• Marco Badea

Tribuna Internațională - 22 aprilie 2020

📸Imaginea zilei este de fapt, un mesaj pentru ziua de azi, cunoscută și ca #EarthDay, adică Ziua Pământului, care astăzi este celebrată pentru a 50-a dată. Rolul său constă în conștientizarea faptului că trebuie să protejăm mediul înconjurător.

Photo source: @Joe Raedle/Getty Images

Comisia Europeană, în colaborare cu mai mulți parteneri, a lansat o platformă europeană de date privind COVID-19 pentru a permite colectarea rapidă și schimbul datelor de cercetare disponibile. Platforma, care face parte din planul de acțiune #ERAvsCorona, reprezintă o etapă suplimentară în eforturile UE de a sprijini cercetătorii din Europa și din întreaga lume în lupta împotriva coronavirusului. Altfel spus, noua platformă va oferi un mediu european și mondial deschis, de încredere și scalabil, în care cercetătorii vor putea stoca și distribui seturi de date, cum ar fi secvențe de ADN, structuri proteice, date din cercetările preclinice și studiile clinice, precum și date epidemiologice. Pe fond, schimbul deschis și rapid de date accelerează considerabil cercetarea și descoperirile, permițând un răspuns eficace la situația de urgență cauzată de coronavirus. Platforma europeană de date privind COVID-19 se aliniază astfel la principiile stabilite în Declarația privind schimbul de date în caz de urgență în domeniul sănătății publice semnată la 31 ianuarie 2020 și accentuează angajamentul Comisiei pentru date de cercetare deschise și știință deschisă, al cărui scop este o știință mai eficientă, mai fiabilă și care produce răspunsuri adecvate la provocările societale. În acest context, platforma reprezintă, de asemenea, un proiect-pilot prioritar, destinat realizării obiectivelor Cloudului european pentru știința deschisă, denumit EOSC și se bazează pe rețelele stabilite între Institutul European de Bioinformatică cu Laboratorul European de Biologie Moleculară și infrastructurile naționale de date în domeniul sănătății publice. (https://www.covid19dataportal.org/)

Creșterea explozivă pe care multe servicii online au cunoscut-o după ce epidemia Covid-19 a forțat oamenii să se izoleze îi face pe mulți cercetători să creadă într-o accelerare a tranziției către “capitalismul digital”. Unde își are locul învățământul, în această trecere, mai ales că a trecut pe online și milioane de oameni au aflat despre o multitudine de soluții digitale, noi și vechi? Actuala criză produce un șoc în domeniul tehnologiilor destinate educației, dar aceasta este o piață dificilă și evoluția ar putea fi diferită decât în alte domenii, potrivit lui Stephan Vincent-Lancrin, analist senior la Directoratul pentru Educație al OECD. (https://oecdedutoday.com/coronavirus-future-learning-new-e…/)

În Spania, copiii spanioli, obligați să stea numai în casă de cinci săptămâni, urmează să fie lăsați să iasă afară începând de lunea viitoare. Premierul Pedro Sánchez a anunțat că intenționează să relaxeze din 27 aprilie interdicția aplicată circulației copiilor, așa încât aceștia să poată “respira aer curat”. De reținut că în Spania, țară cu peste 200.000 de cazuri de infecții cu noul coronavirus și cu peste 20.000 de decese, copiii au fost obligați să stea în casă din 14 martie, ca parte a măsurilor stricte de izolare și distanțare socială. Dar, săptămâna trecută, premierul Barcelonei, Ada Colau, la rândul ei mama unor copii mici, a cerut guvernului să lase copiii să iasă afară. (https://www.bbc.com/news/world-europe-52341728)

Boston University este printre primele mari instituții de învățământ superior din SUA care își anunță studenții și profesorii să se pregătească pentru posibilitatea ca predarea față în față să nu înceapă nici la toamnă, în noul an universitar, sau să se desfășoare complet diferit, în contextul epidemiei Covid-19, potrivit Times Higher Education. Pe fond, nu a fost încă luată o decizie, dar site-ul îl citează pe președintele universității, Robert A. Brown, potrivit căruia avertismentul este doar o abordare realistă, necesară pentru ca activitatea în viitorul an să fie planificată adecvat. (https://www.timeshighereducation.com/…/boston-university-ad…)

În Italia, principala activitate a clanurilor mafiote din aceste zile, constă tocmai în a se repoziționa, a obține susținere și a găsi noi modalități de a înmulți banii, care vor reveni din abundență atunci când criza sanitară de #coronavirus va dispărea. Poliția a surprins deja rudele și membrii clanurilor mafiote în Calabria și în Sicilia, în timp ce distribuiau pungi de cumpărături printre unii rezidenți. Până sosesc ajutoarele anunțate de Guvernul condus de Giuseppe Conte, mafiile se vor infiltra în structura socială, susțin deopotrivă sursele judiciare și de poliție consultate. De asemenea, împrumuturile abundă, antreprenorii au nevoie disperată de numerar. „Acum sunt multe facilități”, spune un comandant de carabinieri de rang înalt din Trapani. Clanurile dețin lichidități. Când criza va rămâne în urmă, vor plăti. (https://elpais.com/…/2020-…/la-mafia-es-inmune-al-virus.html)

Iar municipalitatea din Milano, orașul italian cel mai poluat și, totodatată, cel mai afectat de coronavirus, a decis o serie de investiții rapide pentru a descuraja automobilele. Astfel, planul, anunțat de consilierul local responsabil pentru mobilitate, prevede construirea rapidă a încă 35 de km de piste de biciclete și lărgirea multor trotuare, precum și schimbarea regulilor de circulație pe anumite porțiune de autostradă. Toate acestea au rolul de a descuraja utilizarea automobilelor și de a promova mersul pe jos, pe bicicletă și cu scuterele electrice. (https://www.radiolombardia.it/…/granelli-a-milano-piano-st…/)

Românii aflați în Italia și care și-au pierdut locurile de muncă pot găsi un post temporar în sectorul agricol din Peninsulă. Astfel, Ambasada României la Roma a postat pe pagina oficială de Facebook o listă cu centrele de ocupare și organizațiile de producători agricoli care oferă locuri de muncă în domeniul agricol. Pe fond, Ambasada României în Italia recomandă evitarea oricărui fel de compromis privind munca la negru și verificarea temeinică a condițiilor și a contractelor de muncă înainte de a le semna. Ambasada și Consulatele României din Italia nu se pot substitui Serviciilor Publice de Ocupare și nu își pot asuma responsabilitatea pentru contractele sau condițiile oferite de angajatori, care trebuie verificate personal cu atenție de către lucrători. De asemenea, ambasada atrage atenție asupra respectării măsurilor de protecție sanitară la locul de muncă, esențială pentru protejarea tuturor. (https://www.facebook.com/…/a.67686472238…/3855316367873668/…)

Ministrul italian de interne, Luciana Lamorgese, a declarat ieri că Executivul italian intenţionează să regularizeze situaţia a mii de migranţi ilegali pentru a suplini astfel lipsa forţei de muncă în agricultură în urma pandemiei de coronavirus. Astfel, lucrătorii europeni care înainte de #covid19 veneau în Italia pentru a munci ca zilieri în agricultură, vor primi acte. Poziția ministrului Lamorgese vine după ce în ultimele zile a circulat un proiect de lege care prevede o regularizare a situaţiei migranţilor menită ”să suplinească carenţa de lucrători în sectorul agricol, al creşterii animalelor, pescuitului sau acvaculturii”. Oficialul italian a precizat însă că nu se intenţionează legalizarea situaţiei tuturor celor circa 600.000 de migranţi care trăiesc la ora actuală în Italia fără forme legale, ci doar a acelora care lucrează ca zilieri. (https://www.repubblica.it/…/coronavirus_lamorgese_alla_cam…/)

Ministrul dezvoltării agricole din Grecia, Makis Voridis, și-a exprimat satisfacţia pentru faptul că a reuşit să „răstoarne”, în urma intervenţiilor sale insistente, ordonanţa militară a lui Marcel Vela, prin care guvernul României a impus bariere în comerţul său exterior, la anumite produse precum grâul, orzul, porumbul, ovăzul, făina şi zahărul. (https://www.agronews.gr/…/panigurismoi-voridi-gia-tin-arsi…/)

Reporters sans frontières / Reporters Without Borders / RSF trag un semal de alarmă și spun că următorii zece ani vor constitui, fără îndoială, „un deceniu decisiv” pentru libertatea presei, criza sanitară actuală amplificând numeroasele dificultăţi economice, politice, precum şi lipsa de încredere de care suferă acest sector. În acest clasament, România ocupă locul 48 dintr-un total de 180, situându-se între Senegal şi Guyana, în scădere cu un loc faţă de anul trecut când se clasase pe poziţia a 47-a. Altfel spus, Infodemia zilnică este pretextul perfect legilor represive, asta construind cadrul cel mai bun pentru ca propaganda, publicitatea, zvonurile şi jurnalismul să se amestece și să reiasă un dezechilibru al garanţiilor democratice pentru libertatea de opinie şi de expresie. Pe regiuni, Europa este în situaţia cea mai bună cu şapte ţări în primele zece locuri, în timp ce regiunea Orientul Mijlociu şi Africa de Nord rămâne cea în care este cel mai periculos pentru jurnalişti să-şi exercite profesia. (https://rsf.org/en/news/index-time-coronavirus)

Totodată, #ReporteriFărăFrontiere a criticat China pentru cenzura asupra primelor știri legate de declanșarea epidemiei de coronavirus. Conform acesteia, pandemia ar fi putut fi evitată sau efectele ei ar fi put fi micșorate dacă presa din China ar fi fost liberă. (https://edition.cnn.com/…/h_991fddf775f8643de69ec8d2f4cb02f7)

Membrii Comisiei de cultură din Parlamentul European au solicitat ieri alocarea de fonduri suplimentare de la bugetul Uniunii Europene pentru susţinerea culturii şi a presei din blocul comunitar. Astfel, eurodeputaţii au trimis o scrisoare comisarilor europeni Mariya Gabriel (inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret) şi Thierry Breton (piaţă internă) în care subliniază că, în contextul în care sectorul creativ şi media sunt grav afectate de actuala criză, Uniunea Europeană trebuie să facă mai mult pentru a ajuta la relansarea acestor domenii. Eurodeputații evidenţiază, de asemenea, că sectorul cultural este format din mulţi artişti individual şi IMM-uri, dar şi din fundaţii, iar statutul lor face deseori mai dificil să devină eligibile pentru scheme de sprijin naţional sau de la UE. (https://www.europarl.europa.eu/…/eu-funds-must-reach-media-…)

Viața de zi cu zi în întreaga lume se schimbă dramatic, pe măsură ce țările și guvernele aplică diverse metode pentru a opri răspândirea coronavirusului și, în același timp, să permită societății să funcționeze într-o oarecare măsură. De aceea, pe fondul acestui context, jurnaliștii de la CNN International au întocmit o listă cu cele mai neobișnuite tactici de combatere a pandemiei de covid-19 din întreaga lume. (https://edition.cnn.com/…/measures-coronavirus-…/index.html…)

GRECO, grupul de state împotriva corupţiei, organism aflat sub egida Consiliului Europei, a publicat ieri liniile directoare adresate celor 50 de ţări membre, prin care avertizează asupra riscurilor crescute de corupţie în contextul urgenţei sanitare provocate de pandemia de coronavirus. „Apariţia epidemiei de COVID-19 creşte riscurile corupţiei”, iar sectorul sănătăţii este expus îndeosebi „din cauza urgenţei necesităţilor imediate de echipamente medicale şi a simplificării regulilor referitoare la achiziţiile publice, a serviciilor medicale supraîncărcate şi a personalului medical surmenat”, avertizează GRECO, invitând la maximum de transparenţă. (https://www.occrp.org/…/12160-greco-warns-of-corruption-ris…)

Judecătorul islandez Robert Spano urmează să devină luna viitoare cel mai tânăr preşedinte al Curţii Europene a Drepturilor Omului. după ce a fost ales luni la conducerea CEDO. De reținut că Robert Spano, în vârstă de 47 de ani, a fost ales pentru un mandat de trei ani şi îi va succede, la 18 mai, grecului Linos-Alexandre Siciliano. Spano este de asemenea, unul dintre cei mai eminenţi jurişti europeni și face parte din CEDO de şase ani, fiind totodată vicepreşedintele instituţiei în ultimii doi ani. (https://icelandmonitor.mbl.is/…/icelander_elected_presiden…/)

Presa britanică trece azi în revistă posibilii succesori la putere în Phenian, după ce ieri presa americană și cea din sud-coreeană au vehiculat informaţii din surse confidenţiale despre o presupusă intervenţie chirurgicală sau procedură cardiovasculară suferită de liderul nord-coreean Kim Jong Un. Pe fond, un oficial american a declarat că nebunul Kim este „în mare pericol după o operaţie”, iar o sursă nord-coreeană neidentificată susţine că problemele de sănătate ale celui de-al treilea conducător din dinastia comunistă de la Phenian sunt provocate de fumatul excesiv, obezitate şi oboseală. Zvonurile au fost alimentate şi de lipsa lui Kim Jong Un de la festivităţile care au marcat 108 ani de la naşterea bunicului său Kim Ir Sen, fondatorul regimului comunist nord-coreean. Cu alte cuvinte, printre personajele de rang înalt din Coreea de Nord, care ar putea urma la conducere se numără Kim Yo Jong, sora mai mică a lui Kim Jong Un, care a fost și cea mai vizibilă prezenţă în apropierea liderului în ultimii doi ani, Choe Ryong Jae preşedintele prezidiului Adunării Supreme a Poporului, Pak Pong Ju, un dintre membrii marcanți ai actualului birou politic al Partidului Muncitoresc, Kim Jong Chol, vicepreşedinte al partidului şi fost înalt reprezentant pentru problemele nucleare sau ministrul de externe Ri Son Gwon. (https://www.independent.co.uk/…/kim-jong-un-news-health-nor…)

Pandemia de coronavirus are toate șansele să adâncească o falie care deja era prezentă între publicul american și China, constată un sondaj Pew Research Center, prezentat de The Economist. Astfel, creșterea accentuată a sentimentelor negative nutrite de americani față de Beijing a fost sondată înainte de înmulțirea semnelor și acuzațiilor că regimul comunist a mușamalizat epidemia de coronavirus. Cu alte cuvinte, opiniile americanilor despre China variază în funcție de vârstă, apartenență politică și venit. Persoanele în vârstă sunt mult mai critice decât cele tinere. Însă proporția celor peste 50 de ani care exprimă opinii defavorabile Chinei a crescut acum la 71%. Apoi, republicanii au fost în mod constant mai negativi decât democrații. Potrivit sondajului, 72% dintre americanii care votează cu republicanii se plasează în tabăra „defavorabilă”. De reținut că cei cu venituri mai mici de 50.000 de dolari pe an sunt mai ostili Chinei, în proporție de 63%. Dar ceea ce este interesant constă în cât de general este sentimentul anti-China. Mai trebuie notat și că sentimentele negative față de China să regăsesc în proporție de 53% la tinerii între 18 și 29 de ani și 62% la democrați. (https://www.economist.com/…/americans-take-an-ever-more-neg…)

Comisarul european pentru piaţa internă, francezul Thierry Breton, a propus ieri organizarea, în lunile septembrie-octombrie, a unui summit european dedicat turismului, un sector puternic lovit de consecinţele pandemiei de coronavirus. Totodată, trebuie reținut că acest sector este responsabil pentru 12% din locurile de muncă şi 10%-11% din PIB-ul Uniunii Europene. Ideea summitului prin videoconferință constă are rolul de a reuni actorii instituţionali, autorităţile publice, regionale şi locale precum şi firmele din industria turismului. Totodată, Breton a precizat că summitul ar avea drept obiectiv „analizarea modului cum va arăta turismul după criză şi punerea la punct a unei foi de drum spre un turism european, durabil, inovativ şi rezistent”. Comisarul francez a insistat de asemenea asupra necesităţii de a apăra companiile europene din domeniul turismului, care ar putea fi vizate de investitorii străini. (https://www.euractiv.com/…/eu-commissioner-calls-f…/1457326/)

Croaţia studiază posibilitatea de a crearea „coridoare turistice” prin care să aducă turişti cehi la vară în încercarea de a limita impactul pandemiei cu COVID-19 asupra sectorului turistic, vital pentru economia micii ţări balcanice, după cum a declarat ieri Gari Cappelli, ministrul croat al turismului. Pe fond, dacă inițiativa se certifică, turiştii cehi care vor dori să viziteze Croaţia vor fi obligaţi să obţină un certificat sanitar care să ateste că nu sunt contaminaţi cu #covid19 şi vor putea veni în această ţară cu avionul sau pe şosea. (http://www.rfi.fr/…/20200421-croatia-mulls-tourist-corridor…)

O știre trăsnită: cel puțin 20 de persoane au fost arestate în sudul Indiei pentru că au intervenit violent ca să prevină înmormântarea unui doctor care a murit din cauza COVID-19. Oamenii care locuiau în vecinătate se tem că îngroparea oamenilor decedați ca urmare a infectării ar duce la răspândirea virusului. Ministrul Sănătății al statului indian Tamil Nadu a condamnat incidentul. (https://www.bbc.com/news/world-asia-india-52364571…)

În Franța au apărut din nou violențe în suburbiile Parisului, între poliție și mai multe grupuri de tineri, pe fondul restricţiilor impuse ca urmare a pandemiei de #coronavirus. Astfel, mai multe grupuri de tineri au incendiat tomberoane şi au dat foc artificiilor în mai multe suburbii ale Parisului. De reținut că suburbiile cu locuinţe sociale care înconjoară multe oraşe franceze sunt de multă vreme focare de nemulţumire din cauza problemelor sociale şi economice. (https://www.france24.com/…/20200421-violence-flares-in-tens…)

Numărul persoanelor afectate de nesiguranţă alimentară acută ar putea să se dubleze în acest an şi să ajungă la 265 de milioane din cauza efectelor economice negative provocate de pandemia de COVID-19, potrivit unui raport publicat ieri de Programul Alimentar Mondial de sub egida ONU. Astfel, specialiştii United Nations se aşteaptă ca impactul generat de pierderea de venituri din activităţi turistice, scăderea comisioanelor obţinute din călătorii şi celelalte restricţii asociate pandemiei de coronavirus să lase aproximativ 130 de milioane de oameni în condiţii de foamete acută în acest an, care se vor adăuga celor 135 de milioane de persoane deja incluse în această categorie. (https://www.theguardian.com/…/global-hunger-could-be-next-b…)

Pyae Sone Win Maung, angajat al Organizației Mondiale a Sănătății în Myanmar, a fost ucis în timp ce se afla într-o mașină cu însemnele ONU asupra căreia s-au tras focuri de armă. De reținut că tânărul de 28 de ani aduna mostre pentru testele de COVID-19 în statul Rakhine, o regiune din Myanmar unde are loc un conflict între armata birmaneză și Armata Arakan - cel mai mare grup insurgent din statul Rakhine. ONU a anunțat că zeci de oameni au fost uciși în conflictul dintre cele două parți, care a escaladat în ultimele săptămâni. Pe fond, ambele părți se delimitează de moartea angajatului OMS și aruncă vina pe rivali. (https://www.bbc.com/news/world-asia-52366811)

Totodată, ONU a transmis că se preocupă de deteriorarea situaţiei umanitare în Libia, unde se intensifică luptele între facţiunile rivale în capitala Tripoli şi în împrejurimile acesteia. Astfel, într-un comunicat emis la începutul acestei săptămâni, misiunea ONU în Libia arată că a constatat o "creştere dramatică a bombardamentelor fără discriminare asupra zonelor populate de civili" la Tripoli în ultimele zile. Cinci civili au fost ucişi, iar alţi cel puţin 28 au fost răniţi. Atacurile fără discriminare care vizează spitale şi alte facilităţi medicale şi întrerup în mod intenţionat alimentarea cu electricitate, apă, combustibili sau alimente constituie încălcări ale dreptului umanitar internaţional şi ar putea echivala cu crime de război se arată în comunicatul ONU. (https://www.nytimes.com/…/world/middleeast/ap-ml-libya-.html)

Forţe aeriene din patru ţări membre ale NATO şi două state partenere desfăşoară în această săptămână zboruri de antrenament în spaţiul internaţional de deasupra Mării Baltice. Obiectivul manevrelor intituite este acela de a exersa procedurile şi procesele de coordonare în rândul aliaţilor şi al partenerilor. La exerciţiu iau parte avioane F-16 din forţele aeriene ale Belgiei şi Poloniei, un avion de transport C-27 şi un elicopter din Lituania, avioane Eurofighter şi un avion de alimentare în zbor A400M din Germania, avioane F-18 din forţele aeriene finlandeze şi JAS-39 din armata aerului suedeză. (https://ac.nato.int/…/allied-and-partners-conduct-livefly-a…)

Directorul general al Carrefour, Alexandre Bompard, a anunțat că va renunţa timp de două luni la 25% din salariul său, din cauza efectelor pandemiei de coronavirus. Totodată, trebuie reținut că nivelul dividendelor pe care cel mai mare retailer european le va acorda pentru 2019 va fi redus la jumătate. De asemenea, Bompard a propus îngheţarea salariilor fixe ale tuturor membrilor Comitetului executiv pe ansamblul acestui an şi le-a cerut să renunţe la 10% din acestea timp de două luni. În plus, Bompard şi membrii comitetului executiv au decis reducerea indemnizaţiilor de conducere ale directorilor cu 25% în acest an, banii economisiţi fiind astfel folosiţi pentru a finanţa iniţiativele de solidaritate pentru angajaţii companiei din Franţa şi de peste hotare. (https://www.capital.fr/…/a-suivre-aujourdhui-carrefour-1367…)

În Polonia, guvernul de la Varșovia, prin vocea vicepremierului Jadwiga Emilewicz, a declarat că intenţionează să protejeze companiile, afectate de pandemia de coronavirus, pentru a nu fi preluate ieftin de fondurile de capital privat. Detaliile propunerii destinate să ajute companiile să supravieţuiască în actuala criza economică vor fi prezentate vineri, iar propunerea se va adăuga planului de măsuri fiscale în valoare 78,9 miliarde de dolari, adoptat de Guvernul de la Varşovia, pentru a atenua potenţialele daune provocate de pandemie. (https://next.gazeta.pl/…/7,151003,25882636,jadwiga-emilewic…)

Doi dintre cei mai mari producători europeni de camioane, Daimler Truck AG şi Volvo Trucks, au anunţat ieri că şi-au unit forţele pentru a dezvolta, produce şi vinde pile de combustie pentru vehicule utilitare grele. Astfel, producătorii globali de maşini şi camioane analizează diverse moduri de a împărţi costurile noilor tehnologii, în condiţiile în care showroom-urile sunt închise în urma măsurilor de izolare, menite să oprească răspândirea #covid19, ceea ce afectează profiturile. De reținut și că societatea comună înfiinţată de cele două companii va opera ca o entitate independentă şi autonomă, iar Daimler Truck AG şi Volvo Group vor continua să concureze în toate celelalte domenii de afaceri, au precizat cei doi producători auto. (https://www.daimler.com/…/news/planning-joint-venture-volvo…)

Pandemia de coronavirus provoacă dificultăţi fără precedent pentru sectorul agroalimentar al UE. Astfel, consumul de vin în UE este puternic afectat de măsurile de izolare. Pe fond, în timp ce pe segmentul de retail cresc vânzările de vin, consumul în restaurante şi baruri este oprit, ceea ce va afectează negativ vinurile cu valoare ridicată şi vinurile spumoase. Cu alte cuvinte, consumul de vin în UE ar urma să scadă la 108 milioane de hectolitri în acest an, cu 8% sub media din ultimii cinci ani. Şi exporturile de vin ale UE vor fi afectate, previzionându-se un declin de 14% în perioada pentru acest an. (https://en.brinkwire.com/…/eu-sees-wine-consumption-export…/)

Regina Elisabetta a II-a a Marii Britanii a împlinit ieri 94 de ani. The Guardian a prezentat imagini cu suverana în tinerețe: (https://www.youtube.com/watch…)

Oktoberfest, celebrul festival bavarez care adună în fiecare an peste șase milioane de participanți, a fost anulat în 2020, pe fondul pandemiei de #coronavirus. (https://www.youtube.com/watch…)

Channel 4 News a făcut un reprtaj despre ce se întâmplă acum și la ce trebuie să ne așteptăm după prăbușirea de luni a petrolului american: (https://www.youtube.com/watch…)

Un reportaj marca #TheEconomist, despre ce se află în spatele eșecului de gestionare a pandemiei de coronavirus în SUA și de ce Statele Unite sunt cele mai afectate: (https://www.youtube.com/watch…)

Un articol despre modalitățile de protest din Polonia în timpul pandemiei de #coronavirus: (https://balkaninsight.com/…/poles-find-creative-ways-to-p…/…)

The Atlantic vorbește despre secretul succesului în gestionarea crizei de COVID-19 în Germania. Ei bine, mare parte se datorează cancelarului Angela Merkel, care a adoptat un comportament asemenea unui om de știință. Astfel, rigurozitatea cancelarului în ceea ce privește colectarea informațiilor, onestitatea ei în a afirma ceea ce nu se cunoaște încă și înțelepciunea ei, au dat până acum rezultate pozitive. (https://www.theatlantic.com/…/angela-merkel-german…/610225/…)

Un articol în Emerging Europe despre cum carantina timpurie a funcționat în anumite țări din UE și de ce le este atât de multor oameni greu să înțeleagă aspectul ăsta. ( https://emerging-europe.com/…/in-emerging-europe-early-loc…/)

Închiși în casă din cauza pandemiei, oamenii încearcă să găsească diferite moduri să-și ocupe timpul liber și, totodată, să facă ceea ce le place. Este și cazul unui britanic, amator de drumeții, care a decis să escaladeze Everestul în casă. Prin urmare, John Griffin a urcat și a coborât în fiecare zi, timp de 6 ore și jumătate, cele trei etaje ale casei sale. Patru zile mai târziu, după 1.363 de urcări până la ultimul etaj și 40.846 de pași în total, Griffin urcase înălțimea Muntelui Everest, de aproximativ 8.850 de metri. (https://edition.cnn.com/…/everest-climb-lockdown…/index.html)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier