• Marco Badea

Tribuna Internațională - 22 mai 2020

📸Imaginea zilei vine din mahalaua orașului indian Kolkata, acolo unde, după ordinul de evacuare de urgență, o femeie își poartă fiul în brațe, grăbindu-se să ajungă într-un loc sigur și încercând să se protejeze de ploile abundente, generate de ciclonul#Amphan. De reținut că până acum, aproape 100 de morți, sute de sate inundate, zeci de mii de case distruse și culturi agricole pierdute au rămas în urma ciclonului Amphan, care a "măturat" săptămâna asta regiuni întinse din India şi Bangladesh.

photo source: @Dibyangshu Sarkar/AFP via Getty Images

Un număr de aproximativ 15,9 milioane de persoane cu vârsta de peste 15 ani erau angajate în anul 2019 în sectorul de aprovizionare cu alimente din Uniunea Europeană, echivalentul a 8% din totalul persoanelor angajate, România fiind statul membru cu cea mai mare pondere a angajaţilor, 23%, arată datele publicate azi de Eurostat. Pe fond, alte state membre cu o pondere mare a angajaţilor din sectorul de aprovizionare cu alimente sunt Grecia, cu un total de 18%, şi Polonia, cu un total de 14%. La polul opus, ţările cu cea mai mică pondere a angajaţilor din sectorul de aprovizionare cu alimente sunt Luxemburg şi Suedia, ambele cu 3%, urmate de Danemarca, 4%. Datele Eurostat arată că patru regiuni din România au o pondere ridicată a angajaţilor din sectorul de aprovizionare cu alimente: Nord-Est (44% din totalul persoanelor angajate, cel mai ridicat procent înregistrat în UE), Sud-Vest Oltenia (34% ), Sud-Est (24%) şi Sud-Muntenia (23%). La nivelul Uniunii Europene, aproape jumătate, adică un total de 46%, dintre persoanele angajate în sectorul de aprovizionare cu alimente lucrau în zootehnie şi culturi de câmp. Job-urile în fabricarea de produse alimentare erau responsabile pentru 26% din locurile de muncă din sectorul aprovizionării cu alimente, urmate de locurile de muncă în vânzările cu amănuntul de alimente, băuturi şi ţigări în magazinele specializate (15%), vânzările angro de alimente, băuturi şi ţigări (8%), producţia de băuturi (3%), vânzările angro de materii prime şi animale vii (2%), pescuit şi acvacultură (1%). Eurostat subliniază că persoanele care sunt angajate în baruri şi restaurante nu sunt incluse în rândul angajaţilor din sectorul de aprovizionare cu alimente. Datele statistice mai arată că, la nivelul UE, 59% dintre angajaţii din sectorul de aprovizionare cu alimente sunt bărbaţi, Germania fiind singurul stat membru unde femeile sunt predominante (52% femei şi 48% bărbaţi). (https://bit.ly/2M2oZBr)

Un economist de la Stanford University, Nicholas Bloom, crede că recuperarea locurilor de muncă ”va dura mai mult și va arăta mai gri decât ne-am gândit”, întrucât aproximativ 42% din recentele pierderi de pe piața muncii vor fi permanente. Acesta a analizat efectele pandemiei coronavirus asupra pieții muncii. ”Firmele intenționează să îi reangajeze pe acești oameni, dar știm deja din trecut că aceste aspirații deseori nu se dovedesc reale”. Dacă economia globală își revine, va arăta destul de diferit de ceea ce am experimentat până acum. Regulile de distanțare socială devenind noul normal, nu mai este nevoie de la fel de mulți angajați în restaurante, teatre, magazine, arene sportive, avioane. De asemenea, multe companii vor prefera ca angajații lor să lucreze de acasă, ceea ce reduce necesitatea de a intra în trafic și a folosi serviciile din apropierea locului de muncă. Distanțarea socială va accelera și tendința către automatizare, ceea ce va contribui la dispariția anumitor locuri de muncă. (https://nyti.ms/3elvRWH)

Libanul riscă o criză alimentară majoră şi s-ar putea ca în curând multor libanezi să le fie greu să-şi cumpere chiar şi pâine din cauza crizei financiare acute, ca urmare a epidemiei de COVID-19, a avertizat ieri premierul libanez, Hassan Diab. Într-un editorial în Washington Post, Hassan Diab a atras atenţia cu privire la o urgenţă globală de securitate alimentară declanşată de pandemie. El s-a pronunţat împotriva restricţionării exporturilor alimentare şi a solicitat SUA şi Uniunii Europene să înfiinţeze un fond de urgenţă pentru a ajuta Orientul Mijlociu să evite o criză severă. De reținut că Libanul era într-o criză profundă și înainte de COVID-19. Moneda locală a pierdut mai mult de jumătate din valoarea sa din octombrie, în contextul unei penurii de lichidităţi valutare. Inflaţia şi şomajul cresc vertiginos. Libanul a intrat în faliment de stat din martie. Preţurile la produsele din import au crescut mai mult decât dublu de la începutul anului, în condițiile n care mai mult de jumătate din alimentele din Liban provin din import. (https://wapo.st/3g94XD7)

Patronul Facebook, Mark Zuckerberg, a recunoscut că reţeaua sa socială a fost în întârziere în ceea ce priveşte combaterea interferenţelor în alegerile prezidenţiale americane din 2016 şi s-a declarat "încrezător" în puterea de a "proteja integritatea" viitoarelor alegeri, într-un interviu acordat ieri pentru BBC News. La fel ca Twitter, platforma Facebook a fost criticată dur pentru că nu a dejucat campaniile de dezinformare majore din 2016, inclusiv în timpul campaniei electorale americane. Recunoscând că Facebook era "în urmă" în cursul ultimei campanii electorale în SUA, Mark Zuckerberg a subliniat că împiedicarea amestecului în alegeri reprezintă o "cursă a înarmării" faţă de ţări ca Rusia, Iran şi China. În acelaşi interviu, Zuckerberg a evocat cele trei priorităţi ale Facebook în perioada pandemiei provocate de noul coronavirus: retragerea ştirilor false, posibilitatea ca oamenii să menţină legătura cu cei apropiaţi şi ajutorul dat micilor întreprinderi. (https://bbc.in/2WQHr6a)

Mai mult de zece website-uri au fost atacate ieri de hackeri anti-Israel, care au postat o înregistrare video despre distrugerea Israelului, în locul conţinutului obişnuit al site-urilor, au informat mass-media israeliene. Site-urile piratate au difuzat o înregistrare video cu mesajul "Numărătoarea pentru distrugerea Israelului a început demult", scris în ebraică şi engleză, precum şi imagini care par să prezinte Tel Avivul distrus. (https://bit.ly/3cULowe)

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi premierul nipon Shinzo Abe au inaugurat ieri, în plină pandemie de coronavirus, un nou spital la Istanbul, pe care l-au numit un simbol al prieteniei trainice dintre cele două ţări. 'Basaksehir Cam and Sakura City Hospital' a fost denumit astfel după pinii din Turcia şi după cireşii din Japonia, a declarat preşedintele Erdogan despre spitalul cu mai mult de 2.600 de paturi. Premierul nipon Shinzo Abe, care a participat la eveniment prin legătură video, a spus că întreprinderea public-privată va favoriza activitatea economică în Turcia. De reținut că Erdogan, care nu purta masca de protecţie obligatorie, a subliniat că spitalul "va avea un rol esenţial" în lupta împotriva noului tip de coronavirus, denumindu-l de asemenea un pas care "simbolizează prietenia permanentă" turco-niponă. Altfel spus, mai mult de 15.000 de pini şi de cireşi au fost plantaţi în jurul spitalului, a cărui capacitate zilnică este de 35.000 de pacienţi şi 500 de operaţii. În altă ordine de idei, Turcia intenţionează să facă din acest spital un important centru al turismului medical şi datorită apropierii acestui spital de principalul aeroport internaţional din Istanbul, în condiţiile în care ţara încearcă să depăşească problemele economice cauzate de criza sanitară globală. Ministerul Sănătăţii a primit deja directiva de a începe să primească pacienţi din 31 de ţări, inclusiv din Germania, Regatul Unit şi Rusia. (https://bit.ly/3bSCYnL)

Și tot legat de Japonia: un val neobişnuit de proteste online a contribuit la amânarea dezbaterii unui proiect de lege privind pensionarea procurorilor din Japonia. Astfel, sute de mii de mesaje pe Twitter au marcat un nou mod de a face politică, adaptat la pandemia de coronavirus. Jurnaliștii de la Reuters au observat că izbucnirile de indignare sunt rare în politica niponă. În Japonia, protestele de stradă sunt mai degrabă paşnice, iar uneori sunt conduse de bătrâni. Online, susţinătorii guvernului au acoperit uneori opoziţia, iar guvernul condus de premierul Shinzo Abe a luat doar rareori în considerare opinii diferite. Totuși, lucrurile s-au schimbat după apariţia unui proiect de lege pentru creşterea vârstei de pensionare a magistraţilor, considerată de critici o ameninţare la adresa independenţei justiţiei. Unii parlamentari din opoziţie au susţinut că scopul actului normativ este de a asigura retroactiv legalitatea deciziei de a-l menţine în funcţie pe procurorul Hiromu Kurokawa din Tokyo, perceput ca un apropiat al lui Abe. (https://reut.rs/2TuutbZ)

Donald Trump a decis să retragă SUA dintr-un alt acord important privind controlul armelor. Astfel, Trump urmează să informeze Rusia în cursul zilei de mâine că SUA nu va mai face parte din Tratatul Open Skies, negociat acum trei decenii, care permite fiecărui stat să zboare deasupra teritoriului celeilalte, cu echipamente cu senzori pentru a se asigura că nu pregătesc o acțiune militară. Pe fond, analiștii din Statele Unite preconizează că decizia lui Trump va fi percepută ca dovadă că SUA intenționează să iasă și dintr-un alt tratat cu Rusia, New START, care expiră la 5 februarie 2021, chiar la câteva săptămâni după inaugurarea noului președinte și care a prevăzut acoperirea reducerii și limitării armelor ofensive strategice pe întreg deceniul trecut. În același context, trebuie reținut că oficialii americani s-au plâns de mai multe ori că Moscova violează acordul Open Skies, prin interzicerea zborurilor deasupra unui oraș unde se crede că Rusia dezvoltă arme nucleare care pot ajunge până în Europa, precum și zboruri deaspra zonelor de exerciții militare rusești. Totodată, un alt factor care a dus la decizia de mâine constă în faptul că, în rapoarte clasificate ale Pentagonului și agențiilor de informații americane se arată că Rusia folosește zborurile deasupra Statelor Unite pentru a indentifica infrastructură americană care poate fi atacată cibernetic. (https://nyti.ms/2TvHEcL)

Totodată, Rusia a denunţat ieri ''lovitura'' dată securităţii europene, după ce Statele Unite au anunţat că se retrag din tratatul Cer Deschis (Open Skies), acuzând Moscova de nerespectarea acestuia. "Retragerea Statelor Unite din acest tratat înseamnă nu numai o lovitură dată fundamentului securităţii europene, dar şi instrumentelor de securitate militare existente şi intereselor esenţiale de securitate ale chiar aliaţilor SUA", a declarat ministrul adjunct de externe rus Aleksandr Gruşko. (https://bit.ly/36m058T)

Și pe fondul aceluiași context, ambasadorii ţărilor membre NATO au fost convocaţi azi pentru o reuniune de urgenţă, după anunţarea retragerii SUA din tratatul internaţional "Cer Deschis" din cauza încălcării acestuia de către Rusia. De reținut că Tratatul, la care au aderat 35 de ţări, printre care şi România, permite survolul teritoriilor respective de către aeronave de observaţie neînarmate. (https://bbc.in/3bOpmK8)

Statele Unite au avertizat ieri China în legătură cu adoptarea unei legi privind "securitatea naţională" în Hong Kong, despre care Washingtonul afirmă că ar fi "foarte destabilizatoare" pentru acest teritoriu semi-autonom. Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei americane, Morgan Ortagus, a transmis: "Orice încercare de impunere a unei legi privind securitatea naţională care nu reflectă voinţa cetăţenilor din Hong Kong ar fi foarte destabilizatoare şi ar fi puternic condamnată de Statele Unite şi de comunitatea internaţională". De reținut că parlamentul chinez a anunţat ieri că va studia în următoarele zile o lege privind "protejarea securităţii naţionale" în Hong Kong. Aceasta intenţionează să consolideze "mecanismele de aplicare" în acest domeniu în fosta colonie britanică zguduită în 2019 de proteste împotriva autorităţilor de la Beijing care au avut uneori un caracter violent. Potrivit Departamentului de Stat al SUA, acest proiect de lege "subminează angajamentele şi obligaţiile asumate de Republica Populară Chineză în Declaraţia comună sino-britanică", care asigură o anumită autonomie Hong Kong-ului după retrocedarea sa Chinei de către Marea Britanie în 1997. (https://bit.ly/3bSEwhz)

Premierul iordanian Omar Razzaz a ameninţat ieri cu revizuirea relaţiilor regatului haşemit cu Israelul dacă statul ebraic îşi va duce la îndeplinire planurile de anexare a teritoriilor palestiniene din Cisiordania ocupată. Razzaz a declarat: "Nu vom accepta măsuri unilaterale israeliene de anexare a teritoriilor palestiniene şi va trebui să reconsiderăm relaţiile cu Israelul în toate dimensiunile sale". "Dar nu ne vom grăbi", a declarat premierul Iordaniei, ţară care, alături de Egipt, este semnatara unui tratat de pace cu Israelul. De reținut că Israelul intenţionează să anexeze peste 130 de colonii evreieşti în Cisiordania ocupată şi în Valea Iordanului, o fâşie de pământ care se întinde între Marea Galileei şi Marea Moartă. Peste 600.000 de israelieni trăiesc în aşezările din Cisiordania. Palestinienii şi comunitatea internaţională consideră că aceste colonii sunt ilegale. Iordania a respins în repetate rânduri orice anexare israeliană a teritoriilor palestiniene ocupate, avertizând că aceasta ar "ucide şansele de pace". (https://bit.ly/36krzvT)

Donald Trump a declarat ieri că dacă un al doilea val al epidemiei noului coronavirus va afecta din nou Statele Unite nu va mai încerca să închidă din nou ţara. "Fie că este vorba de tăciuni, fie că sunt flăcări, le vom stinge", a adăugat preşedintele american în timpul unei vizite la fabrica de automobile Ford din Ypsilanti, în vestul statului Michigan. Această declaraţie survine în condiţiile în care toate cele 50 de state americane au relaxat deja într-o oarecare măsură restricţiile. Statele conduse de republicani au încercat într-o mai mare măsură să redeschidă economia mai rapid, în timp ce statele conduse de democraţi au o abordare mai prudentă. De reținut că oficialii din domeniul sănătăţii publice au avertizat că o relaxarea prea rapidă a măsurilor restrictive ar putea duce la un al doilea val de infectări în toamnă şi la iarnă. Aceştia sunt îngrijoraţi că nu va exista voinţă politică sau publică de a reintroduce măsurile restrictive dacă situaţia o va impune. În pofida declaraţiilor preşedintelui Trump, măsurile restrictive aplicate activităţilor economice, care au afectat cea mai mare parte a ţării, au fost puse în aplicare de autorităţile locale şi de stat, care ar fi responsabile de aplicarea unor noi ordine în cazul unui nou val al epidemiei COVID-19. Totodată, Donald Trump a refuzat joi să poarte masca de protecţie în public în timpul vizitei la fabrica de automobile din Michigan, în pofida apelului procurorului general care i-a solicitat preşedintelui să poarte mască în conformitate cu ordinele de sănătate publică. (https://cnb.cx/36mTxHp)

China "nu înţelege" că sistemul de justiţie canadian este independent, insistând să lege detenţia a doi canadieni de arestarea unui membru chinez din conducerea companiei Huawei în Canada, şi-a exprimat ieri regretul premierul canadian Justin Trudeau. Într-o critică directă a Beijingului, într-un moment în care relaţiile diplomatice dintre cele două ţări sunt la un nivel foarte scăzut, Justin Trudeau a declarat: "Canada are un sistem judiciar complet independent de imixtiunea politicienilor; nu este chiar acelaşi lucru în China". (https://bit.ly/2A1NDPy)

Senatul american a aprobat ieri numirea politicianului republican John Ratcliffe, un prieten apropiat al preşedintelui Donald Trump, la conducerea serviciilor de informaţii. Numirea lui John Ratcliffe ca Director of National Intelligence a fost aprobată cu 49 de voturi pentru şi 44 împotrivă, la zece luni după ce a fost nevoit să renunţe la nominalizarea sa pentru acest post de conducere care supraveghează şi coordonează activităţile CIA, NSA şi ale altor 15 agenţii de informaţii din Statele Unite. (https://nyti.ms/2ZrrWTW)

Donald Trump a anunţat ieri decizia de coborâre în bernă a drapelului SUA de pe toate clădirile federale timp de trei zile (de vineri până duminică), pentru a onora memoria victimelor epidemiei noului coronavirus. De reținut că SUA este cea mai afectată țară ca urmare a acestei pandemii, cu peste 1.6 milioane de cazuri confirmate și peste 96 de mii de decese. (https://bit.ly/3e6H8Ka)

Fondul Monetar Internaţional a anunţat ieri că peste 20 de ţări sărace au cerut anularea datoriei publice bilaterale, conform iniţiativei sprijinite de G20, iar FMI este pregătit să susţină extinderea programului dincolo de sfârşitul acestui an. De reținut că mai multe de jumătate din cele 73 de ţări sărace eligibile şi-au exprimat interesul în acest program, în contextul pandemiei de COVID-19, iar solicitările ar urma să crească, a anunţat tot ieri purtătorul de cuvânt al FMI, Gerry Rice. Mai trebuie subliniat că peste 300 de parlamentari din întreaga lume au cerut Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale să anuleze datoriile celor mai sărace ţări ale lumii, în contextul pandemiei, şi să majoreze finanţarea pentru a evita un colaps al economiei globale. Iniţiativa, condusă de senatorul Bernie Sanders, fost candidat la preşedinţia SUA, şi de Ilham Omar, membru al Congresului SUA, vine pe fondul sporirii temerilor că ţările în curs de dezvoltare şi economiile emergente vor fi devastate de urmările pandemiei. De notat și că cei 300 de parlamentari au afirmat că datoriile celor mai sărace ţări ale lumii trebui pur şi simplu anulate şi nu suspendate, altfel acele state nu vor putea prioritiza cheltuielile necesare pentru a lupta cu epidemia, ceea ce ar putea duce la întreruperea lanţurilor globale de aprovizionare şi la turbulenţe pe pieţele financiare. (https://bit.ly/2XmrZh0)

Grupul american Uber Technologies Inc a dezvăluit ieri, pentru prima dată, cât de mult a cheltuit pentru a-i sprijini pe şoferii săi şi pe cei care livrează mâncare, în timpul pandemiei de COVID-19. Într-o postare pe blogul companiei se arată că Uber a acordat asistenţă financiară directă în valoare de 19 milioane de dolari către aproape 48.900 de şoferi din întreaga lume, care au fost infectaţi cu virusul sau li s-a cerut să stea în carantină. Jumătate din sumă a fost plătită către 12.350 de şoferii săi şi livratori din SUA şi Canada, cea mai mare piaţă a Uber, unde are aproximativ 1,4 milioane de şoferi. (https://reut.rs/2TJYPrp)

Numărul americanilor care au depus de la mijlocul lunii martie cereri pentru acordarea de alocaţii de şomaj a depăşit nivelul record de 38,6 milioane, deoarece măsurile stricte pentru ţinerea sub control a răspândirii pandemiei de coronavirus au oprit brusc activitatea şi au dus la un val de concedieri. Departamentul Muncii din SUA a anunţat ieri că numărul cererilor pentru ajutor de şomaj a urcat săptămâna trecută cu 2,438 milioane, dar mai puţin decât nivelul de 2,687 milioane înregistrat în săptămâna precedentă şi faţă de recordul de 6,9 milioane într-o săptămână din martie. Analiştii se aşteptau la un nivel de 2,4 milioane săptămâna trecută. Informaţiile vin într-un moment în care toate statele americane au început procesul de redeschidere a economiei. Cifrele sumbre privind şomajul întăresc aşteptările analiştilor privind o redresare lentă din recesiunea provocată de pandemie şi se adaugă datelor dezamăgitoare referitoare la cheltuielile de consum, comerţ şi piaţa imobiliară. (https://on.wsj.com/3gfwgvc)

Business Insider atrage atenția că poziția Statelor Unite pe scena mondială se deteriorează în timpul președinției lui Donald Trump, în timp ce tot mai multe țări europene privesc către China drept viitorul lider mondial. Această schimbare de paradigmă a devenit evidentă dintr-o serie de sondaje de opinie care au descoperit că sentimentele favorabile ale europenilor față de Statele Unite sunt în declin de la izbucnirea pandemiei cauzate de noul coronavirus. (https://bit.ly/2zo3mIX)

Dacă Statele Unite ar fi instituit distanţarea socială cu doar o săptămână mai devreme, ar fi putut salva 36.000 de vieţi pierdute din cauza coronavirusului, se arată într-o cercetare a Columbia University. (https://cnn.it/2za1x2h)

În Anglia, toți englezii adulți sunt de acum donatori de organe din oficiu. Asta, dacă nu completează o declarație în care refuză acest lucru, din motive religioase, culturale sau de altă natură. Legea intrată în vigoare la 20 mai pe teritoriul Angliei prevede și anumite categorii excluse din start - turiștii, imigranții de dată recentă, persoanele care nu capacitate de discernământ. Pentru bolnavii aflați pe listele de transplant și pentru asociațiile care le protejează interesele, noua lege este un mare pas înainte. Se estimează că, astfel, numărul operaţiilor de transplant va creşte cu până la 700, în fiecare an. Pentru a-i liniști pe criticii legii care se tem de abuzuri, au fost date asigurări că familiile decedaților de la care se pot preleva organe vor fi înștiințate, când se va întâmpla acest lucru. (https://bit.ly/2zkIGS3)

În timp ce mari companii din domeniul farmaceutic sunt într-o cursă contracronometru pentru a găsi un medicament eficient care să trateze COVID-19, o mică firmă britanico-norvegiană a anunțat că este „foarte optimistă” că un nou medicament pe care l-a conceput va fi eficient în tratarea bolii provocate de noul coronavirus. Medicamentul va fi testat pe bolnavi infectați cu SARS-CoV-2 din Marea Britanie. (https://abcn.ws/2ZrdivR)

Epicentrul coronavirusului se mută din nou. Europa şi SUA, lăsate în urmă după trei zile de creştere explozivă în America Latină. Astfel, creşterile explozive ale cifrelor infectărilor au loc în Brazilia, Peru şi Mexic, arată analizele Universităţii Johns Hopkins şi ale OMS. (https://cnn.it/2WU7UzN)

Prim-ministrul irlandez, Leo Varadkar, spune că recuperarea economică de după restricţii şi pandemie va fi complicată şi mai tare de Brexit şi de efectele sale. (https://bbc.in/2LLJVfM)

Când orașele italiene au început să scoată la vânzare case cu 1 euro, mai mulți visători au riscat și au plecat spre Italia din toate colțurile lumii. Perspectiva unei noi vieți, într-un loc idilic dintr-o țară frumoasă i-a cucerit pe destul de mulți oameni care au ajuns în peninsulă visând la un viitor liniștit. Numai că imediat i-a izbit coronavirusul, care a aruncat toată lumea în criză, iar Italia s-a numărat printre țările cele mai afectate. Ce se întâmplă atunci când intri în carantină, într-o casă care se prăbușește peste tine, într-un orășel îndepărtat dintr-o țară a cărei limbă nu o cunoști și nu poți să ajungi acasă, la cei dragi? Viața se transformă într-un coșmar? Surprinzător, răspunsul pare să fie nu. CNN a vorbit cu câteva persoane care au cumpărat o parte din casele italiene ieftine din orașele care vor să-și crească numărul de locuitori. (https://cnn.it/2WThweb)

Neatenția la volan, ucide: un fost sergent al armatei britanice a fost ucis într-un accident rutier, după ce un TIR a trecut pe culoarea roșie a semaforului pentru că șoferul român se uita la telefonul mobil și verifica o comandă pe Amazon. (https://bit.ly/3cPrjr0)

Cântecul "Bella Ciao" a răsunat în mai multe moschei din Turcia, fiind difuzat de sistemul de megafoane care anunţă chemarea la rugăciune, în urma unui atac informatic. Incidentul a suscitat acuzaţii politice şi lansarea unei anchete a poliţiei în plin Ramadan. (https://bit.ly/3e7AbZb)

Autoritățile din Wuhan, epicentrul inițial al focarului de coronavirus, au interzis consumul de animale sălbatice. De asemenea, oficialii au anunțat că vor interzice și vânarea acestora, dorind să transfome orașul într-un "sanctuar al vietăților sălbatice". (https://bit.ly/2zX4lzG)

Prim-ministrul spaniol, Pedro Sanchez, a anunţat că va extinde pentru a cincea oară carantina în Spania, care va dura până în 7 iunie. (https://bit.ly/36muy6R)

Astronauții NASA, Doug Hurley și Bob Behnken, au ajuns la Centrul Spațial Kennedy din Florida pentru a se pregăti pentru misiunea lor istorică de săptămâna viitoare. Pe 27 mai, SpaceX și NASA vor lansa pentru prima dată astronauți de pe pământul american după 10 ani de pauză. Misiunea este istorică pentru că este prima lansare cu echipaj uman făcută de NASA cu o navă comercială. (https://bbc.in/2TsKH5C)

Circulația prin Europa în timpul pandemiei poate însemna cozi lungi și controale stricte la graniță. Având în vedere noile orientări stabilite de UE, multe state caută să-și redeschidă granițele, în special pentru a impulsiona industria turismului. Dragoș Tudorache, europarlamentar al grupului Renew, a declarat, pentru Euronews, că statele membre Schengen trăiesc acum ceea ce România, Bulgaria și Croația au experimentat în ultimii 13 ani. (https://bit.ly/2Zrhgod)

Cotidianul german FAZ.NET - Frankfurter Allgemeine Zeitung a scris aseară, un articol sub titlul ”Este sancționarea lui Iohannis motivată politic?”, în care tratează pe larg sancțiunea aplicată de CNCD, care a stabilit că declarațiile președintelui despre maghiari reprezintă discriminare. (https://bit.ly/2ZtbJO6)

O analiză despre cum pandemia de coronavirus demonstrează că Vladimir Putin nu este un conducător puternic. (https://wapo.st/2yps1MP)

Cele două luni și jumătate de izolare pentru combaterea epidemiei Covid-19 au îngenunchiat un sector strâns legat de activitatea barurilor, restaurantelor și hotelurilor. Momentul culesului viilor din 2020 se apropie, iar majoritatea butoaielor din pivnițe sunt încă pline, fapt care prezintă o problemă de spațiu și de strategie. Astfel, viticultorii italieni cer să transforme vinul care a rămas nevândut în gel dezinfectant. (https://bit.ly/2zYCAH6)

Tânăra activistă suedeză pentru mediu Greta Thunberg interpretează rolul unei clarvăzătoare care anunţă sfârşitul lumii – marcat de topirea gheţarilor, creşterea nivelului apelor oceanice şi dispariţia speciilor – în cel mai recent videoclip al trupei rock Pearl Jam, intitulat „Retrograde”. (https://bit.ly/2LQN2Ty)

Ungaria a închis ieri zonele de tranzit pentru migranți de pe granițele sale, eliberând din centrele de detenție 300 de refugiați, dar în același timp a înăsprit regulile de primire a solicitanților de azil. De reținut că Ungaria a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru condițiile de detenție a migranților, dar și pentru punerea solicitanților de azil în centre de detenție. (https://reut.rs/3c0G9tL)

Liderul suprem iranian Ayatollahul Ali Khamenei a distribuit pe website-ul său o fotografie în care spune că Palestina va fi Liberă ”soluția finală: rezistența până la libertate”, fiind acuzat de secretarul de stat al SUA Mike Pompeo și de premierul Benjamin Netanyahu că cere exterminarea evreilor și distrugerea Israelului prin invocarea ”soluției finale” naziste. Pompeo a precizat că ”liderul sponsorului global de top al terorismului și antisemitismului neagă Holocaustul, trimite bani și arme teroriștilor anti-Israel și acum invocă apelul nazist pentru soluția finală”. Khamenei a răspuns pe Twitter spunând că ”regimul zionist este cel mai evident exemplu de terorism de stat”. Acesta a cerut și înarmarea palestinienilor din West Bank împotriva ”entității malefice, ca un lup” care este Israelul ”uzurpator”. Khamenei se referă în mod frecvent la Israel ca fiind ”o tumoră canceroasă”. Ulterior posterul a fost șters. (https://bit.ly/3ebWGMy)

China a acuzat armata Indiei de pătrundere pe teritorul ei și de ”blocaj” al patrulelor chineze, într-o ”tentativă de a schimba unilateral status-ul” liniei de control dintre cele două țări, în Sikkim și Ladakh. Într-o declarație emisă pe 19 mai, ministrul afacerilor externe chinez s-a referit la incident ca fiind o tentativă a armatei indiene de a intra pe teritoriul chinez. (https://bit.ly/2zkNHdl)

Rwanda va elibera din închisoare 50 de femei care au fost încarcerate pentru că au avortat. Președintele rwandez Paul Kagame a decis să le grațieze. Șase dintre aceste femei au fost condamnate la închisoare pe viață, două femei au împlinit deja 25 de ani de închisoare, iar altele au pedepse cuprinse între 12 luni și 20 de ani. Activistele pentru drepturile omului consideră că aceste femei nu trebuiau închise, iar guvernul Rwandei trebuie să abroge toate măsurile punitive împotriva femeilor care își exercită drepturile reproductive astfel cum aleg ele. (https://bit.ly/2ZuvZ1E)

NASA propune un acord actualizat pentru cooperarea pașnică în spațiu, prin acordurile Artemis menite să prevadă orice potențial conflict din afara planetei, înainte de a se întâmpla, prin modernizarea înțelegerilor anterioare. Propunerea a fost inițiată de efortul SUA de a reveni pe Lună, încercările Indiei de a-și stabili o bază pe Lună și misiunea actuală a Chinei Chang”e-4. Nu doar statele au început să fie preocupate de spațiu, ci și antreprenori cu interese private, cum sunt sateliții Starlink trimiși în spațiu de Elon Musk, iar competiția între state și industrii pentru posibile resurse în spațiu abia începe. NASA dorește un acord complet pentru pământeni în spațiu, propunerea fiind denumită Acordurile Artemis, care vin să completeze Tratatul pentru Spațiul Extraterestru din 1967. (https://bit.ly/2WU8FbY)

Premierul chinez Li Keqiang a anunțat că din cauza crizei generate de noul virus, China nu va avea un obiectiv pentru creșterea economiei în acest an. Anul trecut PIB-ul Chinei a crescut cu 6,1%. (https://cnb.cx/2TuBhqb)

Băncile și companiile de asigurări americane, listate pe bursă și incluse în indicele S&P 500, au pierdut aproape $1000 miliarde din evaluare, de la începutul anului. Comparativ, în timpul crizei din 2009, scăderea a fost de $1200 miliarde. (https://bloom.bg/2TrLoMm)

Nestlé are în plan construcția unei fabrici de produse alimentare vegetale în China. Gigantul va investi 100 milioane de franci elvețieni în proiect.(https://reut.rs/2ZtvRjc)

Și în final, ”Marele Gatsby”, de F. Scott Fitzgerald, ”1984”, de George Orwell, ”Stăpânul inelelor”, de J. R. R. Tolkien și ”Copiii din miez de noapte”, de Salman Rushdie se află printre cele 10 romane din secolul al XX-lea, pe care toată lumea ar trebui să le citească. (https://bit.ly/2Zsc9nV)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier