizei, compania aeriană israeliană a transformat o parte din aeronavele sale în avioane cargo, conform relatării ziarului israelian. Iar pentru cei care nu-și mai aduc aminte, conflictul diplomatic dintre Israel și Turcia a debutat în 2010, în luna mai, când zece cetăţeni turci au fost ucişi în asaltul pornit de armata israeliană asupa navei „Mavi Marmara”. Această nava intenționa să ducă ajutoare pentru Fâșia Gaza, iar israelienii au fost informați că la bord s-ar afla și activiști înarmați, motiv pentru care au intervenit cu un atac. De atunci, relațiile dintre Turcia şi Israel s-au stricat. Într-un efort de reconciliere în 2016, Israelul a plătit 20 de milioane de dolari drept compensaţii familiilor victimelor militarilor turci. Pe de altă parte, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a continuat să forţeze livrarea de ajutoare turceşti în Fâşia Gaza. Totodată, mai trebuie reținut că tensiunile rămân ridicate de ambele părţi, între Erdogan şi premierul israelian Benjamin Netanyahu existând dispute serioase, în special pe tema problemei palestiniene. (https://bit.ly/2ystx0u)

Și ca să rămânem în același context, ei bine, a început procesul de corupție,abuz de încredere şi fraudă în care este inculpat premierul israelian Benjamin Netanyahu. Instranța a amânat procesul mai bine de două luni, din pricina epidemiei de coronavirus. De reținut că este pentru prima dată în istoria Israelului când un premier în exerciţiu capătă calitate de inculpat. Mai precis, Bibi Netanyahu este acuzat de luare de mită, fraudă şi încălcare a încrederii în trei dosare de corupţie, după ce ar fi oferit favoruri politice în schimbul unei acoperiri mediatice pozitive şi ar fi ajutat oameni de afaceri înstăriţi cu anumite reglementări, în schimbul unor cadouri. Pe fond, într-unul dintre dosare, Netanyahu este acuzat de favoruri financiare pentru un director general al unei companii de telecomunicaţii, în schimbul unei imagini favorabile din partea unei organizaţii media a grupului. Într-o scurtă declaraţie făcută la intrarea în Tribunalul din Ierusalim, unde ieri a început procesul său, Netanyahu a calificat drept „ridicole” acuzaţiile care-i sunt aduse, precizând că se prezintă la proces "cu capul sus”. (https://bit.ly/2M1NsGF)

Se intensifică procedurile pentru repornirea turismului şi reluarea zborurilor în cadrul UE şi pe scară mai largă. Astfel, a fost întocmită "lista neagră” a aeroporturilor din UE cu risc ridicat de transmitere a coronavirusului. (https://bit.ly/3ggeXul)

The Guardian notează că parlamentarii britanici sunt revoltați și protestează împotriva planului de redeschidere a Camerei Comunelor pe 2 iunie. (https://bit.ly/3d1gYIK)

O analiză în The New York Times despre lecțiile Germaniei pentru China și SUA. Pe fond, mai bine să-ți iubești țara cu inima frântă decât s-o iubești orbește. (https://nyti.ms/2Zyt0VT)

Financial Times notează că prin legea securității pentru Hong Kong, Xi Jinping urmărește să distragă atenția de la propriile eșecuri în gestionarea pandemiei de coronavirus. (https://on.ft.com/3efFc1X)

Cinci nave iraniene încărcate cu carburant au intrat în zona economică exclusivă a Venezuelei, în pofida unui avertisment oficial al Statelor Unite că Washingtonul analizează adoptarea unor măsuri de reacţie. De reținut că livrările de benzină de care Venezuela are nevoie disperată au provocat un blocaj diplomatic între Statele Unite, Iran şi Venezuela, cele din urmă fiind supuse sancţiunilor americane. Venezuela are deficit de benzină din cauza blocării aproape complete a activităţilor de rafinare ale ţării, care au o capacitate de 1,3 milioane de barili pe zi. Washingtonul analizează măsuri de reacţie, a declarat un oficial american de rang înalt, fără să ofere detalii. (https://bit.ly/3ebjmMY)

Zborurile interne au fost reluate în India, după două luni de la impunerea restricţiilor privind mobilitatea ca încercare a autorităţilor de a stopa răspândirea Covid-19. (https://bit.ly/36sw2MP)

Guvernul israelian a limitat ieri accesul servciului de securitate Shin Bet la urmărirea dispozitivelor mobile ale persoanelor infectate cu noul coronavirus, afirmând că măsura va fi folosită doar în ultimă instanţă, atunci când investigaţiile epidemiologice vor fi insuficiente. De reținut că în luna martie, pe fondul extinderii coronavirusului, guvernul a aprobat, ocolind Parlamentul, reguli de urgenţă care au permis utiliziarea tehnologiei care de obicei este folosită pentru antiterorism. Organizaţiile pentru protejarea pieţii private au contestat practicile în instanţă. Datorită scăderii ratei de contagiune în Israel, guvernul a amendat reglementările astfel încât urmărirea telefoanelor este permisă ”doar în anumite cazuri speciale, unde locaţia...nu poate fi determinată folosind investigaţii epidemiologice efectuate prin alte metode”. (https://engt.co/3gm6C8r)

Lufthansa, care discută cu guvernul german un program de salvare de peste 9 miliarde de deuro, va relua zborurile către 20 de destinaţii de la jumătatea lunii iunie, inclusiv către unele centre de vacanţă, a declarat ieri un purtător de cuvânt al companiei. Între aceste destinaţii se află Mallorca, Creta, Rhodos, Feroe, Veneţia, Ibiza şi Malaga, a spus purtătorul de cuvânt, adăugând că zborurile vor porni de la aeroportul din Frankfurt. Alte destinaţii vor fi anunţate la sfârşitul săptămânii, a spus aceasta. Extinderea numărului de destinaţii are loc la mai puţin de două săptămâni după ce Lufthansa a prezentat planurile de a relua zborurile către destinaţii precum Los Angeles, Toronto şi Mumbai, începând din iunie, pe măsură ce se pregăteşte să îşi reia activităţile care au fost practic blocate din cauza crizei cornavirusului. De reținut și că Lufthansa a anunţat săptămâna trecută, că se află în negocieri avansate cu guvernul german pentru a ceda statului o participaţie de 20% în schimbul unei injecţii de capital. (https://bit.ly/2zkyHMK)

Un studiu al sistemului englez de sănătate a arătat că desfăşurarea meciului Liverpool-Atletico, din Liga Campionilor, în 11 martie, ar fi dus la decesul a 41 de persoane ca urmare a contractării coronavirusului. Meciul a avut loc înainte ca toate măsurile de restricţie să fie impuse în Europa. Imperial College din Londra şi Universitatea din Oxford au subliniat că în momentul desfăşurării meciului, Spania avea deja 640.000 de cazuri de contaminare cu Covid-19, faţă de 100.000 în Anglia. (http://dailym.ai/2LSBn6V)

Autorităţile germane încearcă să identifice toate persoanele care au participat în această lună la o slujbă religioasă în Frankfurt, în urma căreia peste 107 persoane au fost testate pozitiv pentru noul coronvirus. Totuși, nu este clar dacă toţi cei 107 de oameni confirmaţi cu coronavirus au participat la slujbă sau dacă între aceştia se află şi oameni care ua fost infectaţi de cei care au fost la biserică. (https://bit.ly/2XuNkoH)

Aproximativ 400 de migranţi au debarcat ilegal, ieri, pe o plajă din Sicilia, în sudul Italiei. Migranţii ar fi fost lăsaţi de o barcă în regiunea Agrigente, care apoi a plecat în larg, paza de coastă italiană încercând să o identifice. Migranţii ajunşi pe plajă au luat-o la fugă în grupuri mici, cerând adeseori apă şoferilor, iar unii s-au urcat în copaci pentru a se odihni, a anunţat presa locală. O debarcare atât de mare pe coasta siciliană nu a mai avut loc de ani de zile, însă bărci cu un număr mai mic de persoane ajung frecvent în Italia. (https://bit.ly/2ZAxmw2)

Studenții de la Facultatea de Limbi Clasice de la Universitatea Oxford protestează față de decizia conducerea universității de a arăta în timpul examenelor susținute online, din cameră, că nu au pe pereți traducerile textelor. Studenții urmează să susțină examenele de sesiune din camerele de cămin, măsura fiind dispusă în contextul pandemiei. (https://bit.ly/3c01OC3)

Noul coronavirus nu și-a dezvăluit încă toate secretele pentru oamenii de știință, dar devine din ce în ce mai evident că efectele sale asupra corpului uman nu se limitează doar la plămâni. Acum, doctorii încearcă să înțeleagă dacă una dintre cele mai neașteptate ținte ale sale este chiar creierul. Medicii din mai multe țări au raportat că pacienții care au făcut forme severe de Covid-19 au prezentat stări de confuzie, chiar delir sau au avut semne de alte tulburări mintale. (https://abcn.ws/2ZyFSeU)

Ruşii vor putea să voteze electronic sau prin corespondenţă în viitor, conform unor schimbări la legea electorală adoptate în weekend de preşedintele Vladimir Putin, a anunţat Kremlinul. Noul software care va permite votul electronic ar urma să fie disponibil la nivel naţional şi poate fi folosit atât pentru alegeri locale, cât şi pentru alegeri naţionale, dar şi pentru referendumuri. Susţinătorii noului sistem spun că acesta va ajuta la oprirea răspândirii noului coronavirus, din moment ce nu va mai fi nevoie că votanţii să se deplaseze la urne. (https://bit.ly/2A1d9Vf)

Directorul general al constructorului auto britanic Aston Martin, Andy Palmer, va părăsi compania în cadrul unei restructurări a echipei manageriale, şi va fi înlocuit cu CEO-ul de la Mercedes-AMG, Tobias Moers. (https://bit.ly/2A2wipZ)

O furtună masivă a făcut ravagii în zonele de coastă din Australia de Vest, inclusiv în capitala acestui stat, Perth. Serviciile de urgenţă ale statului au declarat că au răspuns la sute de apeluri în timpul nopţii şi luni dimineaţă, care semnalau acoperişuri distruse, daune provocate locuinţelor, inundaţii sau căderi de copaci. Cea mai puternică rafală de vânt, de 126 de kilometri pe oră, a fost înregistrată la Cape Leeuwin, în sud-vestul statului, a indicat luni pe Twitter Biroul meteorologic, precizând că vântul a provocat în unele zone furtuni de praf. (https://bit.ly/3bWKE8B)

Academicianul francez, Jean-Loup Dabadie, scriitor, jurnalist, scenarist şi textier la bază a murit ieri, la Paris, în la vârsta de 81 de ani. (https://bit.ly/2ZAlbzg)

Unul dintre cele mai mari grupuri media din Noua Zeelandă, Stuff Limited, aflat în dificultate financiară, va fi vândut pentru suma simbolică de 1 dolar neozeelandez, adică 0,55 euro, a anunţat azi Nine, proprietarul său australian. Compania australiană Nine a confirmat că va vinde afacerea neozeelandeză de publicitate Stuff directoarei executive a acesteia, Sinead Bouher. De reținut că Stuff administrează un site web de ştiri, 9 cotidiene, un săptămânal şi o reţea socială. Vânzarea ar urma să fie perfectată la 31 mai. Potrivit lui Boucher, această vânzare îi conferă businessului o mult mai mare siguranţă post-COVID-19. (https://bit.ly/2WYd1ib)

Directoarea Wuhan Institute of Virology a declarat, într-un interviu televizat, că institutul avea/are în cercetare trei coronavirusuri provenite de la lilieci însă nici unul nu are o similaritate cu SARS-CoV-2 mai mare de 80%. Ea a spus că acuzațiile cum că virusul ar fi fost produs în institutul condus de el sunt fabulații. (https://bit.ly/2LSkTvw)

Guvernul japonez va ridica azi starea de urgență din Tokyo și provinciile învecinate după ce numărul cazurilor a scăzut în ultima perioadă. (https://bloom.bg/3ggt9TY)

Pisoiul născut cu două fețe despre care am scris ieri și care a impresionat o lume întreagă, a murit la aproape patru zile de la naștere. Adorabilul pisoi, născut pe 20 mai într-o fermă din Oregon, avea patru ochi și două guri și a fost numit „Biscuiți și Sirop” de familia care se hotărâse să îl păstreze. (https://cnn.it/36r6uQi)

Experta în coronavirus a Casei Albe, dr. Deborah Birx, consideră că este prea devreme să se determine dacă va exista un al doilea val al pandemiei de COVID-19. Șefa grupului de lucru al preşedinţiei SUA pentru combaterea pandemiei a declarat ieri că trebuie văzut ce condiţii vor exista la toamnă, când se aşteaptă o oarecare creştere a numărului de decese. (https://bit.ly/2AQyDED)

Anna Calissoni Bulgari, una dintre moştenitoarele dinastiei italiene de bunuri de lux Bvlgari, a murit la vârsta de 93 de ani, a confirmat ieri un purtător de cuvânt al familiei. De reținut că Anna Bulgari a ţinut prima pagină a ziarelor în 1983 atunci când ea şi Giorgio, fiul său adolescent, au fost răpiţi din locuinţa lor. Ei au fost ţinuţi captivi săptămâni întregi înainte de a fi eliberaţi după plata unei răscumpărări. Răpitorii au tăiat o parte dintr-o ureche a băiatului şi au trimis-o familiei. După acest episod, Anna Bulgari a trăit o viaţă retrasă. Totodată, trebuie subliniat că Grupul francez LVMH, cel mai mare retailer de bunuri de lux din lume, a cumpărat compania italiană Bvlgari în 2011. (https://bit.ly/3bXLEsP)

Redeschiderea locurilor cu acces public precum magazinele sau reorganizarea spaţiilor de lucru în birouri a dus la creşterea explozivă a cererii de plexiglas pentru protecţia împotriva Covid-19. (https://bit.ly/3d1Emps)

Statul Muntenegru nu mai avea, ieri, pe teritoriul său nicio persoană confirmată ca fiind infectată cu coronavirusul SARS-CoV-2, devenind astfel prima ţară din Europa liberă de coronavirus, la 68 de zile după ce a înregistrat primul său caz de COVID-19, arată datele Institutului de sănătate naţională al Muntenegrului. (https://bit.ly/2X26a7I)

Și în final, din "lupul, paznic la mioare", am ajuns să avem câine robot conceput pentru misiuni de căutare și salvare, care este folosit de fermierii din Noua Zeelandă pentru îndrumatul oilor. Compania de tehnologie Rocos explorează modul în care câinele-robot Spot, realizat de Boston Dynamics cu sediul în SUA, ar putea ajuta fermierii și industria agricolă. (https://bbc.in/2Zy0nZ9)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier