• Marco Badea

Tribuna Internațională - 20 iunie 2020

📸Imaginea zilei reflectă faptul că astăzi se marchează în plan internațional, Ziua mondială a refugiaților, hotărâtă prin rezoluția 55/76 a Adunării Generale a ONU, din 4 decembrie 2000. Criza refugiaţilor, trebuie subliniat că se adânceşte în 2020, având în vedere că pe lângă problemele "clasice" ce țin de războaie sau climă, la acest lucru contribuie acum şi pandemia generată de COVID-19. Numărul persoanelor care au fost nevoite să-şi părăsească zonele în care locuiau a ajuns în 2019 la un nivel record de 79,5 milioane, adică în jur de 1% din populaţia planetei, a anunţat Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi. (https://bit.ly/2Nfirjf). Numai în 2019, numărul celor care s-au refugiat în străinătate sau în interiorul ţărilor lor a crescut cu aproape 9 milioane. Creşterea a fost cauzată mai ales de crizele din Congo, Yemen şi Siria, dar şi din regiunea africană Sahel, afectată de conflicte şi de schimbările climatice. UNHCR subliniază că în timp ce numărul refugiaţilor creşte, acestora le este tot mai dificil să revină în ţările lor. Dacă, în anii 1990, în medie 1,5 milioane de refugiaţi reveneau acasă în fiecare an, în ultimul deceniu această cifră a scăzut sub 400.000. "Acesta este un semn al persistenţei conflictelor, al apariţiei de noi conflicte, al paraliziei comunităţii internaţionale, inclusiv a unor instituţii precum Consiliul de Securitate al ONU, de a aborda aceste conflicte", a declarat Înaltul Comisar, Filippo Grandi. (https://bit.ly/3emf0mI)

photo source: @Vincent Tremeau/UNHCR (O mamă are grijă de copilul ei într-o sală de gimnastică care a fost transformată într-o așezare de refugiați care face parte din adăpostul Pintolandia din Brazilia)


▶️Pentru cei care vor să afle mai multe despre semnificația acestei zile, Eurostat a prezentat ieri cele mai recente statistici privind refigiații și azilul în UE. (https://bit.ly/3djnFF6)

▶️În același timp, aici găsiți discuția de ieri dintre Angelina Jolie și personalul UNHCR despre activitatea lor cu refugiații. (https://bit.ly/30ZKX0h)

▶️Totodată, raportul UNHCR pe 2019 în format video e disponibil aici: (https://bit.ly/2V23O7i), iar aici: (https://bit.ly/2V14J84) aveți disponibil un material video cu refugiații care luptă în prima linie cu noul coronavirus.

Şefii de stat şi de guvern din ţările UE nu au reuşit ieri să ajungă la un acord cu privire la pachetul de redresare economică în urma pandemiei COVID-19, un rezultat aşteptat, dar care impune organizarea unui nou summit la jumătatea lunii iulie. Astfel, reuniunea din iulie va fi o întâlnire fizică, după cea de ieri prin videoconferinţă, la care liderii europeni au avut un prim schimb de opinii cu privire la pachetul de redresare economică în urma pandemiei de COVID-19, a anunţat în conferinţa de presă preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Acesta a mai spus că a remarcat ''un început de consens'', adăugând însă că ''nu trebuie subestimate dificultăţile'' generate de punctele de vedere diferite ale statelor membre şi de acum înainte trebuie să se poarte negocieri. La rândul ei, cancelarul german Angela Merkel a insistat asupra necesităţii unui ''acord rapid'', ţinând să sublinieze că ''preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, ne-a amintit că ne aflăm în faţa celei mai mari crize economice din istoria UE şi trebuie să acţionăm rapid''. Pe fond, vorbind despre planul de relansare propus de Comisia Europeană şi discutat ieri de liderii europeni, care include un fond european de redresare ce însumează 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde de euro ar urma să fie subvenţii şi restul de 250 de miliarde împrumuturi, Angela Merkel a confirmat că unele state ''ar dori să se acorde numai credite şi să nu existe granturi, altele ar prefera mai puţine credite şi mai multe ajutoare''. Șefa guvernului german a mai adăugat: ''totuşi, cred că suntem în situaţia în care putem începe să negociem. Poziţiile diferite nu au devenit mai radicale''. De reținut că un acord asupra fondului european de redresare şi asupra bugetului plurianual, care împreună formează planul european de relansare, necesită unanimitatea celor 27 de state membre. Pentru aceasta ele trebuie să depăşească divergenţele ce privesc sumele alocate planului, durata acestuia, raportul între împrumuturi şi subvenţii, criteriile de repartiţie a acestora între state, precum delicata problemă a ''condiţionalităţii'', adică reformele cerute în schimbul accesării fondurilor. Comisia Europeană a atenţionat că accesarea fondurilor prevăzute în planul de relansare va fi legată de reforme economice, în timp ce mai multe state care susţin rigoarea bugetară (aşa-numitul grup al ''frugalilor'', respectiv Austria, Danemarca, Olanda şi Suedia) insistă să fie privilegiate creditele, nu subvenţiile. Oficiali europeni au promis că aceste condiţii nu vor fi la fel de stricte cum au fost în timpul ultimei crize financiare, dar ele vor fi corelate cu agenda europeană privind mediul şi digitalizarea. Sumele propuse pentru fondul european de redresare ar urma să fie atrase de Comisia Europeană de pe pieţele financiare, iar principalele beneficiare vor fi Italia şi Spania, ţări afectate semnificativ de pandemia de COVID-19. Potrivit Angelei Merkel, posibilitatea ca executivul comunitar să acţioneze astfel ca un actor financiar, respectiv să emită obligaţiuni, nu se numără printre temele divergente între liderii europeni. Nu este clar din ce surse va rambursa Comisia Europeană aceste sume, fiind evocate posibile noi taxe, inclusiv taxarea companiilor care au o cifră de afaceri de peste 750 de milioane de euro. Executivul comunitar doreşte creşterea resurselor financiare proprii şi pentru ca viitorul buget plurianual al UE destinat pentru 2021-2027, pentru care a propus alocarea sumei de 1.100 de miliarde de euro, să depindă mai puţin de contribuţiile statelor membre. Printre posibile taxe evocate se numără o schemă extinsă a taxării emisiilor de carbon, planificatul impozit asupra tranzacţiilor financiare sau o taxă vamală percepută asupra produselor importate în UE din state care nu au obiective de mediu la fel de ambiţioase cum sunt cele pe care executivul comunitar le-a înscris în Pactul Verde european. În acest context, mai multe state est-europene, printre care Polonia, Cehia, Lituania, Estonia şi Bulgaria, se opun utilizării veniturilor din certificatele de poluare, estimând că ele vor fi astfel dezavantajate. (https://bit.ly/2Bmzm0D)

Totuși, după reuniunea de ieri, liderii Uniunii Europene au convenit asupra unui subiect. Astfel că, s-a prelungit cu încă şase luni sancţiunile economice împotriva Rusiei pentru rolul său în conflictul din estul Ucrainei şi pentru că nu a implementat acordurile de pace de la Minsk, a anunţat ieri preşedintele Consiliului European, Charles Michel, într-o conferinţă de presă după summitul european desfăşurat prin videoconferinţă. De reținut că sancţiunile au fost adoptate pentru prima dată la 31 iulie 2014, iniţial pentru o perioadă de un an, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea şi a acordat sprijin separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei, acţiuni care au dus la destabilizarea situaţiei din această ţară. De atunci sancţiunile au fost prelungite la fiecare şase luni. Sancţiunile actuale expiră la 31 iulie, data până la care Consiliul UE are termen pentru formalizarea acordului politic adoptat ieri de către lideri şi publicarea actelor juridice necesare pentru reînnoirea măsurilor restrictive. Mai trebuie spus că Uniunea Europeană a legat relaxarea sancţiunilor de progrese în ceea ce priveşte implementarea Acordului de la Minsk, care prevede o încetare a focului necondiţionată şi ca ambele părţi să-şi retragă armele grele de pe linia de front din estul Ucrainei. În același context, mai trebuie precizat că înainte de decizia de ieri, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron, care sunt implicaţi în negocierile de pace alături de Rusia şi Ucraina sub aşa-numitul format Normandia, şi-au informat omologii din UE cu privire la starea de fapt. Sancţiunile UE vizează sectoarele finanţe, energie şi apărare ale Rusiei, împiedicând accesul anumitor bănci şi companii ruseşti la pieţele UE şi limitând anumite importuri din UE. Sancţiunile restricţionează, de asemenea, accesul Moscovei la anumite tehnologii şi servicii sensibile care pot fi utilizate pentru explorarea şi producerea petrolului. Măsuri separate vizează comerţul cu teritoriile anexate Crimeea şi Sevastopol. Acestea au fost extinse săptămâna aceasta cu un an, până la 23 iunie 2021. (https://reut.rs/2NhQmYs)

Cancelarul austriac Sebastian Kurz a estimat că summitul european desfăşurat ieri prin videoconferinţă asupra planului european de relansare economică după pandemia de coronavirus este doar ''începutul unei lungi negocieri'' şi a insistat ca acest plan să se bazeze pe credite limitate în timp, nu pe subvenţii. Austria este, alături de Olanda, Danemarca şi Suedia, una dintre ţările membre ale UE cele mai critice faţă de fondul de redresare propus de Comisia Europeană pentru a ajuta statele membre să depăşească criza generată de COVID-19, în special statele cele mai afectate de această pandemie, cum ar fi Italia şi Spania. Kurz a mai menţionat că încă sunt multe puncte de discutat în privinţa acestui fond, cum ar fi de exemplu o mai bună definire a termenelor programului, şi a insistat asupra privilegierii creditelor în faţa subvenţiilor nerambursabile. Pe același fir logic s-a alăturat și premierul olandez Mark Rutte, care s-a declarat sceptic asupra încheierii unui acord la summitul din iulie. (https://reut.rs/3fGhOvf)

✅⏰Serbia se pregăteşte pentru alegerile legislative de mâine într-un climat nu foarte electrizant: reuniunile electorale au fost anulate din cauza pandemiei de COVID-19, iar scrutinul va fi boicotat de jumătate de opoziţie, prefigurând o nouă victorie a partidului aflat la putere. Preşedintele Aleksandar Vucic nu participă la alegeri, dar numele său va fi figura pe buletinele de vot în calitate de şef al Partidului Sârb al Progresului de centru-dreapta, aflat la putere de opt ani. Partidele din opoziţie, care boicotează alegerile legislative, au explicat că alegeri libere sunt imposibile din cauza distorsionării peisajului mediatic şi a erodării democraţiei, pe care le impută şefului statului. Dar opoziţia, pe care nimic nu o uneşte în afară de o aversiune comună faţă de Aleksandar Vucic, este subminată de disensiuni. Unele dintre partidele principale vor boicota scrutinul, în timp ce în jur de 20 de mici formaţiuni vor merge la vot. Potrivit Constituţiei, preşedintele sârb are un rol onorific, dar Aleksandar Vucic este, fără îndoială, cel care ia deciziile. El conduce atâta vreme cât numele viitorului prim-ministru nu este anunţat. Afişele electorale nu sunt semnate SNS, dar proclamă: „Aleksandar Vucic pentru copiii noştri!”. De reținut că organizaţia neguvernamentală Freedom House consideră că Serbia nu mai este o democraţie, ci un „regim hibrid” după ani de „capturare a statului, de abuz al puterii şi tactica celui mai tare”. (https://bit.ly/3fKkXui)

Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU a adoptat în unanimitate, ieri, la Geneva, o rezoluţie ce condamnă rasismul sistemic şi violenţa poliţiei, după o dezbatere istorică şi după înlăturarea unei menţiuni ce viza în mod specific Statele Unite. Rezoluţia, prezentată de ţările africane în cadrul unei reuniuni de urgenţă convocată după moartea afro-americanului George Floyd în Statele Unite şi după protestele masive împotriva rasismului din întreaga lume ce au urmat, a fost adoptată prin consens de acest organism al ONU din care Washingtonul s-a retras în 2018. În versiunea sa iniţială, rezoluţia solicita crearea unei comisii internaţionale independente de anchetă pentru a face lumină asupra "rasismului sistemic" din Statele Unite. Acest tip de comisie este o structură la nivel înalt, rezervată în general crizelor majore, cum ar fi conflictul sirian. Însă textul a fost modificat şi nu mai vizează în mod specific Statele Unite, limitându-se să ceară Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, ''să pregătească un raport privind rasismul sistemic, încălcările dreptului internaţional în domeniul drepturilor omului şi relele tratamente împotriva africanilor şi persoanelor de origine africană de către poliţie". În rezoluţie se mai precizează că raportul comisarului ar trebui să analizeze în special "evenimentele care au condus la moartea lui George Floyd şi a altor africani şi oameni de origine africană, cu scopul de a ajuta la stabilirea răspunderii şi a justiţiei pentru victime" . Pe fond, ONG-uri pentru drepturile omului au acuzat Statele Unite că au făcut presiuni pentru golirea textului de o mare parte din substanţa sa. Uniune a Americană a Libertăţilor Civile a ținut să transmită: "Hărţuind alte ţări pentru a atenua ceea ce ar fi fost o rezoluţie istorică şi pentru a se exonera astfel de orice investigaţie internaţională, Statele Unite întorc din nou spatele victimelor violenţei poliţiei şi persoanelor de culoare". (https://bit.ly/3hKZvXS)

Comisia Europeană a anunţat cele 16 proiecte industriale paneuropene în domeniul apărării şi trei proiecte vizând tehnologiile disruptive, care vor beneficia de finanţare în valoare de 205 milioane de euro prin intermediul celor două programe precursoare ale unui Fond european de apărare complet. Pe fond, comisarul european Margrethe Vestager, a declarat: "Prin cheltuieli conjugate, Fondul european de apărare va fi mai bine utilizat, iar fragmentarea şi ineficienţa vor fi reduse. Rezultatele pozitive ale programelor precursoare, anunţate astăzi, arată potenţialul mare care există în cooperarea dintre industriile de apărare mari şi mici din toată Europa". La rândul său, Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă, a apreciat că "aceste proiecte promiţătoare demonstrează capacitatea UE de a promova şi de a sprijini cooperarea dintre industriile de apărare din Europa şi dintre statele membre''. Aceasta a mai spus că ''prin dezvoltarea de tehnologii şi capacităţi de vârf în domeniul apărării consolidăm rezilienţa şi autonomia strategică ale UE. Toate părţile implicate în lanţul valoric din sectorul apărării pot beneficia de acest lucru, indiferent de dimensiunea şi originea lor în interiorul UE. Cu un nivel de finanţare adecvat, Fondul european de apărare va putea amplifica semnificativ aceste prime reuşite". În total, 441 de entităţi au dat curs cererii de propuneri pentru programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării. 223 de entităţi, care au contribuit la 16 propuneri, vor fi sprijinite prin EDIDP. În proiectele EDIDP sunt implicaţi participanţi din 24 de state membre. IMM-urile reprezintă 37% din numărul total de entităţi care primesc finanţare din partea EDIDP. În premieră, acţiunea pregătitoare privind cercetarea în materie de apărare sprijină trei proiecte dedicate tehnologiilor disruptive, prin apeluri de propuneri dedicate, în pregătirea viitorului Fond european de apărare, care alocă până la 8% din bugetul său acţiunilor disruptive. Altfel spus, proiectele anunţate vor sprijini dezvoltarea capacităţilor europene de apărare, cum ar fi dronele şi tehnologiile conexe (drone tactice şi drone dificil de detectat, sisteme de detecţie şi evazive pentru drone militare, platforme informatice periferice pentru drone), tehnologii spaţiale (receptoare criptate Galileo de calitate militară, sarcină utilă optică de calitate militară pentru sateliţi mici, sisteme big data pentru supraveghere prin satelit), vehicule terestre fără pilot, sisteme de rachete de înaltă precizie, (BLOS - rachete antitanc), viitoare platforme navale, capacităţi de atac electronic aeropurtate, reţele tactice şi suprasecurizate, platforme de avertizare pentru situaţii de urgenţă cibernetică sau tehnologii de camuflaj activ de generaţie următoare. Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP), în valoare de 500 de milioane de euro pentru perioada 2019-2020, şi, respectiv, Acţiunea pregătitoare privind cercetarea în materie de apărare (PADR), care a dispus de un buget de 90 de milioane de euro pentru perioada 2017-2019, sunt programe-pilot ale viitorului Fond european de apărare, care vor sprijini funcţionarea unei baze industriale de apărare inovatoare şi competitive şi vor contribui la autonomia strategică a UE. PADR acoperă faza de cercetare a produselor de apărare, inclusiv cele privind tehnologiile disruptive, în timp ce EDIDP sprijină proiectele de colaborare privind dezvoltarea, de la proiectare la prototip. Mai trebuie spus că în industria de apărare a UE lucrează aproximativ 440 000 de angajaţi cu înaltă calificare, iar activitatea sa a avut multe efecte de propagare asupra aplicaţiilor civile şi este, într-o măsură din ce în ce mai mare, o industrie care aduce beneficii economiei în general. Acest sector va fi afectat sever de criza provocată de coronavirus. Deblocarea a peste 200 de milioane de euro va contribui la sprijinirea competitivităţii şi a potenţialului său de inovare, inclusiv prin stimularea investiţiilor statelor membre în cercetare şi dezvoltare printr-un efect de levier de peste 113 milioane de euro. (https://bit.ly/3ejp3sV)

Consiliul Guvernatorilor al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică a adoptat ieri o rezoluţie ce cheamă în mod oficial la ordine Iranul, care refuză inspectarea a două din instalaţiile sale suspectate că au găzduit în trecut activităţi nucleare nedeclarate. Textul, adoptat pe fondul tensiunilor în creştere în ultimele luni în legătură cu programul nuclear iranian, este prima rezoluţie care critică Iranul votată la AIEA începând din 2012. În timpul discuţiilor care au precedat votul, Teheranul a avertizat cele 35 de state membre că ''orice abordare politică sau decizie abuzivă a Consiliului va compromite, cu certitudine, nivelul actual de cooperare între Iran şi Agenţie''. De reținut că inspecţiile efectuate de AIEA la instalaţiile nucleare iraniene sunt un element-cheie al acestei cooperări şi al acordului internaţional semnat în 2015 între Teheran şi marile puteri, având drept scop împiedicarea Republicii islamice să se doteze cu arma nucleară. Textul votat ieri reaminteşte Iranului obligaţiile de a coopera cu agenţia, în condiţiile în care Teheranul refuză de la începutul acestui an accesul la două instalaţii, precum şi explicaţii complete referitoare la o a treia. Conform mai multor surse diplomatice, rezoluţia a fost înaintată de Franţa, Germania şi Marea Britanie, dar China şi Rusia au votat împotrivă. Cele cinci state se străduiesc de obicei să prezinte un front unit pentru a salva acordul din 2015, ameninţat cu dezintegrarea totală după retragerea SUA în 2018. În acest stadiu, adoptarea textului are în primul rând o semnificaţie simbolică, dar ea poate precede transmiterea litigiului către Consiliul de Securitate al ONU, abilitat să adopte sancţiuni. Mai trebuie subliniat că activităţile nucleare prezumtive pe care vrea să le verifice AIEA s-ar fi derulat în urmă cu peste 15 ani în Iran şi nimic nu indică faptul că ar continua sau ar constitui o ameninţare la ora actuală. Însă, în virtutea angajamentelor asumate la AIEA, Iranul are obligaţia să accepte inspecţiile solicitate, subliniază responsabilii agenţiei garante a aplicării Tratatului de Neproliferare. Totodată, Teheranul consideră, dimpotrivă, că nu este ''obligat să satisfacă toate cererile bazate pe alegaţii răuvoitoare fabricate de inamicii'' săi, şi acuză Israelul că a transmis agenţiei documentele referitoare la instalaţiile suspecte. (https://bit.ly/37MhYi2)

Organizaţiile neguvernamentale implicate în politica din Ungaria vor trebui în continuare să îşi dezvăluie donaţiile străine, a declarat ieri premierul ungar Viktor Orban, după ce Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit că poziţia Budapestei privind finanţarea din afara ţării încalcă legislaţia europeană. Legea din Ungaria privind ONG-urile s-a numărat printre măsurile adoptate de guvernul lui Orban împotriva a ceea ce consideră a fi o influenţă străină nedreaptă, având legătură cu dezacordurile sale cu miliardarul american George Soros, care s-a născut la Budapesta. Orban a acuzat organizaţiile neguvernamentale finanţate de Soros de amestec politic. Soros a respins acuzaţiile, spunând că e vorba de "distorsionări şi minciuni" menite a crea un inamic extern fals pentru a distrage atenţia cetăţenilor ungari. (https://reut.rs/2Ch1FOr)

Preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, şi-a exprimat ieri speranţa că eurodeputaţii îşi vor putea relua sesiunile plenare la Strasbourg începând cu luna septembrie. Legislativul european, care în vremuri normale se reuneşte în fiecare lună, cu excepţia lunii august, la Strasbourg, şi-a modificat regulile de funcţionare pentru a se plia normelor de carantină şi restricţiilor de circulaţie introduse în Uniunea Europeană pentru a stopa pandemia de coronavirus. (https://bit.ly/311iZkL)

Preşedintele din Belarus, dictatorul Alexander Lukaşenko, a acuzat ieri atât Moscova, cât şi Occidentul, că încearcă să-i destabilizeze ţara. Declaraţia intervine la o zi după arestarea unui adversar politic pe fondul unei campanii ce-i vizează pe potenţialii săi rivali la alegerile prezidenţiale care vor avea loc în luna august. Mai precis, "astăzi, toate interesele geopolitice sunt concentrate asupra Belarusului, atât în Vest, cât şi în Est", a spus Lukaşenko în cadrul unei şedinţe de guvern. Aceste afirmaţii au fost făcute după arestarea de acum două zile a adversarului său Viktor Babariko, acuzat de "fraudă" şi "spălare de bani", precum şi a fiului acestuia, Eduard, care-i conduce campania şi care a fost acuzat de "neplata impozitelor". Babariko, fost bancher al unei filiale a gigantului rus Gazprom, şi-a anunţat intenţia de a candida împotriva lui Alexander Lukaşenko la alegerile prezidenţiale din 9 august. Prezentându-se ca apărătorul antreprenorilor, el s-a lansat în campanie criticând sistemul economic, controlat în mare măsură de stat şi aflat în criză, într-un context de conflicte politice şi petroliere cu ''marele frate rus''. Astfel, Uniunea Europeană a cerut ieri dimineață eliberarea acestuia. "UE invită autorităţile din Belarus să-i elibereze imediat pe ce cei doi din detenţia preventivă şi să garanteze respectarea deplină a statului de drept", a declarat purtătorul de cuvânt al politicii externe a UE, Peter Stano, într-un comunicat, adăugând că "orice investigaţie trebuie să fie imparţială şi fără presiune politică". (https://bit.ly/2YkfbJY)

Legat de Brexit, Uniunea Europeană doreşte să încheie un acord cu Regatul Unit privind relaţia lor post-Brexit, dar nu cu orice preţ, a transmis ieri preşedintele Consiliului European, Charles Michel, după summitul liderilor europeni, în timp ce preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit despre divergenţe majore între Bruxelles şi Londra la negocierile aflate în desfăşurare. În același timp, cancelarul german Angela Merkel a atras atenţia că un acord cu Regatul Unit trebuie finalizat cel puţin până în toamnă, pentru a lăsa o marjă de timp în vederea ratificării lui. Potrivit unui oficial francez, liderii europeni au convenit la summitul de vineri ca Bruxellesul să-şi menţină la tratativele cu Londra solicitările privind continuarea aplicării de către Regatul Unit a unora dintre regulile UE în domenii precum concurenţa, mediul sau fiscalitatea (aşa-numitul ''level playing field'' care să asigure o competiţie egală) şi menţinerea ca şi până acum a accesului pescarilor europeni în apele britanice, aceste două capitole fiind principalele subiecte divergente între cele două părţi. (https://bit.ly/2BmBxRR)

Ministerul de Externe rus a denunţat ieri ''agresivitatea'' americană, după ce Washingtonul a publicat noua sa ''strategie de apărare în spaţiu''. Potrivit acestei strategii publicate miercuri de Pentagon, Statele Unite vor să împiedice China şi Rusia să preia controlul spaţiului şi se bazează pe aliaţii lor pentru a-i ajuta, inclusiv financiar, să realizeze acest obiectiv. Acest ''document confirmă agresivitatea politicii Washingtonului în domeniul spaţial'', a reacţionat ieri diplomaţia rusă, într-un comunicat, insistând asupra faptului că ''spaţiul este considerat de partea americană drept un câmp de luptă''. (https://bit.ly/3euEdve)

Parlamentul European a condamnat ieri legea cu privire la securitatea în Hong Kong adoptată de China şi a cerut UE să prevadă sancţiuni împotriva liderilor chinezi, potrivit unei rezoluţii adoptate înaintea unui summit între Uniunea Europeană şi China. De reținut că, europenii şi chinezii organizează la începutul săptămânii viitoare un summit prin video conferinţă pentru a încerca să aplaneze numeroasele lor divergenţe şi a pregăti o reuniune extraordinară a liderilor lor. "Impunerea unilaterală a legii cu privire la securitatea naţională de către Beijing la Hong Kong este o atingerea globală adusă autonomiei, statului de drept şi libertăţilor fundamentale ale oraşului", au afirmat deputaţii în această rezoluţie adoptată cu o largă majoritate de 565 de voturi pentru, 34 contra şi 62 de abţineri. UE şi statele membre trebuie "să aibă în vedere, dacă noua lege este aplicată, să aducă acest dosar în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie", potrivit documentului. Parlamentarii preconizează, de asemenea, să adopte "sancţiuni împotriva liderilor responsabili de represiunea de la Hong Kong şi de grave încălcări ale drepturilor omului". Ei propun "coordonarea acestora, în măsura în care este posibil, cu aliaţi democraţi ca Australia, Canada, Statele Unite, Japonia şi Coreea de Sud". În plus, eurodeputații recomandă "crearea unui sistem de "barcă de salvare" pentru cetăţenii din Hong Kong în cazul unei noi deteriorări a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale". Parlamentul European "condamnă cu fermitate ingerinţa continuă şi crescândă a Chinei în afacerile interne ale Hong Kongului". (https://bit.ly/2V3mYtr)

Manifestanţi antirasism au doborât, în noaptea de vineri spre sâmbătă, singura statuie a unui general confederat ridicată în capitala americană Washington DC, potrivit imaginilor difuzate de mass-media americane. (https://wapo.st/2zNXadn)

Preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, le-a spus ieri liderilor Uniunii Europene că economia blocului comunitar înregistrează o "cădere dramatică" şi, în consecinţă, le-a cerut să ajungă la un acord pentru un fond de relansare. Potrivit preşedintei BCE, economia zonei euro se îndreaptă spre un declin al Produsului Intern Brut de 13% în al doilea trimestru al acestui an, iar pe ansamblul acestui an prognozele BCE indică o contracţie a PIB de 8,7%, urmată de o revenire de 5,2% în 2021. Christine Lagarde a explicat şi faptul că impactul crizei economice nu s-a manifestat încă pe deplin asupra pieţei muncii, adăugând că rata şomajului în zona euro ar putea urca până la 10%. De asemenea, Lagarde a spus că evoluţiile calme înregistrate recent pe pieţele financiare se datorează, în parte, şi faptului că investitorii au luat în calcul faptul că guvernele vor acţiona. Însă, în cazul în care statele membre UE nu vor reuşi să ajungă la un acord pentru a finanţa revenirea economiei, sentimentul de pe pieţele financiare ar putea să se schimbe. (https://reut.rs/3fF2qzm)

Directorul general de la Deutsche Telekom, Tim Hoettges, a anunţat ieri că grupul german vizează poziţia de lider de piaţă în SUA, după ce subsidiara T-Mobile US a finalizat preluarea rivalului Sprint, în cadrul unei tranzacţii cu o valoare de 23 de miliarde de dolari. "Vom deveni numărul 1 în SUA", a spus Tim Hoettges, într-un discurs ţinut cu ocazia Adunării Generale anuale a Acţionarilor Deutsche Telekom, care anul acesta a fost organizată online în contextul pandemiei de COVID-19. Finalizarea fuziunii dintre T-Mobile US şi Sprint a cimentat poziţia a treia deţinută de T-Mobile în topul operatorilor telecom din SUA, după AT&T şi Verizon. Tot ieri, Tim Hoettges a promis că va face din Deutsche Telekom cea mai mare companie pe segmentul de fibră optică din Germania şi Europa, precum şi lider în ceea ce priveşte reţelele de telefonie mobilă 5G. Hoettges a confirmat şi previziunile Deutsche Telekom pentru acest an, subliniind rezistenţa grupului în faşa pandemiei de coronavirus. În 2020, Deutsche Telekom mizează pe un profit operaţional de 25,5 miliarde euro şi a propus acordarea unor dividende în valoare de 0,60 euro pentru anul 2019. (https://bit.ly/3dlJHHo)

Grupul francez de telecomunicaţii Orange a fost condamnat de un tribunal din Paris să plătească despăgubiri rivalului Digicel, un operator de telecomunicaţii din Antile, pentru practici anticoncurenţiale în Antilele franceze. Un purtător de cuvânt de la Orange a confirmat faptul că Tribunalul de Apel de la Paris a decis săptămâna aceasta că Orange trebuie să plătească Digicel (fosta companie Bouygues Telecom Caraibes) despăgubiri în valoare de 181,5 milioane de euro şi dobânzi în valoare de 68 milioane de euro. Purtătorul de cuvânt a precizat că aceasta este cea mai mare amendă impusă Orange şi a adăugat că grupul analizează posibilitatea de a face recurs la o instanţă superioară. În primă instanţă, Tribunalul comercial din Paris a decis în anul 2017 că Orange trebuie să plătească o amendă mai mare, de 346 milioane de euro. Purtătorul de cuvânt de la Orange a precizat că grupul a plasat deja suma de 345 milioane de euro într-un cont escrow. De reținut că dosarul datează de la începutul anilor 2000, când grupul Orange, controlat de statul francez, domina piaţa de telecomunicaţii din Martinica, Guadelupa şi Guyana Franceză. Consiliul Concurenţei din Franţa a descoperit în 2009 că Orange a prejudiciat creşterea rivalilor pe aceste pieţe, în special prin semnarea unor acorduri de exclusivitate cu distribuitorii independenţi şi magazinele de reparaţii, ceea ce a determinat Digicel să solicite despăgubiri. (https://bit.ly/2V1Y3X6)

Comisia Europeană a lansat, ieri, o consultare publică privind revizuirea şi prelungirea Regulamentului privind serviciile de roaming, informează un comunicat al Executivului comunitar. De reținut că, începând din iunie 2017, acest Regulament a eliminat tarifele de roaming pentru călătorii din UE şi din Islanda, Liechtenstein şi Norvegia. De atunci, de serviciile de roaming la preţurile de pe piaţa naţională ("Roam like at home"), una dintre cele mai emblematice realizări ale pieţei unice a UE, au beneficiat milioane de călători din UE. În acest context, vicepreşedinta Comisiei Europene, Margrethe Vestager, a declarat că "folosirea serviciilor de roaming, fără teama de facturi costisitoare neprevăzute la întoarcerea din vacanţă sau dintr-o călătorie de afaceri în străinătate, este acum ceva normal pentru europeni. Consumul este în creştere, iar cererea de servicii mobile arată că 'roamingul la tarife naţionale' s-a transformat într-un obicei". Întrucât prevederile actuale expiră în iunie 2022, Comisia preconizează că va trebui să propună un nou regulament pentru ca europenii să continue să beneficieze de aceste avantaje şi, prin urmare, va revizui şi va prelungi Regulamentul privind serviciile de roaming. Odată cu lansarea consultării publice, acest proces s-a pus în mişcare. Deşi obiectivul pe termen lung ar fi acela de a garanta serviciile de roaming la preţurile de pe piaţa naţională fără reglementarea pieţei, pe termen mediu anumite măsuri legislative continuă să fie necesare. Consultarea se va desfăşura timp de 12 săptămâni. (https://bit.ly/2YQql85)

O echipă de fizicieni a anunţat că ar fi reuşit să detecteze în premieră axioni, descoperire care dacă va fi confirmată va proba existenţa acestor particule ipotetice ultrauşoare, de dincolo de Modelul Standard din fizica particulelor, teorie ce descrie comportamentul particulelor subatomice. Fizicienii teoreticieni au propus pentru prima oară existenţa axionilor în anii '70, aceastea fiind niște subparticule de care aveau nevoie pentru a putea rezolva anumite probleme de matematică legate de forţa nucleară tare, forţa responsabilă de alipirea şi menţinerea quarcurilor împreună. Însă, de atunci, axionii au devenit şi una dintre explicaţiile cele mai populare cu privire la materia întunecată, o misterioasă substanţă care reprezintă până la 85% din masa întregului Univers dar este imposibil de detectat pentru că nu emite lumină şi nu interacţionează nici cu materia ordinară barionică altfel decât prin gravitaţie. Dacă această descoperire va fi confirmată, axionii ar putea constitui răspunsul de care fizicienii aveau nevoie pentru a rezolva asimetriile forţei nucleare puternice. (https://bit.ly/2YTyPvm)

Noul coronavirus era prezent în apele reziduale de la Milano şi Torino, în nordul Italiei, din decembrie 2019, cu două luni înainte de primul bolnav înregistrat oficial în această ţară, relevă un studiu al Institutului Superior de Sănătate italian. (https://bit.ly/3fLzQw3)

Malala Yousafzai, pe care talibanii au încercat să o omoare în 2012, la întoarcerea de la şcoală, în Pakistan şi care a devenit ulterior un simbol global al luptei pentru educaţie a fetelor, şi-a anunţat "bucuria şi recunoştinţa" la absolvirea Universităţii Oxford din Regatul Unit. "Este greu să-mi exprim bucuria şi recunoştinţa acum când am obţinut diploma în filosofie, politică şi economie la Oxford", a scris tânăra de 22 de ani pe Twitter. Mesajul său este însoţit de fotografii, dintre care una o prezintă sărbătorind absolvirea împreună cu rudele adunate în jurul unui tort. "Nu ştiu ce se va întâmpla în continuare. Deocamdată, vor fi Netflix, lectură şi somn", a mai adăugat Malala. Pentru cei care nu știu, Malala a devenit un simbol al apărării dreptului femeilor la educaţie şi a fost recompensată cu Premiul Nobel pentru Pace în 2014, la doar 17 ani. (https://bbc.in/3fI8bw9)

Cântăreaţa americană Kelly Clarkson, câştigătoarea primului sezon al emisiunii ''American Idol'', actorul american Zac Efron şi starul britanic Benedict Cumberbatch se numără printre celebrităţile care vor primi câte o stea pe Walk of Fame din Hollywood în 2021. Shia LaBeouf, Missy Elliott şi Don McLean, compozitorul şi interpretul piesei "American Pie", se regăsesc şi ei pe lista celor 35 de staruri de film, televiziune şi muzică ale căror nume au fost anunţate săptămâna asta de Camera de Comerţ din Hollywood, care administrează această atracţie turistică. Totodată, regretatul interpret italian de operă Lucian Pavarotti şi dramaturgul August Wilson, premiat cu Pulitzer şi decedat în 2005, vor fi recompensaţi cu două stele postume. Artiştii menţionaţi se vor alătura celor peste 2.600 de celebrităţi - printre care se află Charlie Chaplin, Jennifer Aniston, Jimi Hendrix sau Michael Jackson, ale căror nume au fost gravate în interiorul unor stele roz şi aurii încrustate pe trotuarele de pe Hollywood Boulevard, în cadrul unei tradiţii care a început în anii 1960. (https://bit.ly/37I1QOC)

SUA şi Rusia reiau la începutul săptămânii viitoare, la Viena, negocierile privitoare la controlul armamentelor, însă acestea par ameninţate încă de la început de instanţa Washingtonului ca la discuţii să participe şi China, ceea ce Beijingul refuză. (https://bit.ly/37LkAMZ)

Cinematografele şi cazinourile din Franţa se vor redeschide luni, iar stadioanele îşi vor putea primi din nou publicul începând din 11 iulie, în limita a 5.000 de spectatori, a anunţat guvernul aseară. (https://bit.ly/2BmGNoz)

Ian Holm, actorul britanic extrem de versatil și talentat a murit ieri, la Londra, la 88 de ani. Holm era cunoscut pentru că l-a interpretat pe Bilbo Baggins din Stăpânul Inelelor, însă actorul era foarte cunoscut publicului de teatru și pentru rolurile pe care le-a interpretat în piesele scrise de William Shakespeare. (https://bit.ly/2ASIlXy)

Serghei Hruşciov, fiul fostului lider sovietic Nikita Hruşciov şi profesor la Universitatea Brown din statul american Rhode Island, a încetat din viaţă ieri în SUA, la vârsta de 84 de ani. De reținut că Serghei s-a născut în 1935 şi timp de mai mulţi ani s-a ocupat cu proiectarea rachetelor balistice şi de croazieră, iar ulterior a ocupat funcţii înalte în cadrul unor importante întreprinderi industriale sovietice. A fost decorat cu medalia Erou al Muncii Socialiste în 1963 şi cu Ordinul Lenin. În 1991, Serghei Hruşciov a emigrat în SUA, unde a predat până recent în Rhode Island istoria Războiului Rece. (https://bit.ly/2BqyvMk)

Scriitorul spaniol Carlos Ruiz Zafón, cunoscut la nivel global grație romanului ”Umbra vântului”, a murit ieri la domicilul său din Los Angeles la vârsta de 55 de ani, ca urmare a unei boli cronice. Tradus în zeci de limbi, Zafón s-a impus ca unul dintre cei mai citiți scriitori de limbă spaniolă din ultimele două decenii. (https://lat.ms/2zReY7y)

Eurostat a publicat ieri un studiu referitor la prețurile bunurilor și serviciilor de larg consum în UE. Pe fond, studiul s-a realizat prin analiza prețurilor medii din 2019, reprezintă raportul fiecărei țări la media europeană, iar nuanța e dată de faptul că în analiză a fost inclusă și Marea Britanie. Dacă ne uităm la extreme, prețurile bunurilor și serviciilor de larg consum sunt de trei ori mai mari în Regatul Unit și țările nordice, față de țările din Est, respectiv România și Bulgaria. Mai precis, Irlanda este la 141% din media UE, iar Marea Britanie la 121%, în timp ce prețurile din România au cumulat o medie de 55%, iar cele din Bulgaria, doar 53%. Totodată, Eurostat remarcă faptul că strict în materia produselor alimentare de larg consum, prețurile din România sunt la doar 66% din media europeană, cel mai mic nivel dintre toate statele. 𝐂𝐮 𝐚𝐥𝐭𝐞 𝐜𝐮𝐯𝐢𝐧𝐭𝐞, 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐭̦𝐚𝐫𝐚 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐜𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐢𝐞𝐟𝐭𝐢𝐧𝐚̆ 𝐦𝐚̂𝐧𝐜𝐚𝐫𝐞! Aproape de noi e Polonia, acolo unde prețurile alimentelor sunt la 70% din media europeană, iar după urmează Bulgaria, care a atins anul trecut o medie totală de 78%. Prin zonă se mai află și Lituania, cu o medie europeană a prețurilor produselor alimentare de larg consum de 82%, urmată de Ungaria, care a atins în 2019, 85% pe acest indice. La polul opus cele mai scumpe alimente sunt în Danemarca, unde s-a înregistrat o medie europeană de 129%, urmată de Luxemburg și Austria, ambele cu valor de 124%, apoi Finlanda, cu 119%, Irlanda, cu 116%, Franța, cu 115%, Suedia, cu 114%, Malta, cu 113% și Belgia, care atinge o medie europeană a prețurilor produselor alimentare de larg consum de 112%. Mai trebuie reținut că cele mai ieftine restaurante și hoteluri sunt în Bulgaria, de peste trei ori mai ieftine decât în Danemarca. Iar în ceea ce privește prețul articolelor de îmbrăcăminte, diferențele de preț nu au fost foarte mari în 2019. Bulgaria a avut cele mai mici prețuri, reprezentând 79% din media UE, în timp ce Danemarca a avut cele mai mari prețuri, atingând un total de 132% și fiind urmată de Suedia, cu 118% și Finlanda, cu o medie de 115%. (https://bit.ly/2YNUMfc)

Comisia Europeană a publicat săptămâna asta primul raport al executivului comunitar privind impactul schimbărilor demografice. Studiul prezintă tendințele demografice pe termen lung din regiunile Europei, cum ar fi speranță de viață mai mare, ratele mai scăzute ale natalității, societățile în curs de îmbătrânire, gospodăriile de dimensiuni mai reduse și creșterea urbanizării și arată că, încă din 2012, în Uniunea Europeană numărul deceselor l-a depășit pe cel al nașterilor. Fără o migrație netă pozitivă, populația Europei va continua să scadă în următorii 50 de ani până la pragul de 424 milioane de locuitori. Cu alte cuvinte, declinul demografic al Europei se accentuează, iar în 2070 se anticipează că pe bătânul nostru continent vor trăi mai puțin de 4% din locuitorii planetei, față de 6% câți sunt în prezent și 12% câți se înregistrau în 1960, la 3 ani de la semnarea Tratatului de la Roma. Pe fond, raportul Comisiei Europene prognozează un declin constant al populației în 9 țări, majoritatea din Europa Centrală și de Est: România, Bulgaria, Grecia, Croația, Italia, Letonia, Lituania, Ungaria și Polonia. În același timp, se mai evidențiază și faptul că în următoarele cinci decenii va crește tendința de depopulare în mediul rural, ceea ce va determina o aglomerare tot mai mare a zonelor urbane din toată Europa. (https://bit.ly/3dja4hp)

Preşedintele Braziliei, teribilul Jair Bolsonaro, a numit, ieri seară, un actor de telenovele, Mario Frias, secretar de stat la Cultură, la o lună după demisia unei alte vedete, Regina Duarte, în urma tensiunilor cu şeful de stat de extremă dreaptă. (https://bit.ly/30ZhkMJ)

Lumea a intrat într-o "fază periculoasă" pe măsură ce se deschid ţările care au impus măsuri de izolare sau restricţii de mobilitate, a avertizat, ieri, Organizaţia Mondială a Sănătăţii. (https://bit.ly/2Nay3EO)

Elon Musk a vândut una dintre proprietăţile sale din Bel Air, Los Angeles, pentru suma de 29 de milioane de dolari unui miliardar din domeniul tehnologiei. Preţul de vânzare al proprietăţii de 29 de milioane de dolari este cu 3% mai puţin decât cel cerut, adică 30 de milioane de dolari, şi cu 12 milioane de dolari mai mult decât a cumpărat-o în urmă cu opt ani. (https://bit.ly/3dgYiE3)

Apple a anunţat ieri că va închide din nou unele magazine din Florida, Arizona, Carolina de Sud şi Carolina de Nord, din cauza creşterii numărului cazurilor de Covid-19 în ţară. Măsurile vor afecta 11 magazine din aceste state, potrivit companiei, iar acţiunile Apple au scăzut cu 0,5% în urma informaţiei. (https://cnb.cx/2V1WGI4)

Racheta europenă Vega, operată de compania Arianespace, lansează azi, în Guiana Franceză, o serie de sateliţi americani mici, într-o misiune care reprezintă o concurenţă străină pentru companii precum SpaceX şi Rocket Lab. Vega va transporta 53 de sateliţi, această lansare fiind prima demonstraţie de o asemenea anvergură a rachetei Vega. Racheta Vega, construită de producătorul aerospaţial italian Avio şi operată de compania franceză Arianespace, are la bază companii multinaţionale europene. Dar, după aproape un an de la un hiatus care a urmat unei lansări nereuşite, Arianespace speră că revenirea Vega va ajuta compania să aibă acces la o parte mai mare din piaţa americană a sateliţilor mici, care este în creştere. (https://cnb.cx/3dgf2eM)

Guverne europene colaborează cu Statele Unite în vederea reformării Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, un semn că Europa împărtăşeşte unele dintre îngrijorările care au determinat Washingtonul să părăsească această agenţie ONU, a dezvăluit un oficial de rang înalt în domeniul sănătăţii dintr-o ţară membră pentru Reuters. (https://bit.ly/3hVgmr0)

Ministrul sud-coreean al Unificării Kim Yeon-chul, însărcinat cu afaceri legate de Coreea de Nord, a demisionat ieri într-un context de reintensificare a tensiunilor între cele două ţări. (https://bit.ly/2ViqQHl)

Statul american Tennessee a adoptat una dintre cele mai dure legi anti avort interzicând întreruperea de sarcină după detectarea bătăilor inimii, la aproximativ șase săptămâni. Multe femei au nevoie de o perioadă mai lungă pentru a realiza că sunt însărcinate. (https://reut.rs/2V2XKLQ)

Departamentul de Justiție al guvernului american l-a concediat pe procurorul din Manhattan, Geoffrey S. Berman, cel care a obținut condamnarea lui Michael Cohen, fostul avocat al președintelui Trump. Berman îl investiga pe actualul avocat al președintelui, Rudolph W. Giuliani. (https://nyti.ms/3fKMtYz)

Despre război între giganți: Apple a respins de cel puțin 5 ori aplicația Facebook Gaming, care nu a fost până acum publicată în App Store pe motiv că distribuie jocuri casual și că acest lucru contravine regulilor impuse tot de Apple. Unii analiști spun că Apple obstrucționează intenționat aplicația de jocuri a Facebook, pentru că ar concura cu propriile vânzări de jocuri. (https://nyti.ms/3fIX0U4)

Yum China Holding, operatorul de restaurante care are în protofoliu și branduri precum KFC, Pizza Hut și Taco Bell în China, se va lista pe bursa din Hong Kong și ar putea atrage până la 2 miliarde de dolari de la investitori. (https://bloom.bg/2Yfx3W9)

SUA au emis o alertă de securitate privind pirații din Golful Mexic. Atacurile piraților s-au întețit din luna aprilie, dar conform ministrului mexican pentru marină, durează de câțiva ani și țintesc platforme de petrol sau vase maritime din industria petrolului și gazelor, dar și vase comerciale. (https://nyti.ms/30YurxB)

Alicia Keys a scos o nouă melodie. Piesa e foarte puternică și pare că te lovește în locuri despre care nici nu mai știai că există. (https://bit.ly/30WsYbj)

Și în final, plantele din pădurile tropicale dense sunt capabile să-şi mascheze mirosurile pentru a evita să fie detectate şi mâncate, potrivit unui studiu efectuat recent de o echipă internaţională de oameni de ştiinţă din Europa şi America de Nord, care a examinat 28 de specii de insecte şi 20 de specii de plante din Chamela-Cuixmala, o rezervaţie tropicală de pe coasta de vest a Mexicului. "Mirosurile uşor de remarcat sunt în avantajul erbivorelor şi în dezavantajul plantelor", a explicat profesor Phil Stevenson, cercetător la Grădinile Botanice Regale Kew din Marea Britanie. "Aşadar, avem o cursă a înarmării cu informaţii. Plantele vor să evite să fie localizate şi mâncate, aşa că fac tot posibilul să miroasă ca alte plante", a adăugat specialistul. (https://bit.ly/3hN0vuf)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier