• Marco Badea

Tribuna Internațională - 2 iunie 2020

📸Imaginea zilei vine din Washington, D.C. acolo unde, căpăcunul care conduce Casa Albă, s-a enervat că presa a scris că a fost dus într-un buncăr la sfârșitul săptămânii trecute, în timpul protestelor de la Casa Albă și ieri le-a spus consilierilor săi că vrea să fie văzut dincolo de gardul Casei Albe. CNN scrie că, de teamă că publicul l-ar putea considera speriat și laș, Donald Trump a vrut să fie văzut acolo unde s-au desfășurat proteste și de aceea ar fi luat decizia de a merge pe jos și de a face o fotografie împreună cu colaboratorii săi la biserica „St. John”. Înainte ca președintele să ajungă acolo însă, poliția a avut grijă să-i îndepărteze pe protestatarii pașnici din zonă, așa că a recurs la gaze lacrimogene, gloanțe de cauciuc și grenade iritante. După ce a făcut declarația din grădina trandafirilor, președintele a anunțat că va merge într-un loc „foarte, foarte special”, pentru a aduce un omagiu. S-a deplasat pe jos de la Casa Albă către biserica St. John din apropiere, la intrarea căreia a izbucnit un incendiu în timpul protestelor din cursul weekendului. Incendiul a fost stins repede și biserica a suferit pagube minore. Pentru a ajunge la biserică, președintele și mai multe persoane din anturajul său au traversat pe jos Piața Lafayette. Dintre toți, numai fiica sa, Ivanka, purta mască pentru a se proteja de coronavirus. Pe drum, tot timpul, Donald Trump a ținut o Biblie în mână, pe care, odată ajuns la biserică, a ridicat-o în sus și s-a fotografiat cu ea. Președintele și-a chemat apoi colaboratorii apropiați lângă el și s-a fotografiat și cu ei, având în spate lăcașul de cult. Șeful Casei Albe a declarat că nu va trece mult și America va redeveni puternică. Apoi a plecat. (https://cnn.it/2zQVZd6)

Photo source: Patrick Semansky/AP

ASTA E ȘTIREA ZILEI, mai ales pentru cei care se bucură de violențele din SUA: Fratele lui George Floyd, bărbatul de culoare ucis de un poliţist alb la Minnesota, în SUA, a făcut apel ieri la protestatari să se abţină de la violenţe. Pe fond, numeroase oraşe din Statele Unite au fost scena atât a unor proteste paşnice declanşate de uciderea lui Floyd săptămâna trecută, cât şi a unor incidente violente, printre care incendieri, jafuri şi ciocniri cu forţele de ordine. "O vom face, dar paşnic", a spus Terrence Floyd în timpul priveghiului fratelui său mort la Minneapolis, înainte de a cânta un psalm despre pace şi justiţie. Aceasta a mai declarat că protestatarii violenţi "poate că se simt bine pentru moment", dar produc rău. El a adăugat că prea des incidente care implică brutalitate din partea poliţiei conduc la proteste violente care nu au ca rezultat însă schimbarea politică. "Nu obţineţi nimic, pentru că nu îmi veţi aduce fratele înapoi. El nu şi-ar fi dorit ca voi să faceţi asta", a mai afirmat bărbatul. De reținut că funeraliile lui George Floyd vor avea loc la 9 iunie la Houston, în Texas, unde el şi-a petrecut cea mai mare parte din viaţă, au spus avocaţi ai familiei. (https://bit.ly/3ckEorb)


Donald Trump a criticat guvernatorii diverselor state pe care i-a calificat drept ''slabi'' şi le-a cerut să adopte măsuri mai dure contra protestatarilor, pe fondul violenţelor de stradă înregistrate în ultimele zile în mai multe oraşe din SUA. De reținut că în ultimele zile în mai multe oraşe americane au avut loc demonstraţii, care au degenerat în incendieri şi alte acte de vandalism, în urma incidentului din Minneapolis din 25 mai, soldat cu moartea lui George Floyd. Liderul american a avut o videoconferinţă cu guvernatorii statelor şi cu oficialităţi din domeniul securităţii naţionale. El s-a pronunţat pentru activarea mai multor trupe în capitala federală Washington şi le-a solicitat guvernatorilor să opereze mai multe arestări. (https://bit.ly/2AzIuOU)

Pe de altă parte, fostul preşedinte american Barack Obama a dat publicităţii o declaraţie în care se adresează protestatarilor, cerându-le să ''canalizeze furia noastră justificată într-o acţiune paşnică, eficientă şi durabilă''. Primul preşedinte afro-american din istoria SUA a subliniat că oamenii trebuie să atragă, inclusiv prin proteste, atenţia publică asupra injustiţiei, dar apoi să traducă această conştiinţă într-o prezenţă ridicată la secţiile de vot şi să aleagă ''oficialităţi guvernamentale care sunt receptive la cererile noastre''. Obama a mai spus: ''Valurile de proteste din ţară reprezintă o frustrare evidentă şi legitimă legată de eşecul de decenii în a reforma practicile poliţiei şi sistemul de justiţie penală din Statele Unite''. (https://bit.ly/3cqTaNl)

Totodată, la o săptămână după moartea George Floyd, afro-americanul în vârstă de 46 de ani asfixiat de un ofiţer de poliţie alb în Minneapolis, New York, Los Angeles şi zeci de alte oraşe americane şi-au consolidat măsurile de securitate, decretând sau extinzând interdicţiile de circulaţie pe timpul nopţii. Ca răspuns la aceste tulburări sociale, preşedintele Donald Trump a anunţat ieri direct din grădina trandafirilor de la Casa Albă, pe un ton marţial, desfăşurarea a "mii de soldaţi puternic înarmaţi" şi de poliţişti la Washington pentru a pune capăt "revoltelor" şi "jafurilor". Altel spus, Trump va scoate armata pe străzi. Liderul de la Casa Albă a declarat că tulburările din capitala federală sunt "o ruşine". De re'inut că nici demiterea agentului de poliţie vinovat Derek Chauvin, nici arestarea sa ulterioară nu au calmat spiritele. Dimpotrivă, protestele s-au răspândit în cel puţin 140 de oraşe americane. Pe fond, apelând la guvernatori ca să acţioneze rapid şi ferm pentru a "domina străzile" şi a întrerupe spirala violenţelor, preşedintele american a lansat următorul avertisment: "Dacă un oraş sau un stat refuză să ia deciziile necesare pentru a apăra viaţa şi proprietatea locuitorilor săi, voi desfăşura armata americană pentru a rezolva rapid problema în locul lor ", Trump denunţând, în context, acte de "terorism intern". Mai trebuie subliniată și imaginea de aseară, când, în timp ce preşedintele făcea declaraţii în grădina Casei Albe, care avea aerul unei tabere fortificate, poliţia trăgea cu gaze lacrimogene pentru a dispersa manifestanţii adunaţi în faţa complexului prezidenţial. Obiectivul poliţiştilor era acela de a elibera spaţiul ce duce spre Biserica Sfântul Ioan, o clădire emblematică din apropiere avariată în weekend de proteste şi unde preşedintele american s-a deplasat pe jos, înconjurat de membri ai cabinetului său, pentru a face o poză cu o Biblie în mână. (https://cnb.cx/3dnPU6I)


În același context, candidatul democrat la alegerile prezidenţiale din SUA din noiembrie, Joe Biden, l-a acuzat pe preşedintele republican Donald Trump că foloseşte armata "împotriva americanilor" şi gaze lacrimogene împotriva "manifestanţilor paşnici" pentru o operaţiune de comunicare. "Pentru copiii noştri, pentru însuşi sufletul ţării noastre, trebuie absolut să-l învingem. Dar cred ferm că putem să o facem doar împreună", a mai spus Joe Biden. (https://bit.ly/2ZYkK1R)


Câteva zeci de protestatari purtând pancarte au îngenuncheat în tăcere ieri, în faţa ambasadei americane la Paris, în semn de solidaritate cu soarta afro-americanului George Floyd. Cei mai mulţi protestatari erau îmbrăcaţi în negru şi purtau măşti de protecţie împotriva noului coronavirus. Manifestanţii ţineau pancarte pe care se putea citi: „Rasismul ne sufocă”, „Dreptate pentru Floyd” şi „Nu pot respira”, ultimele cuvinte rostite de Floyd în timp ce un poliţist alb îi apăsa pe gât cu genunchiul. (https://reut.rs/3eHA1bn)


Jucătorii legendarului club de fotbal Liverpool au îngenuncheat în mijlocul terenului de pe stadionul Anfield, în semn de susținere, după moartea violentă a bărbatului afro-american, George Floyd. (https://bbc.in/2yTyMqf)


Compania Nike a venit cu un mesaj: Nu întoarceți privirea în fața rasismului. (https://bit.ly/36SsljO)

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a estimat ieri, prin purtătoarea de cuvânt, Stephane Dujarric, că manifestaţiile trebuie să se desfăşoare în manieră paşnică şi violenţele comise de poliţie trebuie să facă obiectul anchetelor în SUA, dar şi în orice altă ţară. Aceasta a mai transmis în numele SG al ONU, că ''autorităţile trebuie să dea dovadă de reţinere în gestionarea manifestanţilor în SUA'', adăugând: ''Am văzut în ultimele zile cazuri de violenţă a poliţiei. Toate cazuri trebuie să facă obiectul anchetelor''. În același timp, mai trebuie amintit că Guterres s-a arătat îngrijorat şi de atacurile contra jurnaliştilor constatate în ultimele zile în SUA. Într-o postare pe Twitter făcută la finalul săptămânii trecute, Antonio Guterres a accentuat că ''atunci când jurnaliştii sunt atacaţi, cele care sunt atacate sunt societăţile''. ''Nicio democraţie nu poate funcţiona fără libertatea presei'', a insistat secretarul general al Naţiunilor Unite. (https://bit.ly/3gIY37N)


În Nashville, protestatari au incendiat clădirea istorică ce găzduia primăria și tribunalul. Poliția caută 20-30 de agitatori care au deturnat manifestația pașnică. (https://bit.ly/3dqjesZ)


George Floyd a murit ca urmare a asfixierii, adică a lipsei de oxigen, conform unei autopsii independente. El a murit după ce poliţiştii din Minneapolis au exercitat presiune pe gâtul şi spatele său, se arată în autopsia realizată de medicii angajaţi de familia lui Floyd. Medicii au concluzionat că moartea lui George Floyd poate fi încadrată la omucidere. De reținut că la prima autopsie, efectuată de Hennepin County Medical Examiner, s-a arătat că moartea lui Floyd a fost provocată de mai mulţi factori, între care hipertensiune şi consum de droguri. (https://cnn.it/2zSjmmK)


The New York Times a refăcut cu imagini surprinse de martori și camere de supraveghere scena uciderii lui George Floyd. Luați-vă 8 minute și 46 de secunde ca să urmăriți ce s-a întâmplat. (https://nyti.ms/3dqP60S)


Generalul Mark Milley, şeful Statul Major Interarme american, a fost văzut plimbându-se pe străzi aseară în Washington, D.C. pentru a observa situaţia, în timp ce o noapte de noi proteste violente cuprindeau oraşul. "Am depus un jurământ de credinţă Constituţiei Statelor Unite pentru a proteja drepturile fiecăruia şi asta este ceea ce facem", a declarat Millety presei "Avem Garda Naţională DC aici şi sunt aici doar pentru a vedea cât de bine se descurcă, asta este tot", a mai adăugat generalul Milley. (https://cnb.cx/2U0PpaK)


Iranul a făcut apel ieri la SUA "să pună capăt violenţelor" împotriva propriului lor popor după moartea lui George Floyd. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian Abbas Moussavi, în cadrul unei conferinţe de presă de la Teheran, a declarat: "Poporului american: lumea a auzit strigătul vostru privind starea de oprimare. Lumea este alături de voi". Totodată, acesta a spus: "Funcţionarilor şi poliţiei americane: puneţi capăt violenţei împotriva poporului vostru şi lăsaţi-l să respire".(https://bit.ly/2yZyAGc)


O explozie de violență și o furie socială nemaiîntâlnită. Revoltele care s-au înmulțit în marile orașe americane de la uciderea, din vina poliției, a afro-americanului George Floyd din Minneapolis, pe 25 mai, au cristalizat în ultimele zile sentimentul de rasism crescând care persistă în Statele Unite. Uciderea în februarie a unui jogger de culoare din Georgia de către un fost ofițer de poliție, urmată de moartea, sub tirul poliției, a unui paramedic negru din Kentucky în martie au scandalizat opinia publică. Astfel, cotidianul francez Les Echos a realizat o analiză despre inegalitatea rasială din Statele Unite, care este o problemă persistentă și o provocare pentru clasa politică. (https://bit.ly/2yYeNXC)


În timp ce lumea e ocupată cu alte dosare internaționale, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat ieri desfăşurarea la data de 1 iulie a unui referendum de adoptare a reformei constituţionale prin care ar obţine dreptul de a efectua două mandate suplimentare începând din 2024. De reținut că, Putin, în vârstă de 67 de ani, se află la putere în calitate de preşedinte şi ca premier de două decenii. Astfel, Putin este liderul sovietic şi rus cel mai longeviv pe Olimpul puterii de la Moscova după dictatorul sovietic Iosif Stalin. Constituţia permite în prezent preşedintelui efectuarea a două mandate consecutive, ceea ce înseamnă că Putin ar trebui să se retragă de la putere peste patru ani, la finalul actualului mandat de şase ani, început în 2018. Noua prevedere reduce la zero numărul mandatelor pe care le-a avut până acum şi îi permite să fie ales pentru altele două (de câte şase ani), până în 2036. (https://bit.ly/2XoJkXR)


Premierul armean Nikol Paşinian a anunţat ieri că el şi membri ai familiei sale au contactat noul coronavirus. Paşinian se află în fruntea fostei republici sovietice de doi ani, când o serie de proteste de amploare împotriva precedentului guvern l-au adus la putere. Premierul armean susţine că este în prezent asimptomatic şi că se va autoizola într-un efort de a preveni răspândirea bolii potenţial letale. (https://bit.ly/2TYf9F2)


China a promis ieri un "contraatac" Statelor Unite ale Americii după anunţurile preşedintelui american Donald Trump, care vrea să limiteze accesul cetăţenilor chinezi pe teritoriul american şi să impună sancţiuni comerciale Hong Kong-ului. Este prima reacţie a Beijingului după măsurile anunţate săptămâna trecută de liderul de la Casa Albă. Aceasta survine în contextul puternicelor tensiuni bilaterale în jurul pandemiei COVID-19, a situaţiei musulmanilor uiguri din nord-vestul Chinei şi a comerţului bilateral. Pe fond, într-o declaraţie pe un ton ferm, Donald Trump a anunţat că SUA suspendă intrarea pe teritoriul său a cetăţenilor chinezi care prezintă un "risc" potenţial pentru securitatea ţării. De asemenea, locatarul de la Casa Albă a cerut administraţiei sale să pună capăt măsurilor comerciale preferenţiale acordate Hong Kong-ului, pentru a denunţa o lege controversată privind securitatea naţională impusă de Beijing în teritoriul său autonom. În plus, Donald Trump le-a cerut colaboratorilor săi să ancheteze asupra companiilor chineze listate în SUA. În aceste condiții, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe, Zhao Lijian, a declarat: "Orice afirmaţii sau acţiuni care dăunează intereselor Chinei se vor lovi de un contraatac ferm". De reținut că, climatul este unul exploziv între Beijing şi Washington de câteva luni de zile, administraţia Trump acuzând cu regularitate guvernului chinez că a favorizat răspândirea pe planetă a noului coronavirus. (https://bit.ly/2ZYhgfN)


Primarul Londrei, Sadiq Khan, i-a cerut ieri guvernului condus de către premierul Boris Johnson să extindă perioada de tranziţie pentru a putea negocia acorduri post-Brexit cu Uniunea Europeană. Pe fod, Sadiq Khan i-a solicitat ministrului pentru Brexit, Michael Gove, să ''lase deoparte ideologia politică'' şi să prelungească negocierile cu Bruxellesul, prevăzute a fi reluate în cursul zilei de azi. ''În contextul în care încercăm să găsim o cale de a depăşi această pandemie, ultimul lucru de care ţara noastră are nevoie este mai mult haos şi mai multă incertitudine'', a scris pe Twitter politicianul laburist. De reținut că negociatorul-şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a declarat într-un interviu, în weeken, pentru presa britanică, că Regatul Unit nu a reuşit să-şi respecte angajamentele privind negocierile asupra viitoarelor relaţii comerciale. Potrivit lui Barnier, Londra a făcut ''un pas înapoi - doi paşi înapoi, trei paşi înapoi - faţă de angajamentele iniţiale''. (https://bit.ly/3dp01It)


Un fost ministru maltez i-a achitat 350.000 de euro unui ucigaş plătit acuzat de asasinarea fostei jurnaliste Daphne Caruana Galizia, a recunoscut ieri, în faţa instanţei, intermediarul din acest dosar care a provocat valuri de emoţie în întreaga Europă. Pe fond, Melvin Theuma a declarat în faţa tribunalului maltez care judecă acest caz că ucigaşul plătit a primit banii de a la un bărbat în numele lui Chris Cardona, care până în luna ianuarie a deţinut funcţia de ministru al economiei. Theuma a susţinut că banii daţi de Cardona au ''depăşit'' tariful perceput de ucigaş, pentru acest asasinat, de la omul de afaceri Yorgen Fenech, care este acuzat de complicitate la crimă. De reținut că Daphne Caruana Galizia a fost ucisă la 16 octombrie 2017 cu ajutorul unei încărcături explozive plasate sub automobilul său în apropierea casei unde locuia, în satul maltez Bidnija. Ea a fost dată în judecată de Cardona după ce a scris că acesta vizitase un bordel în timp ce se afla în Germania cu afaceri. Trei bărbaţi au fost acuzaţi de comiterea asasinatului, iar Yorgen Fenech de a fi pus la cale această crimă. Toţi au pledat nevinovat. Melvin Theuma a fost graţiat în schimbul depunerii mărturiei. (https://bit.ly/36YpDt9)


Directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Adhanom Ghebreyesus, şi-a exprimat ieri dorinţa de a continua să colaboreze cu Washingtonul, la câteva zile după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat că retrage SUA din OMS. Aceasta a adăugat că diversele administraţii americane au făcut mult pentru sănătatea la nivel mondial de-a lungul deceniilor. Totuși, de reținut că OMS nu a precizat cum intenţionează să acopere pierderile de fonduri în urma retragerii SUA, cel mai mare contributor al său. Trebuie amintit că Trump a anunţat la sfârșitul săptămânii trecute, că SUA se retrag din OMS şi a acuzat această agenţie a ONU că nu a adoptat reforme ca răspuns la îngrijorările SUA în legătură cu gestionarea pandemiei şi că a acordat prea mare încredere în informaţiile livrate de China, acolo unde a apărut noul coronavirus. (https://bit.ly/3eEUflX)


Senatul polonez a aprobat aseară o lege ce permite folosirea unui sistem mixt de votare, tradiţional şi prin poştă, la alegerile prezidenţiale, ceea ce ar putea deschide calea organizării scrutinului în luna iunie. Deşi data alegerilor nu a fost încă anunţată, partidul de guvernământ "Dreptate şi Justiţie" a declarat că 28 iunie este ultima dată la care cel mai mare stat post-comunist al UE ar putea organiza scrutinul pentru alegerea şefului statului înaintea încheierii mandatului actualului preşedinte. Pe fond, proiectul de lege, cu mai multe amendamente, a fost adoptat cu votul favorabil a 94 de senatori, un vot împotrivă şi patru abţineri şi urmează să revină în camera inferioară a parlamentului. De reținut că scrutinul prezidenţial, programat iniţial pentru 10 mai, a fost amânat din cauza pandemiei noului coronavirusului. Și mai trebuie spus că victoria actualului preşedinte Andrzej Duda, un aliat al PiS, este importantă pentru intenţia guvernului de a-şi aplica agenda conservatoare, întrucât preşedintele are drept de veto şi de declanşare a alegerilor parlamentare anticipate. (https://reut.rs/2Xpuqk5)


Producătorul american de jocuri online Zynga a anunţat ieri că va plăti 1,8 miliarde de dolari pentru a cumpăra firma Peak, cu sediul în Istanbul, într-o tranzacţie care va reprezenta cea mai mare achiziţie a unui startup din Turcia. Pe fond, tranzacţia include aproximativ 900 de milioane de dolari în numerar şi aproximativ 900 de milioane de dolari în acţiuni, urmând să ducă la creşterea bazei de utilizatori zilnici activi ai Zynga cu peste 60%. De reținut că, compania americană, producătorul celebrului joc FarmVille, se aşteaptă ca tranzacţia să se finalizeze în trimestrul trei din 2020. Totodată, în predeschiderea şedinţei de ieri a Bursei de la New York, acţiunile Zynga au urcat cu 6,2%, la 9,72 dolari, ca urmare a anunțului de achiziționare. (https://reut.rs/3eHBajk)


Impunerea unei noi taxe companiilor ar putea genera zece miliarde de euro pe an pentru a ajuta la finanţarea planurilor de stimulare, şi va reprezenta mai puţin de 0,2% din cifra de afaceri a marilor companii care beneficiază de piaţa unică a UE, a anunţat ieri Comisia Europeană. Conform planului care ar urma să fie supus aprobării celor 27 de state membre ale UE, Comisia Europeană va împrumuta de pe piaţă o sumă fără precedent, de750 miliarde euro, pentru a finanţa cheltuielile menite să redreseze economiile afectate de criza provocată de pandemia de COVID-19. Executivul comunitar a propus câteva posibile taxe pentru a ajuta la achitarea datoriei, inclusiv o nouă taxă pentru piaţa unică, care ar putea intra în vigoare în 2024 sau după acest an. (https://reut.rs/3dl7MyW)


Consiliul de supervizare al Lufthansa a aprobat ieri pachetul de salvare de nouă miliarde de euro acordat de Guvernul german pentru a ajuta cea mai mare compania aeriană europeană să facă faţă pierderilor cauzate de pandemia de coronavirus. Pe fond, este cea mai mare operaţiune de salvare a unei companii demarată de Guvernul german de la debutul crizei. Va fi pentru prima dată de la privatizarea completă a Lufthansa, în 1997, când statul german va redeveni acţionar la compania aeriană. Mai trebuie spus că autorităţile de reglementare şi acţionarii Lufthansa trebuie să aprobe pachetul de asistenţă financiară. În 25 iunie este programată o reuniune online a acţionarilor companiei germane. În schimbul ajutorului Guvernului, Lufthansa va renunţa la plata viitoarelor dividende şi va limita remuneraţia acordată conducerii. Executivul va avea două locuri în Consiliul de supervizare, din care unul va deveni membru al comitetului de audit. Planul prevede că Germania va prelua o participaţie de 20% în Lufthansa, pe care intenţionează să o vândă până la finalul lui 2023. Germania va achiziţiona noi acţiuni la o valoare nominală de 2,56 euro per titlu, valoarea totală fiind de aproximativ 300 de milioane de euro. Guvernul va injecta în Lufthansa 5,7 miliarde de euro, iar banca de dezvoltare KfW şi alte bănci vor acorda companiei un împrumut de trei miliarde de euro, pe trei ani. (https://bloom.bg/2zQp5JC)


Nissan Motor a estimat că închiderea fabricii sale din Barcelona ar putea costa până la aproximativ 1,50 miliarde de euro. De reținut că un reprezentant al producătorului auto nipon a refuzat să comenteze informaţia. Costul închiderii este în centrul dezbaterii din Spania privind decizia Nissan. Totodată, Raul Blanco, secretar de stat pentru industrie în Guvernul Spaniei, aprecia recent că pentru Nissan ar fi mai ieftin să investească în fabrica sa din Barcelona decât să o închidă. Pe fond, fabrica are nevoie de "investiţii care au fost întârziate, în valoare de aproximativ 300 de milioane de euro", susţine oficialul spaniol. De subliniat că decizia face parte din noul plan de restructurare pe plan global al producătorului auto nipon, iar în cursul zilei de ieri, presa spaniolă anunţa, citând documente ale Nissan, că închiderea ar putea costa 1,45 miliarde de euro, majoritatea banilor urmând să fie folosiţi pentru disponibilizarea celor aproximativ 3.000 de angajaţi. (https://bit.ly/2ZZIjak)


Iar pe fond diplomatic, preşedinţii Vladimir Putin şi Donald Trump au discutat ieri la telefon propunerea liderului american de a lărgi formatul G7. Într-o conversaţie telefonică care a avut loc la "iniţiativa părţii americane", se arată în comunicat, preşedintele Trump l-a informat pe Vladimir Putin despre proiectul său de a invita Rusia şi alte ţări la următoarea reuniune a G7, amânată ca urmare a pandemiei noului coronavirus. (https://bit.ly/2XPOnQ5)


Totuși, prim-ministrul canadian Justin Trudeau a exclus, ieri, orice participare a Rusiei la viitoarea reuniune a G7, aşa cum şi-a exprimat dorinţa preşedintele american Donald Trump în momentul anunţării amânării sine die a summitului de anul acesta găzduit de SUA. Trudeau, în conferinţa de presă zilnică pe care o ține la Ottawa, a declarat: "Rusia a fost exclusă din G7 după invazia Crimeii în urmă cu câţiva ani şi a continuat să nu respecte şi să ignore standardele şi regulile internaţionale şi de aceea Rusia rămâne în afara G7 şi asta nu se va schimba''. (https://bit.ly/300N1VA)


Omul de ştiinţă iranian Sirous Asgari, deţinut de mai mulţi ani în SUA sub acuzaţia de furt de secrete industriale, dar achitat în cele din urmă, a părăsit teritoriul american la bordul unui avion care îl readuce în ţara sa, a anunţat azi şeful diplomaţiei iraniene Mohammad Javad Zarif. "O veste bună, un avion care îl transportă pe dr. Sirous Asgari a decolat din America. Felicitări soţiei şi familiei sale!", a scris Zarif pe contul său de Instagram. În pofida achitării sale în noiembrie, Asgari, 59 de ani, a rămas încarcerat în SUA, aparent din motive legate de legea cu privire la imigrare. În 2016, acest cercetător la Universitatea de Tehnologie din Teheran a fost acuzat de furtul unor secrete industriale în cursul unei vizite academice în Ohio. (https://bit.ly/3eF0t5j)


Erdogan luptă pentru a reactiva economia Turciei şi pentru a împiedica eroziunea sprijinului său. Mai precis, Guvernul Turciei încearcă acorduri cu mai multe țări pentru a-și menține moneda fragilă, grav afectată de plecarea investitorilor și de criza COVID-19. (https://bit.ly/2XmYhJW)


O analiză în presa franceză, care vorbește despre ceea ce s-ar fi întâmplat dacă dacă Regatul Unit ar fi fost în continuare membru al UE. (https://bit.ly/2ZZUmEA)


Presa din Belgia vorbește azi despre cum ciocnirea dintre Twitter și Donald Trump atinge Facebook, aflat în poziție delicată de când șeful lui, Mark Zuckerberg, a refuzat să sancționeze afirmațiile polemice ale președintelui și este dezavuat public de angajații săi. (https://bit.ly/3dllbXP)


Astfel, mai mulți angajaţi ai Facebook au criticat pe Twitter decizia directorului general al companiei, Mark Zuckerberg, de a nu sancţiona comentariile provocatoare ale preşedintelui Donald Trump faţă de protestele din SUA, lăudând în schimb Twitter pentru că a luat măsuri. De reținut că mulţi angajaţi ai unor companii din sectorul tehnologiei, între care Facebook, Google, parte a grupului Alphabet, şi Amazon.com, s-au implicat activ în probleme de justiţie socială, în ultimii ani, cerând angajatorilor lor să ia măsuri şi să îşi schimbe politicile. Chiar şi aşa, criticile exprimate în timpul weekendului au marcat un caz rar de angajaţi de nivel înalt care îşi critică directorul general. Spre exemplu, Ryan Freitas, director pentru proiectare de produs la Facebook News Feed, a declarat că “Mark greşeşte şi voi încerca în cel mai vocal mod să îl fac să se răzgândească”, adăugând că a mobilizat peste 50 de persoane care gândesc la fel ca el pentru a susţine o schimbare internă. În același timp, Jason Toff, director pentru gestionare de produs, a scris într-un tweet: ”Lucrez la Facebook şi nu sunt mândru de modul în care ne prezentăm. Majoritatea colegilor cu care am vorbit simt la fel. Ne facem vocea auzită”. (https://bit.ly/36Ta5af)


De la redeschiderea Colosseumului din Roma, la cea a magazinelor din Rusia, Europa a făcut ieri încă un pas spre o revenire la normalitate, pe fondul pandemiei de coronavirus, care continuă să facă ravagii în America Latină, cu un milion de cazuri de Covid-19, jumătate dintre ele în Brazilia. Astfel, peste 6,1 milioane de cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost declarate oficial la nivel mondial, dintre care aproape două treimi sunt în Europa și în Statele Unite. Acum, epicentrul s-a mutat în America Latină. (https://bit.ly/2yVyEGX)


Ambasada Rusiei la București a început să promoveze în ultimele zile informații despre presupuse experimente microbiologice periculoase efectuate de cercetători americani în Ucraina. Această narațiune este însă o temă recurentă, promovată mai ales în unele țări din fostul bloc sovietic, parte a unei campanii de dezinformare. O analiză în acest sens, găsiți aici: (https://bit.ly/3eEnHIX)


AVIZ PENTRU TURIȘTI: Guvernul Greciei va plăti cazarea în locul turiștilor străini dacă aceștia se vor infecta cu coronavirus în timpul vacanței petrecute în această țară, a anunțat ieri purtătorul de cuvânt al executivului elen, Stelios Petsas. (https://bit.ly/3eHMSu2)


Pandemia de COVID-19 a adus o scădere majoră a pieţei de smartphone-uri, care a pierdut nu mai puţin de 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În cea mai mare parte, pierderea este pusă pe seama măsurilor de izolare socială impuse de autorităţi din cauza pandemiei. Cu excepţia Xiaomi, toţi producătorii din top 5 au înregistrat pierderi importante, însă producătorii de smartphone-uri cu Android au scăzut mult mai mult decât Apple. Samsung şi Huawei, cei mai importanţi producători de smartphone-uri, au scăzut şi cel mai mult în primul trimestru. Samsung a pierdut 22,7%, iar Huawei a scăzut cu 27,3%. În plus faţă de Samsung, Huawei s-a mai confruntat şi cu embargoul tehnologic impus de Statele Unite. Apple, care ocupă locul 3 în acest clasament, a scăzut cu 8,2% după ce a livrat 40,9 milioane în primul trimestru al acestui an, comparativ cu cele 44,5 milioane din T1 2019. (https://gtnr.it/2XmgPtY)


Western Union a făcut o ofertă de preluare a rivalului MoneyGram, care are o valoare de piață de 164 milioane de dolari conform ultimei cotații, dar și datorii de 878 milioane de dolari. (https://bloom.bg/2TZJYsX)


Fondurile de investiții KKR, Cinven și Providence au făcut o ofertă în valoare de 2,96 miliarde de euro pentru a delista operatorul spaniol de telecomunicații MasMovil. (https://reut.rs/3cmmt3D)


O analiză în Politico EUROPE, despre cum Uniunea Europeană nu a sprijinit până acum Australia, în conflictul comercial cu China. De reținut că Australia a fost prima țară care a cerut o investigație independentă despre originea pandemiei coronavirus, iar împreună cu SUA, Marea Britanie și Canada au solicitat săptămâna trecută guvernului chinez să renunțe la impunerea unei noi legi de securitate în Hong Kong, întrucât încalcă obligațiile internaționale asumate de China. În UE, miniștrii de externe europeni au eșuat săptămâna trecută să aibă o poziție comună privind agresiunile Chinei în Taiwan, Hong Kong și în stabilirea originii coronavirus. În consecință, China a stabilit noi tarife comerciale cu Australia și a redus importurile din această țară. (https://politi.co/2XUW1Zp)


POZIȚIA ASTA ÎMI PLACE: Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Valori și Transparență, Vera Jourova a declarat că susține Twitter în eforturile de a dezvolta o politică de moderare transparentă, clară și consistentă. Aceasta consideră că recentul conflict dintre președintele american Donald Trump și Twitter nu este despre cenzură, ci despre informații false care pot cauze prejudicii publicului. (https://politi.co/3eASI0i)


O fetiță de 10 ani a murit în estul Algeriei în timpul unei proceduri de vindecare prin credință, în care copilul a suferit arsuri și lovituri, conform anunțului procurorului general din Guelma, o localitate aflată la 500 km de capitala Algiers. (https://bit.ly/2U3PjiG)


O echipă a Universității din California San Diego a dezvoltat un senzor care măsoară cantitatea de vitamina C din corp, în transpirație, printr-un bandaj care se aplică pe piele. Cercetătorii speră că pot dezvolta senzori similari pentru a urmări deficiențele de multivitamine și nutriție. (https://bit.ly/2zQPOWs)


Un studiu publicat în The American Journal of Clinical Nutrition oferă dovezi privind legătura dintre stomac și creier. Cantitatea mare de grăsimi saturate din surse animale (carne, produse din carte și lactate) afectează capacitatea de concentrare și riscul unor boli de inimă. (https://bit.ly/373xUw9)


O analiză despre cum competențele cheie de care studenții au nevoie pentru succes, cum ar fi gândirea critică, comunicarea, soluționarea problemelor sau înțelegerea cross-culturală, ar trebuie predate, nu lăsate la voia întâmplării, arată un studiu care se preocupă de dezvoltarea intelectului studenților, în locul memorării automate a informațiilor. Toate aceste competențe de care studenții au nevoie în viața pot fi reduse la un singur cuvânt: înțelepciune, adică abilitatea cuiva de a aplica cunoștințele dobândite atunci când este confruntat cu noi situații. (https://bit.ly/3cqJNwQ)


Și în final, DESPRE TOTALITARISMUL CHINEZ: Comemorarea anuală din Hong Kong a represiunii din Piaţa Tiananmen nu a fost autorizată de poliţie pentru prima dată în 30 de ani, aceasta invocând riscuri legate de coronavirus într-un context de tensiuni în fosta colonie britanică. Această comemorare atrage anual mulţimi pe insulă, care vin să aducă un omagiu victimelor intervenţiei armatei chineze de la 4 iunie 1989, în piaţa din centrul Beijingului. De reținut că Hong Kong este singurul loc din China în care evenimentul este comemorat de obicei, ceea ce reprezintă în sine o ilustrare a libertăţilor unice de care se bucură Hong Kong în virtutea principiului „O ‘ţară, două sisteme”. Anul trecut, cea de a 30-a comemorare s-a derulat deja într-un context politic tensionat, întrucât executivul pro-Beijing încerca să impună un text controversat care ar fi permis autorizarea extrădărilor către China. O săptămână mai târziu începea deja o criză politică majoră, cu şapte luni de manifestaţii şi acţiuni aproape cotidiene în regiunea semiautonomă. Dar într-o scrisoare datată ieri, poliţia din Hong Kong a indicat că nu va da undă verde desfăşurării acestui eveniment de joi, întrucât el ar constitui „o ameninţare majoră pentru viaţa şi sănătatea publicului”. În pofida conexiunilor sale cu China, focar al coronavirusului, Hong Kong a reuşit să limiteze răspândirea pandemiei de COVID-19, care nu a contaminat decât o mie de persoane şi a provocat moartea a patru persoane. Barurile, restaurantele, cinematografele şi alte locuri publice au fost redeschise în aceste ultime săptămâni. Dar după ce nu a înregistrat niciun caz de contaminare locală în ultimele două săptămâni, oraşul tocmai a raportat cinci în două zile. Organizatorii comemorării au acuzat executivul, care este aliniat Beijingului, că se foloseşte de virus pentru a împiedica desfăşurarea unui eveniment care irită guvernul central. (https://bbc.in/36QG8HE)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier