• Marco Badea

Tribuna Internațională - 21 mai 2020

📸Imaginea zilei vine din apropierea suburbiei Laudium din orașul Pretoria, situat în Africa de Sud, acolo unde mii de oamenii stau la coadă pentru a primi ajutor alimentar și sanitar (pungi cu făină de porumb, legume, măști sanitare, săpun și dezinfectanți) pe fondul răspândirii lipsei de hrană, fenomen amplificat de pandemia de COVID-19. Altfel spus, cei mai săraci locuitri din marile orașe ale Africii de Sud au fost grav afectați de restricțiile cu impact economic, adoptate pentru a stopa răspândirea noului coronavirus.

Photo source: @Siphiwe Sibeko/Reuters

Comisia Europeană a anunţat ieri că va angaja aproape 41 de milioane de euro prin intermediul programului Orizont 2020, programul de cercetare şi inovare al UE, pentru a sprijini nouă proiecte care vizează găsirea de soluţii inovatoare în materie de securitate cibernetică şi de protecţie a vieţii private. Astfel, cinci dintre aceste noi proiecte se vor concentra pe soluţii de securitate cibernetică şi de protecţie a vieţii private destinate cetăţenilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri). Celelalte patru proiecte vor contribui la îmbunătăţirea unor sisteme de securitate critice, cum ar fi infrastructurile de sănătate şi sistemele de transport multimodal. În plus, 21 de proiecte vor fi finanţate prin Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), programul european pentru reţele şi infrastructuri, care acoperă şi sectorul digital. Cu un total de 7,6 milioane de euro, aceste din urmă proiecte vor consolida capacitatea UE în materie de securitate cibernetică, pentru ca aceasta să fie mai bine pregătită şi să contracareze mai eficient ameninţările şi incidentele cibernetice. De exemplu, trei spitale din Croaţia şi Letonia îşi vor spori gradul de pregătire prin implementarea unor îmbunătăţiri tehnice şi organizatorice, iar în Italia va fi înfiinţat un centru de schimb de informaţii şi de analiză pentru sectorul aviaţiei. De reținut că sprijinul pentru noile proiecte face parte din angajamentul UE de a construi o cultură şi capacităţi solide de securitate cibernetică, pentru a rezista şi a răspunde la viitoarele ameninţări şi atacuri cibernetice. (https://bit.ly/2zUUL0k)

O veste importantă: Banca Mondială a anunţat ieri numirea profesorului Carmen Reinhart de la Universitatea Harvard în funcţia de vicepreşedinte şi economist şef. Astfel, prin această numire, Banca Mondială va beneficia de un expert în crize financiare, care a fost membru al Comitetului consultativ al Rezervei Federale din New York şi director al băncii Bear Stearns. (https://bit.ly/2ZoqYrB)

Și tot ieri, Comisia Europeană a anunţat că intenţionează să extindă agricultura ecologică şi să reducă utilizarea pesticidelor pentru a proteja mediul. Pe fond, emisiile din agricultură reprezintă aproximativ 10% din emisiile de gaze cu efect de seră în UE, iar consecinţele schimbărilor climatice sunt resimţite de fermieri, care se confruntă cu secetă şi cu inundaţii. Printre obiectivele propuse de Comisia Europeană se află refacerea ecosistemului natural şi adoptarea de măsuri în agricultură care să sprijine ţinta UE de emisii zero până în 2050. Cu alte cuvinte, Executivul comunitar vrea să reducă folosirea de pesticide chimice cu 50%, să reducă folosirea îngrăşămintelor cu 20% şi vânzările de antimicrobiene, o categorie de substanţe care include antibioticele, pentru animale şi peştii din crescătorii cu 50% până în 2030. Procentul terenurilor unde se practică agricultura ecologică ar trebui să ajungă la 25% în 2030, în timp ce 10% din terenul agricol trebuie transformat în "peisaje extrem de diversificate", cum ar fi iazuri şi arbuşti. Obiectivele nu sunt încă obligatorii şi va fi realizată o evaluare a impactului, a precizat Comisia Europeană. De asemenea, Executivul comunitar vrea ca un procent minim din fondurile alocate pentru Politica Agricolă Comună să meargă spre "schemele ecologice" pentru a-i plăti pe fermierii care practică agricultura ecologică sau sunt implicaţi în captarea dioxidului de carbon. (https://bit.ly/2zgFlDz)

Apple și Google au anunțat, ieri, lansarea tehnologiei care notifică automat utilizatorii de smartphone-uri dacă au fost expuși la noul coronavirus. În acest moment, cele două companii au anunțat că 22 de țări și câteva state din SUA plănuiesc să construiască aplicații mobile care să folosească software-ul lansat de ei. (https://bit.ly/2Xcs9aK)

Inacţiunea Consiliului de Securitate al ONU în faţa pandemiei de COVID-19, paralizat de confruntarea dintre SUA şi China, "ce par incapabile de leadership" la Naţiunile Unite, este "ruşinoasă", subliniază mai multe ONG-uri internaţionale, într-un comunicat publicat ieri. Pe fond, după două luni de la apelul secretarului general al ONU, Antonio Guterres, la o încetare a focului în zonele de conflict din lume pentru a se putea lupta mai bine împotriva pandemiei, Consiliul de Securitate al ONU nu a reuşit să se pună de acord asupra unei rezoluţii care susţinea această iniţiativă, reproşează în textul lor semnatarii, printre care se află International Rescue Committee, International Crisis Group şi Save the Children. Astfel, Consiliul de Securitate, consideră Inger Ashing, directorul executiv al Save the Children International, "are o ocazie istorică de a opri luptele în lume şi de a se asigura ca lucrătorii umanitari să aibă acces deplin la cei care au cea mai multă nevoie". Cu alte cuvinte, după respingerea pe 8 mai de către Washington a unui text de compromis propus de Franţa şi Tunisia, negocierile în Consiliul de Securitate se află în impas. SUA refuză orice menţiune la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în vreme ce China vrea o referire la aceasta în rezoluţie. Apelul secretarului general a primit sprijinul a peste 2 milioane de cetăţeni şi a 200 de ONG-uri, precum şi, cu titlu individual, a 140 din cele 193 de state membre ale ONU. Spre deosebire de Consiliul de Securitate, Adunarea Generală a adoptat deja două rezoluţii referitoare la pandemie, una pe 13 aprilie privind întărirea cooperării internaţionale, iar cealaltă pe 20 aprilie, cerând un acces echitabil la viitoare vaccinuri. (https://bit.ly/3cLB4GJ)

Și în același context, Statele Unite s-au opus adoptării unui comunicat redactat de Rusia care îşi propunea denunţarea utilizării mercenarilor în Venezuela, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU organizate ieri, la New York, la solicitarea Moscovei. De reținut că adoptarea oricărei declaraţii de către Consiliul de Securitate trebuie să fie făcută în unanimitate de către cei 15 membri ai săi. Pe fond, susţinută de preşedintele Nicolas Maduro, Rusia intenţiona să determine o reacţie din partea Consiliului de Securitate al ONU la o "invazie" în Venezuela eşuată, la începutul lunii mai, care a dus la arestarea a zeci de persoane, inclusiv a doi foşti soldaţi americani, Luke Denman şi Airan Berry, acuzaţi de terorism, conspiraţie, trafic de arme de război şi asociere de infractori. Textul foarte scurt propus spre adoptare de către Consiliul de Securitate sublinia că membrii săi "au respins folosirea sau ameninţarea utilizării forţei" reamintind rezoluţiile referitoare la "condamnarea terorismului" şi "utilizarea mercenarilor". Ambasadoarea americană la Naţiunile Unite, Kelly Craft, a refuzat să susţină acest text, respingând "acuzaţii fanteziste" la adresa SUA în timp ce Rusia şi Cuba, a susţinut ea, "trimit în mod regulat ofiţeri şi mercenari" în Venezuela. (https://bit.ly/2ARiq2h)

Emisarul ONU pentru conflictul din Orientul Mijlociu, Nickolay Mladenov, a cerut ieri Israelului să-şi "abandoneze ameninţările cu anexarea", invitându-i în acelaşi timp pe liderii palestinieni "să reia discuţiile cu toţi membrii Cvartetului" (SUA, Rusia, Uniunea Europeană şi ONU). Declaraţia sa, neobişnuit de directă, survine la o zi după anunţul preşedintelui Autorităţii Naţionale Palestiniene, Mahmoud Abbas, privind sfârşitul cooperării în materie de securitate cu Israelul, care plănuieşte anexarea teritoriilor din Cisiordania ocupată. Mladenov a precizat că va discuta azi cu liderii palestinieni cu privire la consecinţele practice ale anunţului lui Abbas, care nu au fost precizate de liderul ANP. Totodoată, ambasadoarea americană la ONU, Kelly Craft, a subliniat la rândul său că o soluţie nu poate să treacă decât printr-o întâlnire a celor două părţi la aceeaşi masă de negociere. (https://bit.ly/2LRII6p)

Administraţia preşedintelui american Donald Trump a decis prelungirea pe termen nedefinit a unui ordin care permite serviciului de control la frontieră să îi expulzeze pe imigranţii fără documente, invocând îngrijorări în contextul pandemiei de coronavirus. De reținut că Trump a încercat să restricţioneze mecanismul obişnuit de procesare a cazurilor de migraţie, prin care mulţi imigranţi fără documente ajung în SUA din Mexic şi cer azil, după care sunt eliberaţi în aşteptarea unei decizii a instanţei, care deseori poată să vină şi după un an. Pe fond, Conform ordinului Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, autorităţile publice sanitare nu au capacitatea de a-i monitoriza pe imigranţii fără documente şi există "o mare incertitudine că străini acoperiţi vor putea să intre efectiv în carantină, să se autoizoleze sau să respecte regulile actuale de distanţare socială" dacă sunt eliberaţi. (https://bit.ly/3e6BqIo)

China "nu va tolera niciodată" secesiunea Taiwanului, a avertizat ieri Beijingul, după învestirea pentru un al doilea mandat a preşedintei taiwaneze Tsai Ing-wen, provenită dintr-un partid separatist. "Avem o determinare neclintită, o încredere totală şi toată capacitatea de a apăra suveranitatea naţională şi integritatea teritorială", a avertizat purtătorul de cuvânt al Biroului pentru afaceri taiwaneze, Ma Xiaoguang. Pe fond, Beijingul a promis că într-o zi vor recâştiga controlul asupra Taiwanului cu forţa dacă va fi necesar, mai ales dacă autorităţile locale îşi declară în mod oficial independenţa. Beijingul apără astfel principiul "o ţară, două sisteme" în legătură cu Taiwanul, precum modelul aplicat în Hong Kong, conform căruia insula îşi va păstra libertăţile în timp ce se va supune Beijingului. O soluţie pe care Tsai a exclus-o miercuri la inaugurarea sa. (https://bit.ly/2LRGvYF)

Marina iraniană îşi va continua "misiunile regulate" în Golf, a declarat un înalt responsabil militar iranian, citat ieri de agenţia de presă locală ISNA, la o zi după ce US Navy a trimis un avertisment forţelor navale iraniene să stea departe de navele de război americane. (https://reut.rs/3e9MAvF)

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi-a reafirmat ieri disponibilitatea de a negocia direct cu omologul său rus Vladimir Putin soluţionarea conflictului din Donbas (estul Ucrainei), dar fără a renunţa la formatul de negocieri "Normandia" (Germania, Franţa, Ucraina şi Rusia). În cadrul unei cpnferințe de presă, şeful statului ucrainean a declarat: "Chiar dacă societatea apreciază în mod diferit posibilitatea unor negocieri directe între preşedintele Zelenski şi preşedintele Putin, sunt sigur că trebuie să o facem". De reținut totuși că, chiar dacă s-a pronunţat ferm pentru continuarea formatului de negocieri cu privire la acordurile de la Minsk, Zelenski s-a arătat deschis altor opţiuni "care să apropie sfârşitul războiului şi recuperarea teritoriilor" de către Kiev. (https://bit.ly/2z7I9TC)

Premierul spaniol Pedro Sanchez a prezentat ieri scuze pentru erorile comise în gestionarea pandemiei de COVID-19 în Spania şi a cerut unitate pentru a ''desăvârşi'' victoria împotriva noului coronavirus. Sanchez s-a confruntat cu o dezbatere dură în parlamentul de la Madrid, unde executivul său a cerut sprijin pentru o nouă prelungire a stării de alertă, instrument juridic care-i permite să menţină restricţii pentru a frâna epidemia. (https://bit.ly/2Zpdrjy)

În cadrul propunerilor pentru perioada de după tranziţia Brexit, Regatul Unit a susţinut ieri că nu este necesară o infrastructură vamală pentru Irlanda de Nord. Pe fond, reglementarea frontierei terestre dintre Irlanda de Nord, componentă a Regatului Unit, şi Republica Irlanda, membră a Uniunii Europene, a constituit un obstacol pentru acordul privind Brexit, până când premierul britanic Boris Johnson a acceptat anul trecut un aşa-numit protocol. Conform UE, acest acord prevede controale vamale şi verificarea anumitor mărfuri provenite din Marea Britanie, dacă acestea urmează să treacă frontiera inter-irlandeză, ajungând astfel în piaţa comună europeană. (https://reut.rs/3bRITJM)

Iranul va susţine orice naţiune sau grupare care luptă împotriva Israelului, a declarat ieri ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, înaintea marcării în această săptămână a zilei al-Quds (ziua Ierusalimului) în semn de solidaritate cu poporul palestinian şi ca protest împotriva dominaţiei israeliene. De reținut că Iranul, duşman redutabil al Israelului în Orientul Mijlociu, este un susţinător cheie, împreună cu Rusia, al preşedintelui sirian Bashar al-Assad, contribuind cu miliţii, sprijin material, dar şi consilieri militari în sprijinul regimului de la Damasc. Israelul, care monitorizează intens situaţia din ţara vecină Siria, a efectuat sute de atacuri aeriene în Siria având drept ţintă mişcări de arme sau de trupe suspecte, realizate de Iran şi de gherila libaneză Hezbollah, finanţată de regimul de la Teheran. (https://reut.rs/2TqNMmD)

Serviciul de informaţii irakian a anunţat ieri capturarea unuia dintre principalii comandanţi ai grupării jihadiste Statul Islamic. "Teroristul cu numele Abdul-Nasser Qardash, fost candidat la succesiunea lui Abu Bakr al-Baghdadi (liderul decedat al Statului Islamic), a fost arestat", a indicat Serviciul de informaţii irakian într-un comunicat postat pe contul său oficial de pe Twitter. Totuși, în text, serviciul de informaţii irakian nu oferă niciun fel de detalii despre locul unde a fost arestat responsabilul Statului Islamic şi nici dacă au fost capturate şi alte persoane împreună cu acesta.(https://bit.ly/3g6CcGV)

Închiderea pub-urilor şi restaurantelor, dar şi anularea unor evenimente sportive şi festivaluri de genul Oktoberfest au redus cererea pentru malţ utilizat la producţia de bere şi whisky, astfel că producătorii de malţ şi berarii au închis fabricile sau au redus producţia, ceea ce înseamnă că fermierii vor trebui să îşi vândă recoltele de orz mai ieftin pentru a fi utilizate ca nutreţ pentru animale. Pe fond, aproape a şase parte din orzul existent la nivel mondial este utilizat pentru a produce malţ, însă această pondere este mai mare în regiunile cu industrii puternice de bere şi whiskey. Conform datelor publicate de Guvernul american, în sezonul viitor stocurile de orz în Uniunea Europeană vor creşte cu 14% până la 6,6 milioane de tone. În paralel, preţurile la orz în Franţa au coborât recent la cel mai redus nivel de după 2015. (https://bit.ly/3dZo8x4)

Guvernul de la Varşovia a aprobat ieri reglementări menite să îngreuneze preluarea companiilor pe care Polonia le consideră de importanţă strategică pentru economia sa de către investitori din afara Uniunii Europene. Reglementările fac parte din planul de salvare în valoare de 78,9 miliarde de dolari adoptat de Executivul polonez, pentru a atenua potenţialele daune provocate de pandemie asupra celei mai mari economii din Europa Centrală şi de Est. Ministrul Dezvoltării, Jadwiga Emilewicz, care a elaborat noile reglementări, a declarat că ele vor fi obligatorii timp de doi ani şi se vor aplica în cazul companiilor publice, celor care produc software folosit în centralele energetice, transporturi şi în sistemul de sănătate, precum şi firmelor din energie, telecomunicaţii şi apărare. (https://reut.rs/2XmRq2e)

Fitch Ratings a adoptat acţiuni de rating în cazul a cinci bănci din România, pe fondul pandemiei de coronavirus din Europa, inclusiv revizuirea în scădere a ratingului UniCredit Bank S.A. de la ''BBB minus'' la ''BB plus", şi revizuirea perspectivelor de rating, de la stabilă la negativă, ale Băncii Transilvania şi Garanti Bank S.A. Totodată, Banca Comercială Română a fost cotată cu ''BBB plus" şi ProCredit Bank SA cu ''BBB minus". Decizia vine după ce, luna trecută, Fitch a revizuit perspectiva de rating a României, de la stabilă la negativă, pe fondul influenţelor răspândirii virusului COVID-19 asupra finanţelor publice în perioada următoare, dar a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală. (https://bit.ly/2WQ8caF)

Aeroportul Tegel din capitala Germaniei ar putea să nu supravieţuiască pandemiei de coronavirus, după ce compania care îl operează a decis ieri să închidă, provizoriu, aeroportul începând din data de 15 iunie, a declarat un purtător de cuvânt al departamentului financiar al municipalităţii din Berlin. Momentan nu este clar dacă acest aeroport se va mai redeschide, având în vedere că este programat să fie închis în mod definitiv începând din luna noiembrie, când ar urma să devină operaţional noul aeroport internaţional BER. Astfel, urmând exemplul Parisului, al cărui aeroport Orly a fost închis la 1 aprilie, iar zborurile au fost mutate pe aeroportul Charles de Gaulles, autorităţile de la Berlin au decis şi ele să închidă, pentru două luni, aeroportul Tegel dacă numărul de pasageri nu se va îmbunătăţi semnificativ în săptămânile următoare. Traficul aerian din Berlin va fi concentrat pe aeroportul Schönefeld, amplasat la marginea de sud-est a capitalei Germaniei. În prezent pe cele două aeroporturi din Berlin, Tegel şi Schönefeld, se înregistrează doar 2.000 de pasageri pe zi, comparativ cu 100.000 de pasageri pe zi înaintea pandemiei de coronavirus. Cu peste 24 de milioane de persoane care au zburat de pe Tegel anul trecut, acesta ocupa locul patru în topul celor mai mari aeroporturi din Germania, după cele din Frankfurt, Munchen şi Dusseldorf. Comparativ, aeroportul Schonefeld a deservit aproximativ 11 milioane de persoane anul trecut. (https://bit.ly/2z8WMGh)

Inundaţiile şi alunecările de teren au provocat moartea a cel puţin 194 de persoane în Kenya, iar 100.000 de locuitori au fost strămutaţi, a anunţat la începutul acestei luni Guvernul ţării din estul Africii, afectată în prezent şi de o invazie de lăcuste. Astfel, lacul Victoria, situat la graniţa sudică a Kenyei, a inundat terenuri agricole şi gospodării, iar oamenii de ştiinţă au indicat că nivelul acestuia nu a mai fost atât de mare din anul 1964. (https://nyti.ms/3e9TGAj)

În Antarctica, asociată de obicei cu imaginea unei infinite întinderi albe, mai multe regiuni au căpătat recent o nuanţă de verde în urma fenomenului de înflorire a algelor marine. Cu alte cuvinte, temperaturile în creştere cauzate de schimbările climatice contribuie la formarea şi răspândirea aşa numitei ''zăpezi verzi'', care a devenit atât de des întâlnită în anumite locuri, încât este vizibilă chiar şi din spaţiu. În timp ce prezenţa algelor în Antarctica a fost remarcată cu mult timp în urmă în cadrul mai multor expediţii, precum cea organizată de exploratorul britanic Ernest Shackleton, nu se cunoştea cu exactitate întreaga amploare a fenomenului. Recent însă, folosind datele colectate pe o perioadă de doi ani de satelitul Sentinel 2 al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), combinate cu cele obţinute în urma observaţiilor la sol, cercetătorii de la Universitatea Cambridge şi British Antarctic Survey au creat prima hartă a înfloririi algelor pe coasta Peninsulei Antarctice. Altfel spus, muşchii şi lichenii sunt consideraţi organismele fotosintetice dominante în Antarctica, dar potrivit noii cartografieri, au fost descoperite 1.679 de zone separate de înflorire care sunt o componentă cheie în ceea ce priveşte abilitatea continentului de a capta dioxid de carbon din atmosferă. De reținut că verdele nu este singura pată de culoare care se observă pe teritoriul Antarcticii. Cercetătorii intenţionează desfăşurarea unor studii similare pe tema algelor roşii şi portocalii, deşi acest lucru se dovedeşte mai dificil de cartografiat din spaţiu. (https://bit.ly/2LIw0qR)

FRANCE 24 a scris despre găurile date de coronavirus în “drumurile chinezești ale mătăsii” și cum tot mai multe țări raportează dificultăți la rambursarea împrumuturilor luate pentru vastele proiecte de investiții în infrastructură ale Beijingului. Astfel, să-ți salvezi economia afectată de coronavirus sau să dai banii înapoi Chinei? Aceasta este dilema tot mai multor țări care se alăturaseră noilor “drumuri ale mătăsii”, vastul program de investiții chinezești. Este și o situație foarte inconfortabilă pentru Beijing, rugat de aceste țări să dea dovadă de răbdare la rambursări. (https://bit.ly/2XhQA6M)

Conducătorii europeni sunt priviți tot mai critic de alegători din cauza răspunsului lor la criza coronavirusului. În vreme ce capitalele naționale au început să pășească pe drumul complex al relaxării graduale a restricțiilor de circulație, sondajele arată că liderii încep să-și piardă cotele de încredere de care beneficiau la apogeul pandemiei. Astfel, POLITICO Europe a scris despre cum stau în sondaje liderii europeni după două luni de pandemi, dar și cine a pierdut și cine a profitat politic de pe urma coronavirusului. (https://politi.co/3cRwwyC)

NewsGuard, o firmă specializată în analize social media, a descoperit conturi de Twitter cu mulți urmăritori în Germania, Franța și Italia, care postează dezinformari pe tema COVID 19. Mai precis, NewsGuard susține că a descoperit în total 16 conturi de Twitter, care însumează peste 600.000 de urmăritori în Germania, Franța și Italia, care au promovat teorii ale conspirației, false tratamente anti-COVID și alte dezinformări referitoare la pandemie. Compania a descoperit o activitate similară în Statele Unite, unde utilizatori de Twitter cu numeroși urmăritori au răspândit falsuri în legătură cu coronavirusul. (https://politi.co/3bPZRIj)

Bloomberg a scris o analiză despre cum cum afectează cea mai gravă secetă din ultima sută de ani România, Polonia și Cehia, iar pandemia de COvid-19 accentuează acest fenomen. (https://yhoo.it/2zSwk3w)

Premierul Noii Zeelande le-a sugerat angajatorilor să ia în considerare o săptămână de lucru de patru zile şi alte opţiuni de muncă flexibilă, pentru a impulsiona turismul şi a-i ajuta pe angajaţi să se ocupe şi de problemele personale. Jacinda Ardern a spus că au fost făcute propuneri de tot felul, de la scurtarea săptămânii de lucru, la creşterea numărului sărbătorilor publice, ca modalitate de stimulare a economiei şi încurajare a turismului intern, în perioada în care frontierele rămân închise pentru cetăţeni străini. (https://bit.ly/2Zn4JCc)

În timp ce Europa de Vest numără zeci de mii de decese cauzate de coronavirus, în partea centrală și de est a continentului pandemia pare controlată, iar viața socială își croiește drum printre măsurile preventive. Aici aveți o analiză care se dorește să răspundă la întrebarea: "de ce mor mai puțini de COVID în Europa de Est?" (https://yhoo.it/2AIQJIB)

EUobserver scrie că serviciul belgian de Informații a confirmat că a făcut o serie de investigații privind o posibilă operațiune de spionaj a Chinei din sediul reprezentanței UE a Maltei la Bruxelles. (https://bit.ly/2XfylPp)

Câteva mii de persoane au primit ieri ordinul să evacueze o regiune situată în centrul statului Michigan, după revărsarea a două baraje, care alimentează temeri cu privire la inundaţii ”istorice”, au anunţat autorităţile din acest stat situat în nordul Statelor Unite. (https://bit.ly/2LO8Gb0)

Pandemia Covid-19 este de așteptat să lovească puternic posibilitățile de angajare ale tinerilor abia ieșiți de pe băncile școlii, pe o piață unde situația era deja precară, pentru această categorie de lucrători, dinainte să se facă simțită actuala criză, arată o analiză a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), publicată pe platforma online OECD dedicată educației. Autorii încearcă să găsească posibile soluții pentru această problemă în modul în care au acționat firmele, universitățile și tinerii dornici de angajare în situații precedente de criză, în special criza financiară din 2008. (https://bit.ly/2XgtgGj)

✅🚘Volvo, brandul sinonim cu siguranța rutieră, care de-a lungul timpului a introdus pe mașinile sale sisteme de siguranță care ulterior au devenit obligatorii (centura de siguranță în 3 puncte, zona de compresie care absoarbe șocul în cazul unui impact, protecția la impactul lateral), plus multe alte sisteme inovative la vremea lor, introduce poate cea mai îndrăzneață măsură de siguranță de până acum: viteză maximă de 180 km/h pentru toate modele sale, indiferent de motorizare. (https://bit.ly/3bP6lr8)

Un medic anestezist din India a fost suspendat și internat într-un spital de psihiatrie după ce a atras atenția asupra lipsei echipamentelor de protecție din unitățile medicale, în plină pandemie de coronavirus. (https://bbc.in/2LL71Dl)

Perspectiva unui al doilea val de infecţie cu coronavirus în toată Europa nu mai este o teorie îndepărtată, potrivit directorului Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor. (https://bit.ly/2z7SPla)

EXISTĂ NOROC: o femeie din Italia a câștigat la tombolă un tablou atribuit pictorului Pablo Picasso, după ce a primit cadou biletul norocos. Opera este estimată la 900.000 de euro. (https://bbc.in/2ZnGJin)

O companie columbiană a găsit o soluție pentru penuria de paturi și sicrie în timpul pandemiei coronavirusului: le-a combinat. Astfel, paturile de spital se pot transforma în sicriu dacă pacientul moare, iar soluția găsită vine în sprijinul familiilor sărace din Columbia. (https://bit.ly/2zfyl9S)

O poveste despre cum proprietarul unei pizzerii din SUA a descoperit că o aplicație de livrare la domiciliu vindea mâncarea făcută la restaurantul său mai ieftin decât el, dar îi plătea prețul integral pentru comenzi. (https://bbc.in/2zh67f1)

DESPRE UMANITATE: imagini impresionante au fost surprinse în India de reporterii BBC News: zeci de mii de migranţi indieni călătoresc înapoi spre satele lor de origine dinspre oraşele mari, după ce pandemia i-a lăsat fără locuri de muncă. Reporterul BBC Salvan Mavi, care realiza materialul, a rămas impresionat de un bărbat şi de familia lui care încerca să ajungă înapoi acasă mergând pe jos. Familia reuşise să parcurgă 250 de kilometri din totalul de 600, iar bărbatul rămăsese fără încălţări care se stricaseră de la mers. Mavi a decis să îi dea perechea lui de pantofi bărbatului. (https://bbc.in/2WQsb9u)

Ieri s-au înregistrat 106.000 noi cazuri de infectare cu noul virus, cel mai mare număr înregistrat la nivelul unei zile, conform Organizației Mondiale a Sănătății. (https://bbc.in/36oU77l)

Perioada de izolare a generat o creștere a activității pe Tinder, platforma de dating. Pe 29 martie s-au înregistrat 3 miliarde de “swipes” la nivel global, un record pentru platforma la nivelul unei zile. (https://bbc.in/2AIpMos)

Facebook a fost amendată de autoritatea pentru concurență din Canada cu $6.5 milioane pentru afirmații neadevărate despre datele personale ale canadienilor care folosesc Facebook și Messenger. Competition Bureau spune că afirmațiile Facebook privind intimitatea nu coincid cu felul în care compania folosește datele personale. (https://reut.rs/2AOmWOU)

Compania Rolls-Royce, activă în industra aeronautică, va tăia 9.000 de joburi din totalul de 52.000 la nivel global, pe fondul pandemiei. (https://bbc.in/3bX2qIV)

Bloomberg Markets notează că Foxconn, cel mai mare furnizor al gigantului Apple, a înregistrat o scădere de 89% a profitului net în primele trei luni ale anului, până la valoarea de $70 milioane, în contextul în care pandemia i-a oprit producția în China, iar cererea pentru smartphone-uri la nivel global a scăzut. (https://bloom.bg/2Zn5ISR)

Marea Britanie va impune tarife asupra cărnii și mașinilor provenite din Uniunea Europeană, începând cu ianuarie 2021, dacă un nou acord comercial cu blocul european nu este finalizat până la finalul acestui an, a anunțat guvernul britanic. Tarifele britanice globale vor înlocui tarifele comune externe ale Uniunii, când se va face tranziția post-Brexit și se vor aplica tuturor țărilor cu care Marea Britanie nu are un acord comercial. (https://bit.ly/36jwqgT)

Japonia a făcut o solicitare explicită în privința deținerii unui grup de insule din apropierea Hokkaido, între Oceanul Pacific și Marea Okhotsk, într-un raport de politică externă lansat marți, în acest moment în administrarea Rusiei. Problema acestor insule a împiedicat cele două țări să semneze un acord de pace chiar și după 75 de la încheierea celui de-al doilea război mondial. Raportul arată că insulele, pe care Japonia le consideră Teritoriile de Nord, iar Rusia le numește Kurils de Sud, se află ”sub suveranitatea Japoniei”. Disputa legată de insule este o problemă ”de mare preocupare”și eforturile privind soluționarea acesteia vor continua. (https://bit.ly/2z7VVWk)

Amphan, cel mai puternic taifun înregistrat vreodată a ajuns în Golful Bengal. Despre ce pagube provoacă, live-ul de la CNN e o sursă foarte bună: (https://cnn.it/2WNBqan)

Membrii unui cartel al drogurilor extrem de periculos din Mexic a fost filmat când distribuia alimente și alte produse esențiale unei comunități sărace din La Perla. Autoritățile mexicane din Veracruz consideră că mafia profită de criza actuală pentru a-i recruta pe cei mai vulnerabili și mai săraci în rândurile crimei organizate. (https://bit.ly/2zkAql5)

Și în final, Foreign Affairs precizează că strategia Suediei de a face față pandemiei coronavirus nu ar trebuie preluată de întreaga lume, deși unele aspecte merită reținute. (https://fam.ag/2Tr827x)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier