• Marco Badea

Tribuna Internațională - 20 mai 2020

📸Imaginea zilei vine din Washington, D.C., acolo unde oamenii care stau în chierie și au rămas fără job-uri, au început să afișeze din balcoane, mesaje care arată cât de mari sunt consecințele generate pe plan economic și pe piața muncii de pandemia de COVID-19. Oamenii transmit că au intrat în incapacitatea de a plăti chiria, aceștia urmând să fie evacuați. Mai multe despre acest fenomen a explicat Hasan Minhaj aici: (https://bit.ly/2ALB63j).

photo source: @Tom Brenner/ Reuters

Organizația Mondială a Sănătății a adoptat, ieri, prin consens, o rezoluție propusă de UE (https://bit.ly/3cMMjic) privind necesitatea unei anchete independente, imparțiale și comprehensive a modului global de reacţie la pandemia de coronavirus și lecțiilor învățate în urma acestei crize. Trebuie menționat faptul că în privința acestei decizii s-a ajuns la consens, după ce, chiar și China a anunțat că sprijină această rezoluție. Mai trebuie subliniat că niciunul din cele 194 de state membre ale World Health Organization (WHO) nu a ridicat obiecţii faţă de documentul propus de UE în numele a peste 140 de ţări, inclusiv Australia, China şi Japonia. Dincolo de faptul că documentul a fost adoptat cu aplauze la finalul celei de-a 73-a Adunări Generale a Organizației Mondiale a Sănătății, reuniune care a duart de ieri până azi, un element important din rezoluție îl constituie faptul că, un vaccin împotriva COVID-19 reprezintă un ”bun public global”. Totodată, prin rezoluția OMS, statele sunt îndemnate să se adreseze nevoilor celor vulnerabili care se confruntă cu pandemia și cu efectele acesteia, să asigure accesul serviciilor medicale la nivel global și să respecte legislația internațională și a standardelor umanitare. În contextul adoptării acestei rezoluții, în după-amiaza de ieri, la Bruxelles, Serviciul European de Acțiune Externă a transmis un comunicat (https://bit.ly/2WM8bVp) prin care Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell și comisarul european pentru Sănătate, Stella Kyriakides au salutat adoptarea acestei rezoluții prin consens, transmițând: "Virusul nu cunoaște granițe, și nici răspunsul nostru nu ar trebui. Consolidarea multilateralismului este acum mai importantă ca niciodată. Rezoluția subliniază importanța unui răspuns bazat pe solidaritate, cooperare multilaterală, sub umbrela Națiunilor Unite. Rezoluția stabilește acțiuni pentru fiecare dintre noi. Pentru țările din întreaga lume, pentru OMS și pentru alți actori internaționali, inclusiv societatea civilă și sectorul privat”. De asemenea, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat la sfârșitul adunării de ieri, că Organizaţia Mondială a Sănătăţii va continua să conducă lupta globală împotriva pandemiei cu noul coronavirus, care "ameninţă să distrugă însăşi esenţa cooperării internaţionale". Directorul OMS, citat de Reuters, le-a mulţumit numeroaselor state membre care şi-au exprimat sprijinul şi solidaritatea în cadrul adunării ministeriale anuale a OMS, salutând rezoluţia propusă de Uniunea Europeană.(https://reut.rs/2TkVizc). Nuanța de final este determinată de faptul că, în mesajul său, directorul OMS nu a făcut nicio referire la ameninţarea din partea preşedintelui american Donald Trump, menţionată în scrisoarea pe care liderul de la Casa Albă a trimis-o OMS (https://bbc.in/2WJ568v), de a opri definitiv contribuţia financiară americană pentru organizaţie dacă aceasta nu demonstrează în 30 de zile că este dispusă să se reformeze şi, respectiv, de a reconsidera calitatea de membru a SUA în cadrul OMS.

Până la 60 de milioane de oameni vor fi împinși spre „sărăcia extremă” de către coronavirus, avertizează președintele Băncii Mondiale. David Malpass a declarat că banca se așteaptă ca economia globală să scadă cu 5% în acest an, întrucât pandemia de COVID-19 a dus deja la pierderi de locuri de muncă și la falimente, țările mai sărace fiind cele mai afectate. De reținut că Banca Mondială definește „sărăcia extremă” traiul cu mai puțin de 1,90 dolari de persoană pe zi, iar Malpass a spus că 100 de țări, în care locuiesc 70% din populația lumii, au primit deja finanțare de urgență. (https://bbc.in/2ZmAQll)

Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, a recomandat ca sesiunea anuală din septembrie a Adunării Generale să se desfăşoare prin mesaje preînregistrate ale şefilor de stat sau de guvern, din cauza pandemiei provocate de noul coronavirus. Cea mai mare reuniune diplomatică din lume, care în mod tradiţional adună la New York mii de demnitari pentru dezbateri şi întrevederi, ar marca în septembrie cea de-a 75-a aniversare a ONU. Potrivit lui Guterres, este de aşteptat că unele restricţii internaţionale de călătorie vor rămâne în vigoare în septembrie, ceea ce va face 'extrem de improbabil' ca oficialităţi din toate cele 193 de state membre să se poată deplasa la New York. (https://bit.ly/2TnG1Oj)

Pacienții care sunt pozitiv pentru noul coronavirus după câteva săptămâni de când au fost declarați vindecați de COVID-19, par să nu mai fie contagioși, arată un studiu făcut în Coreea de Sud. Mai precis, oamenii de știință de Centrul pentru controlul și prevenirea bolilor din Coreea de Sud au studiat probele luate de la 285 de supraviețuitori ai COVID-19 care au fost testați din nou pozitiv pentru noul coronavirus, după ce fuseseră declarați vindecați în urma unor teste negative. Au aflat astfel acești pacienți nu au răspândit din nou boala, iar probele de virus colectate de la aceștia nu au putut fi cultivate în cultură, ceea ce indică că pacienții răspândea particule de virus neinfecțioase sau moarte. O posibilă explicație a testelor pozitive de după vindecare este aceea că Cercetările făcute în ultima lună au arătat că testele PCR pentru acidul nucleic al coronavirusului nu pot face distincția între particulele de virus moarte și cele viabile, ceea ce ar putea da impresia greșită că cineva care este din nou testat pozitiv pentru virus rămâne contagios. În urma acestui studiu, autoritățile medicale din Coreea de Sud nu vor mai considera contagioase persoanele declarate vindecate. (https://bloom.bg/2XrP2av)

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a cerut oficial ieri o derogare pentru a nu se prezenta duminica aceasta la deschiderea procesului său în care este acuzat de corupţie şi aceasta, în pofida avizului Ministerului Justiţiei, care a insistat asupra prezenţei sale. Programat pentru mijlocul lunii martie, procesul premierului Netanyahu a fost amânat iniţial pentru 24 mai din cauza pandemiei de coronavirus. Măsurile de relaxare au permis redeschiderea şcolilor şi a tribunalelor, permiţând confirmarea acestei noi date. De re'inut că procurorul general al Israelului, Avichai Mandelblit, l-a inculpat pe Netanyahu în noiembrie anul trecut, pentru corupţie, fraudă şi abuz de încredere, în trei dosare. (https://bit.ly/3g5M1F9)

Și tot de prin zonă: preşedintele palestinian Mahmoud Abbas a anunţat ieri că pune capăt tuturor acordurilor şi înţelegerilor cu Israelul şi SUA. Liderul palestinian a precizat că decizia vizează şi înţelegerile din domeniul securităţii. De reținut că Abbas a ameninţat cu decizii similare şi în trecut, însă nu a implementat încă niciuna dintre ele. Totuși, declaraţia lui Abbas vine ca răspuns la planurile Israelului de a anexa colonii şi Valea Iordanului din Cisiordania ocupată. Abbas a mai spus că Israelul va trebui "să îşi asume toate responsabilităţile şi obligaţiile în faţa comunităţii internaţionale ca putere ocupantă asupra teritoriului statului palestinian ocupat". (https://bit.ly/3e3yTPa)

Esplanada Moscheilor din Ierusalim, închisă timp de două luni din cauza pandemiei de coronavirus, se va redeschide după Eid al-Fitr, o sărbătoare din acest weekend care marchează sfârşitul Ramadanului, a anunţat ieri Waqf, organizaţia ce administrează lăcaşurile religioase musulmane din Oraşul Sfânt. (https://bit.ly/3bGIREs)

Regatul Unit doreşte un acord de liber schimb post-Brexit cu Uniunea Europeană, dar în negocierea acestuia există încă divergenţe semnificative între Londra şi Bruxelles, a declarat ieri ministrul britanic de stat Michael Gove, care a acuzat UE că nu înţelege că negociază cu un stat suveran. Gove a mai spus că ''rămân unele capitole la care avem diferenţe de abordare semnificative, în special pescuitul, aranjamentele privind guvernanţa şi aşa-numitul -level playing field-'', acesta din urmă reprezentând solicitarea Bruxelles-ului ca Regatul Unit să aplice în continuare unele dintre normele blocului comunitar, în special cele privind concurenţa, mediul sau fiscalitatea pentru a se evita o posibilă concurenţă neloială din partea britanicilor pe piaţa europeană. De asemenea, britanicii nu doresc însă un astfel de acord extins, ci doar unul clasic de liber schimb, cum este de exemplu cel încheiat de UE cu Canada. (https://bit.ly/2ToYWbt)

Uniunea Europeană, prin vocea Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borrell, a declarat că nu va recunoaște anexarea unilaterală a Israelului în Cisiordania și i-a cerut ieri (https://bit.ly/2LL8Rnm) noului guvern israelian să renunţe la proiectele de anexare, amintind executivului de coaliţie de la Ierusalim, condus de Bibi Netanyahu şi Benny Gantz, necesitatea de a respecta dreptul internaţional. De rețiut că mesajul vine în contextul în care noul ministru de externe israelian, Gaby Ashkenazi, a declarat luni că Israelul ar trebui să anexeze coloniile evreieşti din Cisiordania, în coordonare cu Statele Unite şi fără a afecta acordurile de pace din 1994 şi 1979 cu Iordania şi Egiptul. Ashkenazi a mai subliniat că planul de pace al preşedintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu este ”o ocazie istorică de a contura viitorul Israelului în deceniile următoare”. (https://bit.ly/3cQFMTM)

Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook a solicitat Uniunii Europne să preia leadership-ul în stabilirea unui cadru legal pentru reglementarea platformelor online, pentru a preveni preluarea altor modele de guvernare online, cum ar fi cele ale Chinei, care nu răspund unor valori occidentale. Zuckerberg a precizat că este inevitabilă reglementarea mediului online, dar că rămâne un vid în privința cadrului de guvernare cel mai influent. ”Cred că există un model care vine din țări cum este China, care au tendința de a avea valori foarte diferite decât țările vestice, care sunt mai democratice”. Acesta se teme că modelul chinez ar putea fi atractiv pentru anumite țări: ”Cred că acest lucru este foarte periculos și mă tem în legătură cu ce tip de model se răspândește către alte țări. Cel mai bun antidot pentru a preveni acest fapt este să avem un cadru legal clar care vin din țările vestice democratice. Atunci când Europa stabilește politici, de obicei devin standard pe glob”, așa cum este de exemplu reglementarea europeană privind datele private. (https://bit.ly/2WQGWcp)

Forţele conduse de mareşalul Khalifa Haftar au anunţat ieri că s-au retras din mai multe zone disputate ale capitalei Libiei, Tripoli, la o zi după ce au pierdut controlul asupra unei baze militare importante. Ahmed al-Mesmari, purtător de cuvânt al Armatei Naţionale Libiene (LNA), forţele mareşalului Haftar, a declarat într-un discurs televizat că LNA ''s-a repoziţionat şi a redistribuit trupe pe fronturile de luptă din Tripoli''. În plus, LNA s-a retras din mai multe zone dens populate, înaintea sărbătorii musulmane din acest weekend Eid al-Fitr, a adăugat Al-Mesmari. De reținut că în Libia are loc un conflict între forţele guvernului de uniune naţională (GNA), recunoscut de ONU şi condus de Fayez al-Sarraj, şi cele ale mareşalului Khalifa Haftar, care controlează estul ţării şi a lansat la 4 aprilie 2019 un asediu de amploare asupra oraşului Tripoli. (https://bit.ly/3g6tlFj)

Noi probe privind strategia Maltei de a împinge migranții ilegali înapoi către Libia au apărut recent, când o femeie care a supraviețuit traversării Mediteranei a făcut declarații pentru The Guardian, în care se arată că guvernul maltez folosește ambarcațiuni private care acționează la ordinele forțelor armate pentru a intercepta migranți și refugiați și a-i retrimite în centrele de detenție din Libia. (https://bit.ly/3cOHPrk)

Premierul Viktor Orban a proclamat, în weekend, victoria asupra coronavirusului, anunțând că, începând din această săptămână, izolarea va fi desființată. Dar în timp ce capitala, care a fost epicentrul crizei coronavirusului din Ungaria, ieșea din izolare după două luni de restricții, dl Orban se confruntă cu două probleme care se întrepătrund: un sistem sanitar cu dificultăți și o opoziție recent întărită. Despre toate acesteaau scris jurnaliștii de la Financial Times. (https://on.ft.com/2Tkeqh6)

Și în aceeași logică, Parlamentul maghiar a secretizat ieri proiectul căii ferate care va lega Budapesta de Belgrad. Proiectul este inițiat de China și face parte din strategia sa de a-și mări influența economică și politică în Europa. Proiectul va fi plătit de Ungaria și Serbia cu bani împrumutați de China. (https://reut.rs/2ZiP1Ia)

Donald Trump este de părere că plasarea Statelor Unite pe primul loc în lume ca număr de cazuri de Covid-19 este „o medalie de onoare”, pentru că înseamnă că SUA au efectuat cele mai multe teste. (https://bit.ly/2zT8wwx)

Suedia, care a optat pentru o strategie mai puţin restrictivă pentru combaterea noului coronavirusului comparativ cu alte state europene, a înregistrat în ultimele şapte zile cel mai ridicat număr de decese pe cap de locuitor din Europa din cauza COVID-19. Autorităţile suedeze au menţinut deschise majoritatea şcolilor, restaurantelor şi afacerilor, în timpul pandemiei. Deşi numărul deceselor este în scădere, Suedia a consemnat 6,25 de decese la un milion de locuitori pe zi, potrivit mediei aferente unei perioade de 7 zile, între 12-19 mai. Acesta este cel mai ridicat nivel din Europa şi peste cel din Marea Britanie, de 5,75 decese la un milion de locuitori. (https://reut.rs/3bMpWYM)

Cancelarul Angela Merkel se confruntă cu primele critici în Germania după anunţarea planului emiterii de datorie europeană comună convenit luni cu preşedintele francez Emmanuel Macron, care înlătură un tabu în materie de solidaritate financiară europeană. Într-o ţară care ani la rând a ”cântat” melodia austerităţii bugetare şi care din cauza pandemiei a fost deja nevoită să îngroape regula datoriilor zero, planul de relansare franco-german pentru Europa în vederea contracarării efectelor economice ale pandemiei ridică semne de întrebare. ”Sunt surprins că facem acum un viraj de 180 de grade, că UE poate dintr-odată să se îndatoreze”, a comentat deputatul liberal Alexander Lambsdorff. De asemenea, state precum Austria, Olanda şi Danemarca și-au exprimat deja rezervele faţă de planul anunţat luni de Merkel şi Macron, cancelarul austriac Sebastian Kurz reamintind poziţia ţărilor din Nord, conform căreia acestea sunt dispuse să ajute cu ”împrumuturi şi nu cu subvenţii”. De reținut și că, Comisia Europeană nu va copia pur şi simplu o propunere franco-germană pentru planul său de relansare care va fi prezentat săptămâna viitoare, şi care va include o combinaţie de împrumuturi şi granturi în locul granturilor sugerate de autorităţile de la Paris şi Berlin, a declarat ieri un purtător de cuvânt al Executivului comunitar. (https://bit.ly/36cBcwy)

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a pierdut, ieri, majoritatea absolută în camera inferioara a Parlamentului, după ce șapte parlamentari ai partidului său, La République en Marche, au plecat la alt grup politic. Noul grup intitulat ”Ecologie, Democraţie, Solidaritate” intenționează să pledeze pentru ”justiție socială și de mediu”, fiind al nouălea din Parlament. Acest nou grup se declară „independent”, „nici în majoritate, nici în opoziţie”, scriu în declaraţia lor politică deputaţii respectivi, cei mai mulţi provenind din majoritatea prezidenţială. Pe fond, crearea unui al nouălea grup parlamentar politic, compus din 17 deputaţi, a fost oficializată marţi în Adunarea Naţională franceză (camera inferioară), partidul La République En Marche (LREM) al preşedintelui Emmanuel Macron pierzând astfel la limită majoritatea absolută, cel puţin temporar. (https://politi.co/3g2syoO)

De obicei, se spune că tehnologia aduce oamenii mai aproape unii de alții. Ei bine, actuala criză generată de Covid-19 demonstrează însă contrariul, fiind tot mai căutate soluțiile tehnologice și gadgeturile care să contribuie la siguranța și păstrarea distanței fizice la locul de muncă. De la aparat de măsurat distanța între angajați, la statul virtual la coadă și până la măsurarea ritmului respirator, aici găsiți o analiză despre no-touch la viitoarele locuri de muncă. (https://bit.ly/3cQAtn2)

Misiunile cu echipaj uman pe Marte, pe care NASA doreşte să le înceapă în deceniul 4 al acestui secol, vor fi extrem de dificile pentru astronauţi, care vor fi expuşi la niveluri ridicate ale radiaţiilor, la pierderea densităţii osoase şi a masei musculare în condiţiile unei perioade lungi petrecută în microgravitaţie şi altele, iar o astfel de misiune va dura câţiva ani. Aceşti pionieri vor putea însă să se întoarcă pe Terra într-o formă fizică relativ bună, conform NASA. Povestea va fi însă diferită pentru cei care vor alege să rămână pe Marte pentru a pune bazele unei colonii umane permanente. Aceşti colonişti vor dori să se confrunte cu cât mai puţine probleme de sănătate pe Planeta Roşie, iar pentru acest lucru ar putea fi nevoie de mici „reglaje” în bagajul genetic specific speciei umane, conform experţilor. (https://bit.ly/3e76B6l)

O analiză despre potențialul senzor care va putea transforma orice smartphone într-un test pentru coronavirus. (https://bit.ly/2TmtIlb)

Încălzirea vremii în perioada estivală nu va salva emisfera nordică de pandemia de Covid-19, este concluzia cercetătorilor de la universitatea americană Princeton. Oamenii de știință spun că există o legătură între virus și climă, însă acest factor este neglijabil pentru moment, deoarece slaba imunitate de masă favorizează răspândirea rapidă a Sars-Cov-2, indiferent de vreme. (https://bit.ly/3g6oFz9)

Nivelul de smog creşte în China pentru prima dată în acest an. Astfel, potrivit datelor oficiale publicate zielle treute, nivelul de poluare din China a crescut în luna aprilie, pentru prima dată începând din decembrie, oficialii atribuind acest fapt reluării activităţii economice în urma epidemiei de coronavirus. Ministerul Ecologiei şi Mediului a afirmat că nivelul de particule PM2,5 din aer a crescut cu 3,1% în luna aprilie faţă de media de 33 micrograme pe metru cub în 337 de oraşe din ţară, prima creştere de la an la an înregistrată după luna decembrie, când concentraţia de PM2,5 a crescut cu 10%. (https://reut.rs/2zck3H2)

Directorul programului pentru misiuni cu echipaj uman din cadrul NASA, Doug Loverro, a demisionat, potrivit unui document intern adus ieri la cunoştinţă angajaţilor agenţiei, cu doar o săptămână înaintea unei misiuni programate care ar urma să trimită doi astronauţi în spaţiu de pe solul american pentru prima dată după anul 2011. Demisia pune capăt scurtei misiuni a lui Loverro în cadrul agenţiei, care a avut drept obiectiv supervizarea viitoarelor lansări ale astronauţilor şi trimiterea unor misiuni cu echipaj uman pe Lună până în 2024. (https://bit.ly/2ZiQApG)

Preşedinta Taiwanului, Tsai Ing-wen, a declarat ieri că ţara sa nu poate accepta să devină parte a Chinei sub oferta „o ţară, două sisteme”, respingând ferm pretenţiile de suveranitate ale Beijingului. De cealaltă parte, China a răspuns că „reunificarea” este inevitabilă şi că nu va tolera vreodată independenţa Taiwanului. Pe fond, într-un discurs susţinut după ce a depus jurământul pentru a doua instalare în funcţia de preşedinte, Tsai a spus că relaţiile dintre Taiwan şi China au ajuns la un punct de cotitură istoric. (https://reut.rs/36dqGVE)

Milioane de oameni din India şi Bangladesh au fost evacuaţi din calea super-ciclonului Amphan, care este aşteptat să ajungă azi din Golful Bengal deasupra uscatului. (https://cnn.it/2WNBqan)

Operatorul aerian cu discount easyJet a anunţat ieri că hackerii au accesat informaţii referitoare la emailuri şi detalii despre călătorii aparţinând unor 9 milioane de clienţi şi date referitoare la cardurile a peste 2.000 dintre aceştia, într-un atac ”extrem de sofisticat”. Compania aeriană, care a oprit majoritatea zborurilor din cauza pandemiei de COVID-19 şi este implicată într-un conflict de lungă durată cu fondatorul şi cel mai mare acţionar al său, a anunţat că nu pare că datele personale ale clienţilor ar fi fost folosite în mod incorect. (https://cnb.cx/3g6rS1F)

Banii au reprezentat anul trecut principala motivaţie a furturilor de date, nu spionajul, potrivit raportului anual al Verizon referitor la atacurile cibernetice, publicat ieri. Pe fond, aproximativ nouă din 10 breşe de securitate au fost motivate financiar, pe baza analizării a peste 32.000 de incidente şi a aproape 4.000 de accesări neautorizate din 81 de ţări, potrivit raportului. Potrivit Verizon Business 2020 Data Breach Investigations Report, numărul breşelor de securitate confirmate s-a dublat faţă de anul anterior. În timp ce pandemia de coronavirus a obligat oamenii să stea în case, există aşteptări ca atacurile cibernetice împotriva companiilor să crească. (https://bit.ly/3cPe6OO)

Bill Gates a devenit doar vedeta principală a „narativului” Rusiei în materie de fake news, după cum reiese din concluziile unei analize realizate de site-ul EU vs Disinformation, instrument de lucru al Serviciului European de Acţiune Externă al Uniunii Europene. (https://bit.ly/3garjEi)

Zeci de muncitori sezonieri români veniți la o fermă din vestul Germaniei au protestat față de condițiile de muncă, de cazare și pentru că nu și-au primit banii. Este al doilea protest al lucrătorilor români în Bornhaim în mai puțin de o săptămână. Imaginile au fost difuzate în toată presa germană. Ministrul Muncii, Violeta Alexandru s-a întâlnit cu omologul său german, Hubertus Heil și cu ministra Agriculturii, Julia Klockner și au stabilit instituirea unor mecanisme de control mai eficiente pentru muncitorii sezonieri în agricultură și în industria cărnii. (https://bit.ly/2LIaWAD)

Popularitatea președintelui rus Vladimir Putin a scăzut la 59% în aprilie, de la 69% cât avea în februarie. Este cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimii 20+ ani. Rusia este afectată de pandemie, fiind a două țară din lume după numărul de persoane infectate. (https://cnb.cx/2LVUEo5)

Statele Unite au anunţat ieri că în această săptămână vor începe livrarea către Rusia a 200 de ventilatoare pentru respiraţie asistată. Potrivit ambasadei americane la Moscova, preşedintele Vladimir Putin a cerut asistenţă din partea SUA, iar omologul său american Donald Trump a oferit aceste 200 de ventilatoare de producţie americană, un prim lot de 50 de aparate urmând să fie miercuri pregătit pentru expediere şi la scurt timp apoi şi celelalte 150. (https://bit.ly/2LGlHDy)

Indonezia ar putea cunoaşte un „baby boom” cu peste 400.000 de naşteri suplimentare ca urmare a măsurilor de izolare aflate în vigoare care limitează accesul la contraceptive, a declarat ieri agenţia naţională responsabilă cu planificarea familială. Micile clinici au fost nevoite să se închidă iar medicii au afirmat că au primit mai puţini pacienţi după ce arhipelagul din Asia de Sud-Est a implementat măsuri de izolare parţială pentru a opri epidemia de coronavirus. În aceste condiţii, accesul la contraceptive şi consultaţiile de planificare familială au devenit mai dificile. (https://bit.ly/2WM4KxX)

Risipa de mâncare se întâmplă la un alt nivel în vremea pandemiei. Fermierii au ajuns să-și arunce propria producție. Acest lucru se întâmplă peste tot pe glob. Astfel, laptele și ouăle sunt aruncate, strugurii putrezesc iar porcii sunt îngropați. Însă există și un aspect surprinzător: cantitatea totală de mâncare aruncată, la nivel mondial, s-ar putea să nu fie mai mare ca de obicei, când o treime din producția globală ajungea la groapa de gunoi. Ceea ce s-a schimbat față de situația de dinainte este că, în loc să fie aruncate de consumatori ca deșeuri din bucătărie, o cantitate nemaivăzută de alimente este aruncată înainte de a ajunge în magazine. (https://bloom.bg/2WQC6Mh)

Curtea Constituţională din Germania a stabilit ieri că monitorizarea traficului pe internet al cetăţenilor străini în afara ţării de către agenţia de spionaj extern BND încalcă parţial legea fundamentală. Decizia, care era extrem de aşteptată, stabileşte că supravegherea în masă a activităţii pe internet a străinilor în afara ţării încalcă libertatea presei, apărată de Constituţie. Este prima dată când instanţa decide că BND trebuie să se supună Constituţiei germane chiar şi pentru activităţile din străinătate. Hotărârea dă câştig de cauză plângerilor înaintate de şase jurnalişti străini, de organizaţia Reporteri fără Frontiere şi de un activist pentru drepturile omului. Conform sesizărilor, agenţia de spionaj extern BND încalcă libertatea presei prin monitorizarea la scară largă a diverse date peste tot în lume. (https://bbc.in/2zW5U0B)

Un șofer român de TIR a fost prins cu 83 de kilograme de cannabis, drogurile fiind ascunse în sacoșe de rafie în autocamion. (https://bit.ly/2LKeIcI)

O fotografie cu președintele Portugaliei, Marcelo Rebelo de Sousa, la cumpărături, în pantaloni scurți și purtând mască, a ajuns virală. Președintele lusitan a fost fotografiat în timp ce era la cumpărături într-un hipermarket din Cascais, orașul în care locuiește. Astfel, cu pantaloni scurți, o mască și mâinile la spate, Marcelo Rebelo de Sousa așteaptă la rând, păstrând regulile de distanțare fizică. (https://bit.ly/36fYdP2)

Kim Kardashian a lansat o gamă de maști de față în perioada pandemiei. Colecția de măști este disponibilă în cinci culori, cu prețuri începând de la 8 dolari bucata. (https://cnn.it/3g5Y19I)

Armata rusă reduce anvergura exerciţiilor sale pe perioada pandemiei de COVID-19 şi nu planifică organizarea unor manevre în apropierea liniei de frontieră cu ţări membre ale NATO, a anunţat ieri ministrul de externe rus Serghei Lavrov. (https://bit.ly/2ALh0Gq)

Vânzările în piața de IT sunt așteptate să scadă cu $300 miliarde la nivel global în acest an, în contextul tăierii bugetelor pe fondul pandemiei. (https://bit.ly/3bMcAvQ)

Facebook le va permite angajaților să lucreze în schimburi și le va verifica temperatura, din iulie, de când se pot întoarce la birou. Încărcarea spațiilor nu va depăși 25% din capacitate. (https://bloom.bg/2ALmelu)

Cambridge University a anunțat că-și va muta online toate cursurile până în vara anului viitor. (https://bit.ly/2LLqzrc)

Compass Group, cea mai mare firmă de catering din lume, a atras £2 miliarde de la investitori, pentru a face față crizei, în condițiile în care clienții obișnuiți, școli, clădiri de birouri și evenimente sportive, au oprit comenzile din cauza pandemiei. (https://bit.ly/2XhRXSM)

James Dyson, fondatorul companiei de electrocasnice Dyson, a devenit cel mai bogat individ din Marea Britanie, cu o avere estimată la £16,2 miliarde. (https://bit.ly/3cOpzOS)

Miliardarul Mukesh Ambani vrea să construiască următoarea companie globală de tehnologie, JioPlatforms, care vrea să concureze cu Google, Amazon, Alibaba și Tencent. JioPlatforms este un ecosistem de aplicații, care oferă de la cumpărături alimentare online la streaming video și care servește cele 388 de milioane de persoane abonate la rețeaua mobilă Reliance Jio din India. De reținut că pe parcursul a câteva săptămâni, Ambrani a strîns 9 miliarde de dolari de la Facebook și un grup de investitori americani de top, pentru a alimenta următoarea fază a dominației sale asupra internetului din India, cu cea mai rapidă creștere din lume. (https://tcrn.ch/2WL0FtK)

Peste 500 de angajați din presa americană au fost concediați sau au intrat în șomaj tehnic săptămâna trecută. Vice a renunțat la 155 angajati, Quartz la 80, The Economist la 90, Condé Nast la 100, iar BuzzFeed News (68) and Condé Nast (alti 100) au recurs la șomajul tehnic. (https://bit.ly/3g0GXC1)

Un sondaj recent coordonat de think tank-ul Pew Research Center și de Korber Foundation arată că 64% dintre germani consideră relația cu Statele Unite proastă în perioada pandemiei, iar sentimentele negative față de SUA au crescut în aceasta perioada. În același sondaj 36% dintre germani au considerat că sunt necesare relații mai apropiate cu China. Diferențe semnificative au fost mai ales în cazul respondenților cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani, care cred că relația cu China este mai importantă decât cea cu SUA. (https://bit.ly/2ADCbtM)

Și în final, noua generație Dacia Sandero va fi prezentată în luna iunie, cu câteva luni mai devreme decât planificarea inițială, potrivit unor informații neoficiale din presa franceză. (https://bit.ly/36dfc4E)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier