• Marco Badea

Tribuna Internațională - 23 iunie 2020

📸Imaginea zilei vine din Spania, acolo unde la Opera din Barcelona, muzicieni dintr-un cvartet de coarde au interpretat Puccini în fața unei audiențe formate din 2.292 de plante ăn prima reprezentație de redeschidere. Ulterior reprezentației, plantele au fost livrate personalului medical al Spitalului Clinic din Barcelona, care s-a luptat și se luptă în continuare cu COVID-19 în prima linie. Mai multe detalii despre eveniment sunt expuse aici: (https://www.dailymail.co.uk/…/Musicians-perform-PLANTS-Barc…)

photo source: @Nacho Doce/Reuters via Getty Images

Pandemia de coronavirus va majora nivelul de îndatorare al celor mai bogate state cu aproape 20 de puncte procentuale în acest an, a apreciat ieri agenţia de evaluare financiară Moody's, adică aproape dublu faţă de creşterea înregistrată în timpul crizei financiare din 2009. Moody's a analizat 14 ţări, printre care SUA, Japonia, Franţa, Italia şi Marea Britanie, pentru a evalua impactul încetinirii economiei din cauza coronavirusului asupra finanţelor publice. Agenția de evaluare a adăugat: "Estimăm că, în medie, pentru acest grup de ţări raportul datorie guvernamentală/PIB va creşte cu aproximativ 19 puncte procentuale, adică de aproape două ori mai mult decât în perioada marii crize financiare din 2009", susţine Moody's. "Comparativ cu marea criză financiară, creşterea datoriilor va fi mai imediată şi mai generalizată, reflectând intensitatea şi amploarea şocului provocat de coronavirus". Printre ţările analizate, Italia, Japonia şi Marea Britanie ar urma să înregistreze cea mai puternică creştere a datoriilor lor, cu un salt de aproximativ 25 de puncte procentuale, în timp ce SUA, Franţa, Spania, Canada şi Noua Zeelandă, ar urma să înregistreze o creştere a datoriilor lor suverane cu aproximativ 20 de puncte procentuale. Pe fond, un eventual eşec în reducerea ulterioară a datoriei ar face ţările cu un profil de credit slab mai expuse la viitoarele şocuri economice sau financiare, precum şi la o retrogradare a ratingului de ţară, avertizează Moody's. (https://reut.rs/2YrzuFn)

Restricţiile impuse de autorităţile din ţările Uniunii Europene pentru a limita răspândirea pandemiei de COVID-19 au readus în discuţie funcţionalitatea spaţiului Schengen şi necesitatea unei reforme a acestuia astfel încât să se garanteze libertatea de circulaţie a cetăţenilor europeni. În acelaşi timp, funcţionarea normelor Schengen a fost afectată de creşterea fluxurilor de migranţi înregistrată în UE în 2015 şi de temeri sporite privind securitatea, inclusiv cele referitoare la activităţile teroriste şi infracţionale grave de natură transfrontalieră, ceea ce a dus în anii trecuţi la reintroducerea controalelor la frontiere de către mai multe state membre. Prin urmare, necesitatea revenirii la un spaţiu Schengen pe deplin funcţional pentru a se asigura atât libertatea de circulaţie, cât şi redresarea economică a Uniunii Europene a fost reafirmată recent şi de Parlamentul European, care s-a declarat îngrijorat de continuarea controalelor la frontierele interne în spaţiul Schengen şi impactul acestora asupra oamenilor şi a companiilor. Într-o rezoluţie adoptată la sfârşitul săptămânii trecute cu 520 voturi pentru, 86 împotrivă şi 59 abţineri, eurodeputaţii au insistat pe o revenire rapidă şi coordonată la un spaţiu Schengen pe deplin funcţional. Eurodeputaţii le-au solicitat, de asemenea, Consiliului şi statelor membre să îşi intensifice eforturile în ceea ce priveşte integrarea spaţiului Schengen şi să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România şi Croaţia în spaţiul Schengen. Totodată, legislativul european şi-a exprimat dezacordul faţă de orice acţiune bilaterală necoordonată a statelor membre ale UE şi a evidenţiat importanţa respectării principiului nediscriminării în redeschiderea frontierelor. De asemenea, eurodeputaţii au cerut o dezbatere privind un plan de redresare pentru Schengen, pentru a se evita ca orice controale temporare la frontierele interne să devină un aspect semipermanent. Planul ar trebui să includă, de asemenea, măsuri pentru situaţii neprevăzute în cazul unui potenţial al doilea val al pandemiei de COVID-19. Eurodeputaţii au accentuat că este nevoie de o reflecţie asupra modalităţilor de consolidare a încrederii reciproce între statele membre şi de asigurare a unei guvernanţe cu adevărat europene a spaţiului Schengen. Având în vedere noile provocări, PE a invitat Comisia Europeană să propună o reformă a guvernanţei Schengen. De reținut că Spaţiul Schengen este unul dintre pilonii proiectului european. Dreptul la libera circulaţie în UE pentru cetăţenii europeni a devenit realitate la crearea acestei zone, în 1995, când controalele la frontiere au fost eliminate în interiorul acestei zone. Toate statele membre UE fac parte din Schengen, cu cinci excepţii: Irlanda (care a ales să nu devină membră), Bulgaria, Croaţia, Cipru şi România, care ar trebui să se alăture spaţiului Schengen. Patru ţări din afara UE, Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein, au aderat, de asemenea, la spaţiul Schengen. Mai trebuie subliniat că aproximativ 3,5 milioane de persoane traversează în fiecare zi o frontieră internă a UE. Libera circulaţie poate implica, în practică, drepturi diferite pentru diferite categorii de persoane, de la turişti la familii. Toţi cetăţenii UE pot rămâne în alt stat membru ca turişti până la trei luni cu un paşaport sau un card de identitate valabil. De asemenea, aceştia pot lucra şi locui într-un alt stat membru cu dreptul de a fi trataţi în acelaşi mod ca cetăţenii ţării respective. Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenţii au dreptul de a studia în orice stat membru. Cu alte cuvinte, normele Schengen elimină controalele la frontierele interne, armonizând şi consolidând în acelaşi timp protecţia frontierelor externe ale zonei. După intrarea în spaţiul Schengen, oamenii pot călători dintr-un stat membru în altul fără a fi supuşi controalelor la frontieră (ca regulă generală). Autorităţile naţionale abilitate pot, totuşi, să verifice persoanele fizice la frontierele interne sau în apropierea acestora, în cazul în care informaţii din cadrul poliţiei justifică temporar intensificarea supravegherii. Schengen include şi o politică comună în domeniul vizelor pentru sejururi scurte în cazul cetăţenilor din afara UE şi ajută statele participante să îşi unească forţele în lupta împotriva criminalităţii, cu ajutorul cooperării poliţieneşti şi judiciare. (https://bit.ly/2NihJC1)

Emmanuel Macron a denunţat ieri "jocul periculos" al Turciei în Libia, văzând în acesta o ameninţare directă pentru regiune şi pentru Europa. La finalul unei întrevederi cu omologul său tunisian Kais Saied la Palatul Elysee, președintele francez a afirmat: "Consider astăzi că Turcia joacă în Libia un joc periculos şi contravine tuturor angajamentelor sale asumate în cursul conferinţei de la Berlin". Totodată, Macron a ținut să mai precizeze că a ţinut "acelaşi discurs" în cursul unei convorbiri telefonice cu Donald Trump. "Este în interesul Libiei, al vecinilor săi, al întregii regiuni, dar şi al Europei", a adăugat el. Emmanuel Macron a cerut "să se pună capăt ingerinţelor străine şi acţiunilor unilaterale ale celor care pretind să câştige noi poziţii în favoarea războiului" în Libia. De reținut că Turcia a devenit principalul susţinător internaţional al Guvernului de uniune naţională GNA de la Tripoli, care a preluat la începutul lunii iunie controlul asupra întregului nord-vest al Libiei, respingând forţele mareşalului Khalifa Haftar, omul forte din estul libian. Mai trebuie spus că Marcon și-a reluat pozițiile controversate, spunând că recentele incidente navale care au opus Franţa şi Turcia în Mediterana, obiect al unei anchete a Alianţei Nord-Atlantice, constituie "una dintre cele mai frumoase demonstraţii" a faptului că NATO este "în moarte cerebrală".(https://bit.ly/3ewubdq)

Audrey Azoulay, directoarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), s-a declarat ieri "preocupată de creşterea actelor de violenţă comise împotriva jurnaliştilor" care acoperă manifestaţii, subliniind că "libertatea de expresie este un element vital al democraţiei". (https://bit.ly/2YT2YuI)

UE a devenit mai sigură, mai prosperă, cu o populație mai sănătoasă, dar cu decalaje de gen în creștere. Astfel, infracţionalitatea, violenţa, sărăcia, sănătatea precară şi poluare a aerului, toate acestea au cunoscut o scădere în Uniunea Europeană în ultimii cinci ani, însă inegalitatea de gen s-a înrăutăţit, iar eforturile de combatere a schimbărilor climatice au obţinute puţine succese, după cum subliniază Eurostat. (https://bit.ly/2V5ZQKI)

Catastrofa nucleară de la Cernobîl din 1986, cel mai grav dezastru nuclear din istorie, a fost precedată de o serie de alte accidente de mai mică amploare, relevă documente declasificate ieri de Kiev. Volumul în care apar aceste noi informaţii, intitulat „Dosarul KGB despre Cernobîl. De la construcţie până la accident”, a fost prezentat de Serviciul de Securitate al Ucrainei în colaborare cu Institutul memoriei naţionale al ţării. (https://bit.ly/2NnNQA2)

Bulgaria a ordonat ieri cetăţenilor ei să poarte din nou măşti de protecţie în toate spaţiile publice închise, după ce a înregistrat cea mai mare creştere săptămânală a numărului de cazuri de infectare cu noul coronavirus. (https://bit.ly/3elaBAB)

Primarul oraşului belgian Bruges, Dirk De fauw, care a fost grav rănit după ce a fost înjunghiat, a declarat că îl cunoaşte pe atacator şi nu crede că atacul a fost motivat politic. (https://bit.ly/2ByBbI8)

Negocierile asupra armelor nucleare dintre SUA şi Rusia au început ieri la Viena, cu emisarii celor două ţări care au făcut doar comentarii lapidare înainte de întâlnire. S-au dezvăluit puţine despre negocierile cu privire la controlul armelor, însă trimisul SUA a spus clar că ele vor fi despre armele nucleare, dând de înţeles că vor include înlocuirea Tratatului pentru reducerea armelor strategice (START), ce expiră în februarie. "Vom vedea", a spus emisarul special prezidenţial al SUA pentru controlul armelor, Marshall Billingslea, când a sosit cu delegaţia sa la palatul ce se află lângă Ministerul de Externe al Austriei, întrebat la ce se aşteaptă de la negocieri. În același timp, interlocutorul său rus, ministrul-adjunct de externe Serghei Riabkov, a fost de asemenea succint, declarându-le jurnaliştilor la scurt timp după aceea: "Vom vedea, vom vedea. Suntem întotdeauna plini de speranţă". (https://reut.rs/2YlLh82)

Donald Trump a declarat că a suspendat sancţiunile contra demnitarilor chinezi în legătură cu presupusa reprimare a musulmanilor uiguri din Xinjiang, pentru a apăra negocierile comerciale cu Beijingul. (https://bit.ly/3ekXYWd)

Cel mai mare site de informaţii din Ungaria se consideră ameninţat de planurile de restructurare. Astfel, Index.hu, principalul site de informaţii din Ungaria, a anunţat ieri că este "în pericol grav" din cauza unui proiect de restructurare care ar putea limita capacitatea de a publica ştiri negative despre premierul Viktor Orban. Portalul nu a oferit detalii despre natura ameninţării, dar menţionează "o propunere de reorganizare a redacţiei" care "va determina în zilele următoare viitorul Index". (https://bit.ly/37QjCiw)

Preşedintele rus Vladimir Putin s-a deplasat ieri la nou construita catedrală a armatei ruse pentru a le aduce un omagiu soldaţilor morţi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi pentru a saluta modernizarea forţelor militare ruse. "Pentru noi, ruşii, amintirea tuturor celor care au luptat, care au murit, care cu forţele lor ne-au apropiat de victorie în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei (numele dat în fosta Uniune Sovietică războiului germano-sovietic din 1941-1945) este sacră", a spus liderul de la Kremlin. (https://bit.ly/3ekZXd4)

Cancelarul german Angela Merkel a condamnat ferm ieri violenţele urbane izbucnite în weekend la Stuttgart şi consideră "respingătoare" vandalismul şi agresiunile asupra poliţiştilor care au avut loc cu această ocazie. Astfel, purtătorul de cuvânt al cancelarului german, Steffen Seibert a declarat: "Cei care au participat la astfel de acte de violenţă, au atacat brutal poliţişti şi au distrus şi devastat magazine nu au niciun motiv valabil pe care să îl invoce". Totodată, Seibert a spus despre protestatari, că aceștia "s-au răsculat împotriva oraşului lor, împotriva cetăţenilor cu care trăiesc şi împotriva legilor care ne protejează pe toţi". De reținut că actele recente de vandalism, considerate de autorităţi ca fiind de o amploare "fără precedent", au stârnit un val de reacţii în Germania. Circa 20 de persoane, dintre care jumătate au naţionalitate germană, au fost reţinute, conform poliţiei, care a vorbit despre 19 răniţi uşor în rândul forţelor de ordine. (https://bit.ly/315j6vL)

Emmanuel Macron se va deplasa azi în Regatul Ţărilor de Jos pentru a discuta cu prim-ministrul Mark Rutte cu privire la planul de relansare post-pandemie al Uniunii Europene, în legătură cu care olandezii sunt foarte rezervaţi. Mai precis, președintele francez este aşteptat la Haga la finalul după-amiezii pentru o întrevedere, urmată de un dineu de lucru, cu Mark Rutte. "Această deplasare se înscrie în prelungirea numeroaselor contacte şi consultări între preşedinte şi omologii săi pentru a aduce un răspuns european la criză", afirmă Palatul Elysée. Pe fond, liderii europeni s-au angajat într-o cursă contracronometru pentru a se pune de acord înainte de sfârşitul lui iulie asupra planului de relansare, în ciuda divergenţelor profunde constatate la o primă reuniune, desfăşurată săptămâna trecută prin videoconferinţă. Olanda se numără printre cele patru state (alături de Austria, Danemarca şi Suedia) care sunt foarte rezervate în legătură cu proiectul acestui plan, stabilit deocamdată la 750 miliarde de euro, de care vor beneficia în primul rând ţările din sudul Uniunii, cele mai afectate de pandemia de COVID-19. (https://nyti.ms/2NihFlC)

Parchetul rus a cerut ieri şase ani de închisoare pentru regizorul de teatru şi film Kirill Serebrennikov, o personalitate de marcă a universului artistic din Rusia, acuzat de deturnare de fonduri într-un proces controversat. (https://nyti.ms/3hUgCpW)

China, al doilea fabricant de arme din lume, va adera la Tratatul privind Comerţul cu Arme, o decizie care "va consolida pacea" în lume, a dat asigurări ieri Beijingul. De reținut că tratatul, adoptat în 2013 de către ONU şi intrat în vigoare anul următor, prevede că fiecare ţară semnatară evaluează înainte orice tranzacţie dacă armele vândute riscă să fie utilizate în încălcarea vreunui embargou internaţional, să fie deturnare în favoarea unor criminali sau încalcă drepturile omului. Tipurile de arme acoperite de tratat variază de la pistoale şi rachete la avioane şi nave de război. Aderarea Chinei la acest tratat, aprobată în weekend de principalul organ legislativ al ţării, este o măsură importantă "pentru susţinerea multilateralismului", a afirmat în faţa presei purtătorul de cuvânt al diplomaţiei chineze, Zhao Lijian. Statele Unite, principalul furnizor de arme din lume, au semnat acest tratat sub preşedinţia lui Barack Obama, dar Congresul nu l-a ratificat niciodată. Anul trecut, preşedintele american Donald Trump l-a respins, afişându-şi încă o dată sfidarea faţă de unele tratate internaţionale. China "îşi va continua eforturile pentru a menţine şi consolida pacea şi stabilitatea în lume şi în regiune", a adăugat Zhao, dând asigurări că Beijingul "şi-a controlat întotdeauna strict exportul de produse militare". (https://bit.ly/3187EzA)

Economia germană a depăşit cea mai dificilă perioadă a crizei provocate de pandemia de coronavirus şi urmează să se redreseze gradual, a afirmat preşedintele Băncii Centrale a Germaniei, Jens Weidmann. (https://reut.rs/2Nijq2c)

Preţul aurului a crescut semnificativ ieri, investitorii fiind din ce în ce mai interesaţi de metalul galben, pe fondul temerilor că extinderea pandemiei de COVID-19 va încetini ritmul redresării economiei mondiale. Astfel, în condiţiile în care preţul aurului a crescut deja cu 15% de la începutul anului, pe piaţa spot uncia de aur a urcat ieri dimineaţă cu 0,7%, la 1.754,74 dolari, după ce atinsese cel mai ridicat nivel din 18 mai. (https://bit.ly/2NmDHUw)

Grupul francez de produse de lux LVMH, deţinătorul unor mărci precum Christian Dior, Guerlain sau Givenchy, a anunţat ieri o confiscare "istorică" a peste un milion de flacoane de parfum contrafăcute în Grecia, în contextul în care anul trecut grupul a alocat 43 milioane de euro pentru lupta împotriva copiilor contrafăcute ale produselor sale. (https://bit.ly/2AQaiPV)

Arheologii au scos la iveală un vast cerc de stâlpi îngropaţi adânc, ce înconjoară o aşezare străveche din apropiere de Stonehenge, descoperirea deschizând noi piste de cercetare asupra originilor şi semnificaţiei misteriosului monument preistoric. (https://bit.ly/2CzJWlL)

Un sistem săptămânal de testare pentru coronavirus, ce implică recoltarea de probe de salivă ''fără tampon'', este analizat în cadrul unui program pilot desfăşurat la Southampton, în sudul Angliei, acesta putând conduce la o modalitate mai simplă şi mai rapidă de detectare a focarelor de COVID-19. (https://bit.ly/2Nio801)

Compania israeliană Sonovia a anunţat că un material pentru producţia măştilor pe care l-a dezvoltat poate neutraliza până la 99% dintre particulele de coronavirus, chiar şi după spălarea sa repetată, conform unui test reuşit de laborator. (https://reut.rs/3epQeCn)

Sunetele de frecvenţă joasă, care nu pot fi auzite, emise de instalaţiile eoliene nu sunt dăunătoare pentru sănătatea umană, potrivit unui studiu finlandez publicat ieri. Pe fond, mai multe studii au arătat deja în trecut că zgomotul audibil al eolienelor nu are efecte negative asupra sănătăţii, în pofida disconfortului şi a tulburărilor de somn constatate la persoanele care locuiesc în proximitatea lor. Totuşi, noul studiu, realizat timp de doi ani la cererea Guvernului finlandez, a analizat efectele emisiilor sonore de frecvenţă joasă, infrasunete, emise de către eoliene şi care nu pot fi auzite de urechea umană. Deşi, potrivit cercetătorilor, în numeroase ţări au existat multe voci care au atribuit aceste infrasunete unor simptome care merg de la dureri de cap la acufenii şi probleme cardiovasculare, oamenii de ştiinţă afirmă că rezultatele noii cercetări "nu susţin ipoteza conform căreia infrasunetele ar cauza un disconfort". (https://bit.ly/3hTj3t6)

Supercalculatorul japonez Fugaku, creat de Institutul public de cercetare Riken în parteneriat cu grupul informatic nipon Fujitsu, a câştigat titlul de cel mai rapid calculator din lume, a anunţatieri institutul într-un comunicat. Fugaku s-a clasat în fruntea celui mai recent clasament publicat de site-ul specializat Top500, detronând supercalculatorul american Summit, dezvoltat de IBM şi instalat în laboratorul naţional de fizică nucleară din Oak Ridge, o localitate din statul Tennessee. Summit ocupase prima poziţie în ultimele patru clasamente ale acestui site de referinţă, care sunt publicate de două ori pe an. Viteza lui Fugaku este de circa 2,8 ori mai mare decât cea a lui Summit, atingând 415,53 petaflops faţă de 148,6 petaflops. De reținut că un petaflops corespunde unui milon de miliarde de operaţii pe secundă. (https://nyti.ms/2V7ZYJE)

Termometrele din oraşul rus Verhoiansk, din Siberia Orientală, au indicat 38 de grade Celsius, au raportat ieri sursele meteorologice din Rusia. De reținut că Verhoiansk, alături de Oymyakon, sunt cunoscute drept cele mai friguroase locuri de pe planetă, unde temperaturile pot coborî sub valoarea de minus 67 de grade Celsius. Potrivit autorităţilor, situaţia actuală din Verhoiansk, unde temperaturile ridicate au fost înregistrate în acest weekend, este cauzată de un ''anticiclon estic''. (https://bit.ly/3epsnCX)

Popunerea franco-germană a planului de relansare european după criza provocată de noul coronavirus merge "în direcţia cea bună", a apreciat ieri ministrul de externe italian Luigi Di Maio. Totodată, această propunere "a contribuit la orientarea dezbaterii europene în direcţia cea bună, deschizând calea spre o propunere a Comisiei Europene, valabilă şi ambiţioasă", şi-a exprimat satisfacţia Di Maio în finalul unei întâlniri la Roma cu omologul său german Heiko Maas. (https://bit.ly/3dqXtZw)

Joel Schumacher, regizor al filmelor „St. Elmo’s Fire”, „The Lost Boys”, „Batman Forever” și “Batman and Robin” a murit ieri la New York, după o luptă de un an cu cancerul. Artistul avea 80 de ani. (https://bit.ly/37P2Qk2)

Adjunctul ministrului de finanțe german a anunțat luni că este necesar ca toate instituțiile financiare și băncile să se pregătească pentru un Brexit foarte dur, riscul unei situații dificile fiind foarte ridicat. (https://reut.rs/3fLsuc6)

O analiză despre cât de mult și-l dorește China pe Donald Trump președinte pentru încă patru ani. (https://bit.ly/37QCwWN)

Potrivit presei americane, China își va stabili o extensie a guvernului central în Hong Kong pentru a superviza chestiunile de securitate națională ale regiunii. Noua lege ar trebui să intre în vigoare la sfârșitul acestei luni. (https://on.wsj.com/3hP1kCV)

Talibanii au ucis 291 de oameni din personalul de securitate afgană, în cursul săptămânii trecute, cel mai ridicat număr din ultimii 19 ani. (https://bit.ly/2YmxA8W)

Cele mai importante Bănci americane au înregistrat un plus de 1850 miliarde de dolari, în depozite, în primul trimestru al acestui an. Creșterea a continuat în aprilie când depozițile au crescut cu 865 miliarde de dolari, și în Mai, cu un plus de 604 miliarde de dolari. (https://bit.ly/383k90Z)

Trei branduri, The North Face, REI și Upwork, au decis să boicoteze Facebook pentru felul în care gestionează dezinformările și postările care incită la ură, retrăgându-și reclamele de pe rețeaua socială. Cu susținerea mai multor grupuri de apărare a drepturilor civice, campania este așteptată să atragă și alte companii. (https://cnn.it/2NhOuPA)

Un grup de utilizatori TikTok și fani K-pop susțin că au cumpărat mii de bilete la evenimentul electoral organizat pentru Donald Trump în Tulsa, special pentru a lăsa locurile libere la discursul președintelui. Organizatorul campaniei lui Donald Trump anunța la începutul săptămânii trecute că cererea de bilete depășește un milion. (https://nyti.ms/2CqcJc8)

Presa din SUA scrie despre planurile și disensiunile din cadrul diviziei Apple de realitatea virtuală și augmentată, care lucrează la o cască ce este văzută ca viitorul mare hit al companiei americane, după iPhone. Casca ar urma să fie lansată în 2022, urmată la un an de o pereche de ochelari de realitate augmentată. (https://bloom.bg/3fStzyZ)

BlueKai, companie deținută de Oracle, care furnizează una dintre cele mai folosite soluții de programmatic și una dintre cele mai mari baze de date personale, a expus miliarde de înregistrări din cauza unui server nesecurizat. Au putut fi accesate cu ușurință informații pe baza cărora utilizatorii pot fi identificați. (https://tcrn.ch/3dtPTwZ)

Volkswagen vrea ca până în 2025 să dezvolte singur software-ul pentru 60% din propriile mașini în loc să lucreze cu companiile de tehnologie în această direcție. În acest scop, compania va crește până la finele anului numărul angajaților diviziei de software de la 3.000 la 5.000! (https://on.ft.com/2YXVarz) Partidul Sârb al Progresului al preşedintelui Aleksandar Vucic a câştigat cu 63,4% alegerile parlamentare care au avut loc în weekend în Serbia şi care au fost parţial boicotate de opoziţie. Estimarea agenţiei CESID se bazează pe un eşantion al secţiilor de votare, având în vedere că sondajele la ieşirea din secţiile de votare nu sunt permise în Serbia. Partenerul de coaliţie guvernamentală, Partidul Socialist al Serbiei al ministrului de externe Ivica Dacic, a obţinut 10.3%. Formaţiunea de opoziţie SPAS, a fostului jucător de polo pe apă Aleksandar Sapic a ieșit cel mai probabil pe locul al treilea, cu 3.9% din sufragii. Dincolo de acestea, nicio altă formaţiune politică nu a reuşit să depăşească pragul de 3% pentru a obţine unele din cele 250 de locuri din parlamentul sârb. Totodată, trebuie reținut că reprezentanţii minorităţilor etnice se califică după reguli diferite. Cea mai mare parte a opoziţiei a boicotat scrutinul, acuzându-l pe Vucic că a manipulat mass-media şi economia, înclinând balanţa în favoarea sa. (https://bit.ly/2YTTQGk)

Parlamentul regional al landului Renania de Nord-Westfalia ia în calcul reinstituirea unei izolări regionale ca răspuns la noul focar de coronavirus care afectează peste 1.000 de lucrători într-un abator. (https://bit.ly/2NeZTQi)

Marea Britanie va prezenta în cursul săptămânii acesteia planul său de relaxare a măsurilor de izolare adoptate pentru a lupta împotriva pandemiei de coronavirus, a anunţat ieri ministrul sănătăţii britanic Matt Hancock. Pe fond, planul de ieşire din izolare ar putea cuprinde o relaxare a măsurii de distanţare socială la doi metri, care ar permite întreprinderilor să-şi redeschidă porţile la începutul lunii iulie. Numeroşi angajatori, în principal în sectoarele hotelier şi de divertisment, au indicat că le-ar fi imposibil să-şi reia activităţile dacă această măsură de distanţare este menţinută. (https://bbc.in/3ezbtS4)

Parlamentul European solicită Comisiei Europene să prezinte noi orientări specifice pentru lucrătorii transfrontalieri şi sezonieri în contextul COVID-19, să propună soluţii pe termen lung pentru a face faţă practicilor abuzive de subcontractare şi să se asigure în mod prioritar că Autoritatea Europeană a Muncii devine pe deplin operaţională. Reuniţi în sesiune plenară, eurodeputaţii au adoptat la sfârșitul săptămânii trecute o rezoluţie în care îndeamnă Comisia să evalueze situaţia generală a ocupării forţei de muncă şi condiţiile de sănătate şi de siguranţă ale lucrătorilor transfrontalieri şi sezonieri, inclusiv rolul agenţiilor de muncă temporară, al agenţiilor de recrutare, al altor intermediari şi al subcontractanţilor, pentru a identifica lacunele de protecţie şi eventuala necesitate de a revizui cadrul legislativ existent. Pe fond, legislativul european solicită, de asemenea, un acord rapid şi echilibrat privind coordonarea sistemelor de securitate socială, care este necesară pentru combaterea fraudei sociale şi încălcării drepturilor sociale ale lucrătorilor mobili. Statele membre trebuie să consolideze capacitatea inspecţiilor muncii şi să asigure locuinţe de calitate, care ar trebui decuplate de la remuneraţia lor. (https://bit.ly/2NlmSJv)

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a spus-o pe față și a transmis că nu a exclus posibilitatea de a candida din nou pentru funcţia de preşedinte al ţării, în cazul în care alegătorii aprobă printr-un referendum modificări constituţionale care să-i permită să rămână la Kremlin după 2024 când i se încheie actualul mandat. (https://reut.rs/37O6yuh)

Guvernul libian de uniune naţională, cu sediul la Tripoli şi recunoscut de ONU, a denunţat în weekend drept "declaraţie de război" ameninţările Egiptului de a interveni militar în conflictul din Libia vecină. Acest război al cuvintelor intervine în ajunul unei reuniuni ministeriale prin videoconferinţă a Ligii Arabe pe tema situaţiei din Libia, la care GNA a refuzat să participe. De reținut că în conflictul din Libia, Egiptul sprijină forţele mareşalului Khalifa Haftar, rivale GNA, care la rândul său este sprijinit de Turcia. Cu sprijinul militar al Turciei, GNA a obţinut victorii semnificative de la începutul lunii iunie, preluând controlul asupra întregului nord-vest al Libiei. (https://bit.ly/3emJKUV)

Preşedintele interimar al Boliviei, Jeanine Anez, a promulgat duminică seară legea ce convoacă alegerile generale pe 6 septembrie, avertizând totodată asupra riscurilor generate de epidemia de coronavirus. Alegerile, prevăzute iniţial pentru 3 mai, au fost amânate din cauza epidemiei. Pe fond, un acord între parlament, tribunalul electoral suprem şi partidele politice care se vor prezenta la scrutin a fixat aceste alegeri pentru data de 6 septembrie. Însă Jeanine Anez era reticentă în a promulga această lege, argumentând că această dată ar coincide cu vârful epidemiei. (https://bit.ly/2NvyTw9)

Uniunea Europeană şi China au încercat să depăşească tensiunile dintre ele cu ocazia summitului în sistem de videoconferinţă ce a avut loc ieri, acestea fiind primele discuţii oficiale între Bruxelles şi Beijing după acuzaţiile europene privind dezinformarea despre noul coronavirus de către partea chineză. La summit au luat parte preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedintele chinez Xi Jinping şi premierul Li Keqiang. Pe fond, oficialităţi UE afirmă că Beijingul a încercat să pună presiune pe ţările UE folosind social media pentru a răspândi informaţii false despre ceea ce China consideră a fi neglijarea pacienţilor cu COVID-19 de către europeni. Beijingul a respins toate acuzaţiile UE. Această întâlnire virtuală avea scopul să pregătească o reuniune extraordinară între preşedintele chinez şi şefii celor 27 de state membre ale UE, în timp ce ambele părţi speră să semneze în acest an un acord cu privire la protecţia investiţiilor. Preşedinţii instituţiilor europene şi-au exprimat "grava lor preocupare" pentru fosta colonie britanică în faţa preşedintelui Xi Jinping şi a premierului Li Keqiang. Ei şi-au exprimat de asemenea nemulţumirea faţă de campaniile de dezinformare şi de atacurile cibernetice lansate din China. În fine, liderii instituţiilor UE şi-au exprimat dezamăgirea faţă de absenţa progreselor în negocierile comerciale. Discuţiile cu premierul chinez, apoi cu preşedintele Xi au durat şase ore. Summitul s-a încheiat fără o declaraţie comună. "Este esenţial să avem un dialog cu China pentru a ne apăra valorile, dar avem puncte de dezacord asupra unor subiecte esenţiale", a explicat preşedintele Consiliului, Charles Michel, în conferinţa de presă. În același timp, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că "China este un partener comercial, un concurent economic şi un rival sistemic", adăugând că "toate acestea demonstrează că relaţia noastră nu este uşoară". De reținut că UE şi China negociază de un an semnarea unui acord cu privire la protecţia investiţiilor lor care să acorde întreprinderilor europene acces pe piaţa chineză şi în acelaşi timp să protejeze întreprinderile UE în faţa marilor grupuri chineze subvenţionate. Or, aşteptările europenilor au fost, deocamdată, zadarnice. "Avem nevoie de mai multă ambiţie din partea Chinei pentru a încheia un astfel de acord până la sfârşitul anului", a mai subliniat șefa executivului comunitar, adăugând și că "aşteptăm de la autorităţile chineze angajamente cu privire la întreprinderile de stat şi la transparenţa asupra ajutoarelor şi transferurilor de tehnologie forţate". Chinezii sunt la rândul lor preocupaţi de noua legislaţie europeană asupra investiţiilor străine şi de distanţarea UE faţă de acestea. "China se deschide în mod hotărât şi se angajează să creeze un mediu comercial internaţional axat pe piaţă şi bazat pe dreptul pentru întreprinderile internaţionale", a declarat premierul Li Keqiang într-o scurtă prezentare a summitului la televiziunea naţională CCTV. "Sperăm că UE va manifesta de asemenea deschiderea pieţelor sale comerţului şi investiţiilor şi îşi va flexibiliza restricţiile la exportul spre China", a mai spus acesta. Angajat într-un conflict comercial şi politic cu SUA, Beijingul caută susţineri. Washingtonul i-a avertizat pe europeni înaintea summitului: "Partidul Comunist chinez vrea să vă oblige să alegeţi" între SUA şi China, a afirmat şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo. Dar europenii refuză să se lase prinşi în jocul tensiunilor între cele două mari puteri, iar fondul l-a articulat în weekend, comisarul european al industriei, Thierry Breton, care a precizat că "Europa nu va fi câmpul de luptă între SUA şi China". China este dispusă să menţină o comunicare strânsă cu preşedinţii instituţiilor europene pentru a face să progreseze o serie de agende politice majore şi să ridice relaţiile sino-europene la un nou nivel, a asigurat preşedintele Xi Jinping, citat de presa de stat din Beijing. (https://bit.ly/2CveOnl)

Primul avion de antrenament avansat produs pe plan local în Taiwan a efectuat ieri zborul inaugural, ca parte a obiectivului de a stimula forţa de apărare a teritoriului. Pe fond, Brave Eagle jet a efectuat un zbor de 12 minute de la baza aeriană Ching Chuan Kang din centrul Taiwanului, în timp ce preşedintele Tsai Ing-wen şi alţi oficiali de rang înalt urmăreau de la bază zborul. (https://bit.ly/2B0qyxJ)

Unul dintre cei mai căutaţi lideri de cartel din Mexic, Jose “El Marro” Yepez, şeful cartelului Santa Rosa de Lima, a ameninţat guvernul şi pe inamicii săi, prin intermediul unor mesaje video extrem de neobişnuite, inclusiv unul în care poate fi văzut cum îşi reţine lacrimile după arestarea mamei sale, pe parcursul weekendului. (https://nyti.ms/2ClrlJN)

Muzeul de Istorie Naturală din New York va demonta de la intrarea principală statuia lui Theodore Roosevelt, cel de-al 26-lea preşedinte al Statelor Unite. Mai precis, oficialii municipali newyorkezi au decis să dea curs cererii muzeului referitor la monumentul care îl reprezintă pe Roosevelt călare, însoţit pe jos de un indian şi un războinic african. Instituţia de cultură a considerat că statuia trebuie îndepărtată deoarece "prezintă explicit negrii şi indigenii ca subjugaţi şi inferiori rasial", a precizat ieri primarul Bill de Blasio. În schimb, Sala Biodiversităţii din clădire va fi redenumită după preşedinte, a cărui familie se numără printre fondatorii muzeului; un stră-strănepot al lui Roosevelt este în prezent membru în consiliul de administraţie. (https://bit.ly/2NkRRFC)

Oamenii de ştiinţă au cartografiat pentru prima dată Zealandia, continentul scufundat.Mai precis, hărţi interactive descrise drept un ”punct de referinţă ştiinţific” au dezvăluit vastul continent care se află sub Noua Zeelandă, aşa cum nu a mai fost văzut niciodată. (https://bit.ly/2zQV2BB)

O analiză despre tensiunile dintre Coreea de Sud și Coreea de Nord. (https://bit.ly/2BpYWlB)

Comisia Europeană organizează sâmbătă, 27 iunie, un mega-concert online ce face parte din campania sa ”Global Goal: Unite For Our Future” menită să strângă fonduri pentru lupta împotriva coronavirusului. Concertul, organizat împreună cu organizația internațională Global Citizen, va fi dublat de un summit internațional destinat strângerii de fonduri pentru finanțarea cercetărilor în domeniul tratamentelor și vaccinului anti-coronavirus. Până acum, inițiativa Comisiei a strâns aproape 10 miliarde de euro. Gazda concertului va fi actorul american Dwayne Johnson, iar printre interpreți se numără Shakira, Coldplay, Usher, Jennifer Hudson, Miley Cyrus, Justin Bieber și Quavo, J Balvin, Chloe x Halle, Yemi Alade, Christine and the Queens. (https://bit.ly/2Z0T1LE)

Partea întunecată a căutării vaccinului anticoronavirus constă în faptul că au început să dispară animalele. Pe fond, printre numeroasele reacții adverse cauzate de pandemia Covid, în China mai există altă problemă uriașă legată de maimuțele folosite pe post de cobai în laboratoare. Şi asta pentru că cercetările constante pentru găsirea vaccinului au făcut ca aceste animale să fie rare și scumpe din cauza cererii foarte mari. (https://bit.ly/2AN3QsV)

Materialul genetic antic extras din osemintele umane îngropate în celebra necropolă irlandeză de la Newgrange îi aparţine unui bărbat din Neolitic, probabil un rege sau căpetenie, ai cărui părinţi erau probabil frate şi soră, conform unui nou studiu. (https://bit.ly/2V76sIR)

Parlamentul European a denunţat ideea supremaţiei rasei albe, condamnă cu fermitate „decesul îngrozitor” al lui George Floyd şi îşi exprimă sprijinul faţă de protestele paşnice. Având în vedere că discriminarea şi hărţuirea rasială rămân frecvente în întreaga Uniune Europeană, eurodeputaţii consideră că e nevoie de eliminarea prejudecăţilor rasiale şi etnice din procedurile de aplicare a legii penale şi sancţionarea cazurilor de brutalitate din partea poliţiei. Instituţiile UE şi statele membre ar trebui să recunoască în mod oficial injustiţiile din trecut şi crimele împotriva umanităţii comise împotriva persoanelor de origine africană, a persoanelor de culoare şi a romilor. (https://bit.ly/2zUBdtl)

Poliţia din Haga a reţinut în weekend aproximativ 400 de persoane după ce au refuzat să plece de la un protest organizat pentru a contesta măsurile de distanţare socială impuse de autorităţi pentru a limita răspândirea coronavirusului. (https://bit.ly/2BrbpW2)

Și în final, o versiune animată a lui Mister Bean, popularul personaj creat de actorul britanic Rowan Atkinson, este prezentă de ieri într-un video prin care Organizaţia Mondială a Sănătăţii vrea să conştientizeze populaţia să fie în continuare vigilentă împotriva noului coronavirus. În acest anunţ de un minut şi jumătate, care poate fi văzut pe canalul OMS de pe YouTube, Mister Bean oferă cetăţenilor mai multe sfaturi care trebuie urmate inclusiv în actuala perioadă de relaxare, ca de exemplu să se spele cu grijă pe mâini şi să menţină o distanţă fizică de cel puţin un metru şi jumătate unii de ceilalţi. De asemenea, le recomandă să fie atenţi la orice simptom, să consulte medicul dacă este necesar şi, toate acestea, "menţinând contactul şi fiind amabili cu vecinii". Popularul personaj împlineşte anul acesta 30 de ani de existenţă, o perioadă în care a fost protagonistul a două filme şi a participat la inaugurarea Jocurilor Olimpice de la Londra din 2012, deşi în ultimii ani Atkinson s-a arătat destul de reticent să-l întruchipeze din nou pe Mister Bean. (https://bit.ly/2BxktZk)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier