• Marco Badea

Tribuna Internațională - 19 mai 2020

📸Imaginea zilei vine din Londra, acolo unde în Trafalgar Square a fost umplută cu aproximativ 2.000 de perechi de încălțăminte pentru copii, în scopul de a sublinia necesitatea ca guvernul britanic să acționeze în privința schimbărilor climatice. Grupul activist care a organizat demonstrația, a declarat că pantofii au fost donați de părinți și profesori din Londra, care sunt îngrijorați de viitorul copiilor lor din cauza schimbărilor climatice. Pe fond, mesajul protestului a constat în ideea conform căreia, 10 Downing Street să adopte un plan de recuperare economică favorabilă climei.

photo source: @Simon Dawson/Reuters

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au propus ieri un plan de relansare în Europa de 500 de miliarde de euro pentru a face faţă impactului economic al noului coronavirus, care a aruncat Europa într-o recesiune de o amploare istorică. Într-o declarație comună, s-a subliniat: "Pentru a susţine o relansare durabilă care restabileşte şi întăreşte creşterea în UE, Germania şi Franţa susţin crearea unui Fond de relansare ambiţios, temporar şi cu obiective precise" în cadrul viitorului buget al UE şi căruia să i se aloce "500 de miliarde de euro". De reținut că aceşti bani vor fi utilizaţi ca "cheltuieli bugetare" de ţările europene şi "sectoarele şi regiunile cele mai afectate", subliniază declaraţia. În plus, "ţările beneficiare ale planului de relansare nu vor trebui să ramburseze ajutoarele", a afirmat Macron, ceea ce reprezintă un element de solidaritate inedit. Mai trebuie precizat că această dublare a bugetului Uniunii Europene pentru următorul ciclu bugetar, se certifică prin faptul că, dublarea se va face, ca o noutate istorică, prin împrumuturi de pe piața liberă de către Uniunea Europeană ca subiect internațional, nu prin contribuții de la bugetele naționale. Ce înseamnă asta? Pai vorbim efectiv de #eurobonduri care nu-s eurobonduri dar care pot avea, de facto, același efect economic. Diferența este că beneficiază toată uniunea, nu doar zona euro. Metoda aleasă de Paris și Berlin oferă control semnificativ Comisiei în modul în care sunt cheltuiți banii, astfel încât să liniștească frica frugalilor nordici. Spre exemplu, prin acest exercițiu, România are șansa să primească între 50 și 60 de miliarde de euro pentru ciclul bugetar următor, dublu față de alocarea din ciclul care se încheie anul ăsta. De reținut că, Comisia Europeană a anunţat imediat că "se bucură" de propunerea franco-germană.Acest plan de relansare s-ar adăuga la programul de urgenţă de 500 de miliarde de euro deja decis în contextul pandemiei de miniştrii de finanţe din zona euro şi format în special din capacităţi de împrumut. În total, Europa va debloca astfel circa 1.000 de miliarde de euro.(https://bit.ly/2Xaj8Pp)

Totodată, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat ieri că Franţa şi Germania vor "să dea Europei puteri concrete" în domeniul sănătăţii, după experienţa pandemiei de COVID-19. Crearea unei "Europe a sănătăţii trebuie să devină prioritatea noastră", a declarat ieri Emmanuel Macron în cadrul conferinţei de presă susţinută împreună cu Angela Merkel privind răspunsul european la criza de coronavirus. Au existat "neajunsuri, egoism şi întârzieri" în răspunsul iniţial al UE la pandemie, a recunoscut Macron. Liderul de la Elysee a mai spus: "Voinţa noastră este să dotăm Europa cu competenţe foarte concrete în materie de sănătate. Cu stocuri comune de măşti şi teste, cu capacităţi de achiziţie comune şi coordonate pentru tratamente şi vaccinuri, planuri de prevenţie împărtăşite ale epidemiilor, metode comune pentru identificarea cazurilor. Această Europă a sănătăţii nu a existat niciodată, trebuie să facem din ea prioritatea noastră". (https://bit.ly/2ZeQtLE)

Preşedintele american Donald Trump a ameninţat ieri să suspende definitiv contribuţia SUA la Organizaţia Mondială a Sănătăţii dacă aceasta nu procedează la "îmbunătăţiri substanţiale" în termen de 30 de zile, adăugând că ar putea lua în considerare revizuirea apartenenţei Statelor Unite la OMS. Mai precis, publicând fotocopia unei scrisori în acest sens adresate şefului OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, căpăcunul de la Casa Albă a scris pe twitter: "Dacă OMS nu se angajează să procedeze la îmbunătăţi substanţiale în termen de 30 de zile, voi transforma suspendarea temporară a finanţării către OMS într-o măsură permanentă şi voi reconsidera calitatea noastră de membru în cadrul Organizaţiei". În scrisoarea sa, Trump a declarat că singura cale de urmat pentru OMS este să-şi demonstreze independenţa faţă de China, adăugând că administraţia sa a început deja discuţii asupra reformei cu Tedros. Trump a mai spus în scrisoare, că:" "Este clar că paşii greşiţi repetaţi din partea voastră şi a organizaţiei voastre pentru a răspunde la pandemie a costat extrem de scump lumea. Singura cale de urmat pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii este aceea de a-şi putea dovedi independenţa faţă de China". Accentuând impactul mesajului, Trump a spus că :"Nu sunt mulţumit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii", "este o marionetă a Chinei". (https://bbc.in/2zSuNu5)

În cursul zilei de ieri, șase paramilitari au fost ucişi, iar alţi patru răniţi în explozia unei bombe la trecerea autovehiculului lor în provincia Baluchistan, în sud-vestul Pakistanului. Incidentul s-a produs în cursul unei patrulări de rutină în districtul Bolan, la circa 80 de kilometri sud-est de capitala provinciei, Quetta. Răniţii au fost internaţi în spital, a precizat un responsabil al poliţiei din Bolan, Murad Kasi. Pe fond, atacul nu a fost revendicat, dar separatişti care cer extinderea autonomiei acţionează de mai mulţi ani în această regiune confruntată cu violenţe sectare şi islamiste. (https://bit.ly/2AzlH5U)

Oficiul european de poliţie, Europol, estimează că o viitoare descoperire a unui vaccin împotriva coronavirusului SARS-CoV-2 va conduce la formarea unei pieţe de copii false ale unui asemenea vaccin, a semnalat ieri şefa acestei instituţii, Catherine de Bolle. Pe fond, adresându-se Comisiei pentru Libertăţi Civile din Parlamentul European, Catherine de Bolle a spus că ''vânzarea de produse frauduloase şi sub standard este în expansiune în economia pandemiei'' prin intermediul internetului, atât prin canalele obişnuite de vânzare cât şi prin aşa-numitul ''dark web. Estimăm că atunci când va exista un vaccin (împotriva COVID-19), delincvenţii vor folosi această oportunitate pentru a vinde vaccinuri false''. Oficialul european a mai declarat că a fost observată o creştere a ofertei de produse medicale contrafăcute nu doar în cazul medicamentelor folosite pentru tratarea noului coronavirus, cât şi în cazul unor produse cum ar fi combinezoanele de protecţie ori testele de depistare a COVID-19. Cât despre alte tipuri de infracţiuni a căror evoluţie a fost influenţată de pandemie, şefa Europol a semnalat o scădere a furturilor din locuinţe, crescând în schimb furturile de echipamente şi produse medicale. Un fenomen nou îl reprezintă înşelătoriile comise de indivizi care pretind a fi echipe de dezinfecţie pentru locuinţe, ţinta lor predilectă fiind persoanele vârstnice.(https://bit.ly/2z2zd1M)

Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor, agenţie a Uniunii Europene însărcinată cu supravegherea aplicării regulilor comunitare privind protecţia datelor în UE, şi-a exprimat ieri îngrijorarea faţă de suspendarea de către Ungaria a mai multor măsuri incluse în Regulamentul General de Protecţie a Datelor, cunoscut drept "GDPR". De reținut că la începutul lunii mai, guvernul ungar a prezentat un plan de suspendare a obligaţiilor în privinţa mai multor protecţii incluse în GDPR, după ce executivul de la Budapesta a dobândit atribuţii suplimentare ca urmare a stării de urgenţă decretate în contextul pandemiei de COVID-19. (https://bit.ly/3cKITwo)

Parlamentul Croaţiei s-a autodizolvat ieri, dând curs propunerii făcute săptămâna trecută de guvern, în vederea organizării de alegeri legislative până cel mai târziu în 12 iulie 2020. Preşedintele croat Zoran Milanovici urmează să anunţe săptămâna aceasta data scrutinului parlamentar. Cele mai probabile date sunt 28 iunie sau 5 iulie, dar există şi opţiunile 21 iunie şi 12 iulie. Cele mai recente sondaje de opinie arată că partidul de guvernământ Uniunea Democrată Croată (HDZ, de centru) are un uşor avantaj în faţa principalei formaţiuni de opoziţie, Partidul Social Democrat. Pe fond, alegerile din Croaţia fuseseră iniţial programate la toamnă, dar aprecierea pentru HDZ a crescut în contextul numărului relativ redus de cazuri de coronavirus la nivel naţional, iar mulţi observatori consideră că partidul de guvernământ urmăreşte să profite electoral de faptul că epidemia de COVID-19 a fost ţinută sub control. (https://reut.rs/369Sc6q)

Noul ministru de externe israelian, Gaby Ashkenazi, a declarat ieri că Israelul ar trebui să anexeze coloniile evreieşti din Cisiordania, în coordonare cu Statele Unite şi fără a afecta acordurile de pace din 1994 şi 1979 cu Iordania şi Egiptul. Ashkenazi, reprezentant al alianţei Albastru-Alb, a apreciat că planul de pace al preşedintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu este "o ocazie istorică de a contura viitorul Israelului în deceniile următoare", adăugând că "planul va fi implementat cu responsabilitate." De reținut că Trump şi-a prezentat planul în ianuarie, susţinând că aproximativ 30% din teritoriile ocupate de israelieni în Cisiordania trebuie să revină Israelului în cadrul oricărui viitor acord de pace cu palestinienii. Aceştia au respins planul, considerând că ar putea constitui o recunoaştere a pretenţiilor israeliene asupra unor teritorii din Cisiordania. (https://bit.ly/2X8wnjI)

Bloomberg notează într-o analiză publicată ieri, că lumea are prea mut grâu. Mai precis, în pofida cazurilor de cumpărături de panică la magazinele de alimente şi a îngrijorărilor cu privire la restricţiile impuse de principalii furnizori cu privire la exporturile de grâu în ultimele luni, la nivel global există prea mult grâu. Jurnaliștii americani mai scriu că, deşi o serie de mari furnizori precum Rusia şi România au limitat exporturile pentru a-şi proteja livrările interne, iar unele măsuri sunt în continuare în vigoare, acestea nu au avut un impact major asupra comerţului iar livrările ar urma să continue să crească. În condiţiile în care multe ţări se aşteaptă la recolte mari, stocurile mondiale de grâu ar urma să ajungă la un nivel record în acest an şi vor urca şi mai mult în 2021. De reținut că, cotaţia grâului este influenţată şi de faptul că pandemia de coronavirus a dus la diminuarea consumului de cereale. Pe lângă afacerile pierdute odată cu închiderea restaurantelor, oprirea fabricilor care produc etanol a redus cererea pentru cereale din care se produc biocombustibili iar închiderea abatoarelor înseamnă că este nevoie de mai puţine nutreţuri pentru hrana animalelor. Aceasta înseamnă stocuri mai mari de porumb, ceea ce pune presiuni suplimentare asupra grâului. Cu toate acestea, există în continuare un risc pe care guvernele nu îl pot controla: vremea. De exemplu, seceta recentă a pus în pericol randamentele în zona Mării Negre şi Europa Occidentală în timp ce seceta din Nordul Africii va duce la creşterea necesarului de importuri în regiune. Orice impact major al vremii asupra recoltelor ar putea determina unii furnizori importanţi să prelungească sau chiar să reintroducă restricţiile la export, în special dacă criza coronavirusului va persista. Chiar şi aşa, limitarea vânzărilor dintr-o regiune ar putea determina alţi furnizori să intervină pentru a acoperi golul. (https://bloom.bg/3g4T9RY)

Nu iese nimeni fără pierderi în acest an: astfel, înmatriculările globale de automobile electrice urmează să înregistreze un declin de 18% anul acesta, însă este vorba de o contracţie mai mică faţă de cea înregistrată de automobilele echipate cu motoare cu combustie internă, au anunţat azi analiştii de la Bloomberg NEF. Potrivit analiştilor, înmatriculările de automobile echipate cu motoare cu combustie internă vor scădea cu 23% la nivel global în 2020. Altfel spus, închiderea temporară a showroom-urilor, ca urmare a măsurilor destinate limitării propagării virusului COVID-19, a întrerupt vânzările şi a afectat încrederea consumatorilor. În acest context, mai trebuie să reținem că pandemia de COVID-19 va provoca o scădere majoră în vânzările globale de automobile în 2020, iar direcţia pe termen lung nu s-a schimbat, însă piaţa va fi una cu denivelări în următorii trei ani. Pe fond, în 2040 automobilele electrice vor reprezenta 31% din flota globală şi vor fi responsabile pentru 58% din vânzările de autoturisme noi de pasageri, în timp ce automobile echipate cu motoare cu combustie internă vor intra pe o pantă descendentă, după ce în 2017 au atins vârful. Pentru acest an, analiştii se aşteaptă ca la nivel mondial să fie vândute 1,7 milioane de automobile electrice, care se vor adăuga celor aproximativ şapte milioane de unităţi care sunt deja în circulaţie. (https://reut.rs/2Zt6tKr)

Comisia Europeană a lansat ieri o consultare, care se va derula până în 13 iulie 2020, referitoare la revizuirea normelor Uniunii Europene privind infrastructurile energetice transeuropene. Pe fond, toate răspunsurile colectate vor fi luate în considerare pentru revizuirea Regulamentului privind infrastructurile energetice transeuropene, care va aduce o contribuţie fundamentală la Pactul verde european. Comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a declarat: "Pentru a deveni un continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, Europa are nevoie de infrastructuri energetice moderne, reziliente, sigure şi capabile să integreze, într-o pondere mult mai mare, sursele regenerabile de energie. Regulamentul TEN-E actualizat va stabili normele pentru proiectele energetice transfrontaliere, pentru a garanta că acestea corespund ambiţiei noastre climatice. Pe durata consultării publice lansate astăzi, dorim să aflăm opiniile fiecăruia despre cum să avansăm". Altfel spus, Comisia intenţionează să publice o propunere legislativă pentru a adapta acest regulament înainte de sfârşitul anului 2020. Pentru a asigura un proces de consultare mai larg şi mai interactiv, Comisia va organiza şi patru seminare online ale părţilor interesate, iar o evaluare iniţială a impactului a fost publicată recent pentru a se obţine feedback. (https://bit.ly/2Xc8RCa)

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a avertizat ieri că va dura mai mult decât s-a estimat până când economia mondială se va redresa complet din şocul cauzat de pandemia de coronavirus şi a atras atenţia asupra protecţionismului. Pe fond, FMI va înrăutăţi probabil estimările privind evoluţia PIB-ului global în acest an, fiind aşteptată anul viitor doar o redresare parţială, în loc de o creştere de 5,8% previzionată anterior, a declarat Kristalina Georgieva. (https://bit.ly/3cJlZWh)

Şase state membre ale Uniunii Europene au decis să elimine interdicţiile privind vânzarea în lipsă, introduse în luna martie, când se înregistra o volatilitatea crescută pe pieţele financiare ca urmare a măsurilor de carantină introduse pentru a lupta împotriva pandemiei de Covid-19. Astfel, autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe (ESMA) a precizat că Austria, Belgia, Franţa, Grecia şi Spania au decis să nu reînnoiască interdicţiile privind vânzarea în lipsă care a expirat aeară la miezul nopții. (https://reut.rs/2TiBwEu)

Problemele de sănătate mintală raportate în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 11 şi 15 ani din Europa sunt în creştere, potrivit unui studiu publicat azi de Biroul Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Studiul, condus de Health Behaviour in School-aged Children, a analizat comportamentul social al şcolarilor care au 11, 13 şi respectiv 15 ani, dintr-un număr de 45 de ţări. Pe fond, bunăstarea mintală a adolescenţilor a înregistrat un declin în multe ţări în perioada 2014-2018. Altfel spus, bunăstarea mintală se deteriorează pe măsură ce copiii înaintează în vârstă, se mai arată în studiu, fetele fiind cele mai expuse riscului. Unul din patru adolescenţi a declarat că se simte neliniştit, irascibil, sau având probleme de somn cel puţin o dată pe săptămână, potrivit OMS. Mai trebuie spus că într-o treime dintre ţări, numărul celor care se simt stresaţi din cauza temelor pentru şcoală a crescut. (https://bit.ly/36btz9z)

Locuitori ai unui oraş sărac de la periferia capitalei Santiago de Chile, El Bosque, s-au ciocnit ieri cu poliţia în cadrul unui protest împotriva penuriilor de alimente în contextul izolării cauzate de epidemia de coronavirus în Chile. Manifestanţii, majoritatea cu glugă şi mască, au strigat sloganuri ostile guvernului de dreapta care, în opinia lor, i-a neglijat. În confruntările între protestatari şi poliţie, manifestanţii au lovit cu bastoane şi au aruncat cu pietre, în timp ce forţele de ordine au folosit gaze lacrimogene şi tunuri de apă, iar poliţia a reţinut 21 de persoane. (https://bbc.in/2WIdYLn)

Din Grecia până în Israel, trecând prin Cipru şi Turcia, ţările din sud-estul Europei şi din Orientul Apropiat se sufocă din cauza unui val de căldură timpurie la care trebuie să se adapteze locuitorii încă afectaţi de măsurile de izolare. Pe fond, cu peste 40 de grade în Cipru, Creta (Grecia) şi zonele de ţărm din Turcia, până la 47 de grade Celsius la graniţele Israelului şi Iordaniei, în această regiune a lumii, obişnuită cu veri călduroase, au fost doborâte recordurile pentru luna mai, potrivit institutelor naţionale de meteorologie. (https://bit.ly/2ZdFwdv)

La Stampa a scris despre primele scufundări în mare în Franța, berea de la terasele din Germania și revenirea lentă la normal în Spania, dar cu unele excepții. Pe fond, cu ritmuri diferite, țările europene încep să se confrunte cu redeschiderea. (https://bit.ly/36a0Phk)

Trei membri republicani ai Congresului de la Washington vor ca administrația președintelui Donald Trump să sancționeze oficialii guvernamentali chinezi pentru ceea ce ei numesc „răspunsul lor duplicitar, ineficient și crud” la focarul de coronavirus. Acțiunile congresmenilor americani vin în contextul în care numărul țărilor care solicită o investigație cu privire la originile pandemiei și la modul în care China a gestionat criza coronavirusului, care a infectat peste 4.7 milioane de persoane la nivel mondial și a ucis peste 316.000 de oameni, este în creștere, iar un raport al agențiilor de informații din grupul „Five Eyes”, care include Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Australia și Nouă Zeelandă, susține că Beijingul a mințit despre transmisia virusului de la om la om, a cenzurat avertizorii de integritate și a refuzat să predea probe ale virusului, astfel încât țările occidentale să poată realiza un vaccin. Astfel, într-o scrisoare adresată secretarului de stat, Mike Pompeo, și secretarului Trezoreriei, Steve Mnuchin, obținută de Fox News, congresmenii Jim Banks (Indiana), Dan Crenshaw (Texas) și Lance Gooden (Texas) au solicitat utilizarea Global Magnitsky Act, care permite SUA să-i sancționeze pe cei care recurg la abuzuri ale drepturilor omului, împotriva anumitor oficiali chinezi, fără a pedepsi țara comunistă în ansamblul ei. (https://fxn.ws/2zPLCpP)

la Repubblica scrie despre discursul lui Antonio Guterres, în deschiderea lucrărilor Adunării Organizației Mondiale a Sănătății prin videoconferință. Astfel, Secretarul General al ONU a transmis că "un virus microscopic ne-a adus în genunchi și încă nu știm ce să facem.” De reținut că adunarea se întrunește pentru a evalua posibilitatea unei investigații cu privire la originile Sars-Cov-2. Un proiect de rezoluție al UE și al Australiei solicită lansarea „unui proces de evaluare” cât mai curând posibil pentru a examina răspunsul internațional asupra sănătății și măsurile luate de Organizație ca răspuns la pandemie. Proiectul de rezoluție a primit până în prezent sprijin din partea a 116 țări. Textul va fi prezentat azi Adunării OMS, dar are nevoie de sprijinul a două treimi din cei 194 de membri. Beijingul s-a opus ideii de investigație internațională cu privire la pandemie. Proiectul, însă, nu menționează China sau Wuhan. (https://bit.ly/2WHKj51)

Și tot în același context, ministerul de Externe al Chinei a declarat luni că este ”prematură” deschiderea imediată a unei investigaţii cu privire la originea şi propagarea noului coronavirus SARS-CoV-2, care a dus la decesul a peste 300.000 de oameni la nivel global. (http://strib.mn/2Tk5gkz)

Guvernul Chinei a decis impunerea de măsuri restrictive privind libera circulație în provincia Jilin din cauza reapariției unor noi focare de coronavirus. Municipalitățile din provincie au stopat trenurile și autobuzele, au închis școlile și au introdus în carantină zeci de mii de persoane. Măsurile i-au frustrat pe localnici, care credeau că cele mai grele momente ale pandemiei au trecut, după cum declară aceștia. Pe fond, conducerea orașului Shulan a anunțat că în cartierele cu cazuri confirmate sau suspecte vor fi impuse măsuri stricte de izolare, o singură persoană din fiecare familie având dreptul de a ieși din casă, o dată la două zile, pentru a cumpăra alimente. (https://bloom.bg/2XclkWu)

Balkan Insight notează că extrema-dreaptă din Europa profită de flagelul COVID-19 pe care-l consideră o dovadă a nebuniei granițelor deschise și a liberei circulații. Astfel, în timp ce lumea învață lecția COVID-19 și se așteaptă la un viitor foarte diferit de cel imaginat până curând, Angry Foreigner, un vlogger suedez de extremă dreaptă de pe You Tube, afirmă că un singur lucru este deja clar: “Solidaritatea Uniunii Europene nu există”. Iar după cum arată comentariile pe care le adună aparițiile sale, mulți dintre cei aproape un sfert de milion de abonați ai canalului lui Foreigner sunt de acord cu acest lucru. Ieșită treptat din izolarea menită se limiteze răspândirea noului coronavirus, Europa, ca și o bună parte din restul lumii, încearcă să facă față prăbușirii economice care, după previziunile unora, va depăși în amplitudine Marea Criză de acum aproape un secol. Iar forțele de extremă dreaptă de pe continent cred că știu antidotul în acest caz: mai mult naționalism. Ceea ce, firește, e o prostie enormă, dar care prinde la publicul lispit de educație. (https://bit.ly/2Xe9w6a)

O rachetă s-a abătut în cursul nopţii trecute în apropierea ambasadei americane în Irak din ultrasecurizata Zonă Verde din Bagdad. Noul atac împotriva intereselor americane a fost cel de-al 28-lea de acest gen în şapte luni în Irak, ţară unde s-a instalat recent un nou guvern considerat capabil să reîncălzească relaţiile cu Washingtonul, la cel mai scăzut nivel în ultimele luni. (https://bit.ly/3cMNePB)

BBC News arată cum cozile la pachete cu alimente se întind pe kilometri întregi în Africa de Sud, unde cei mai săraci locuitri au fost grav afectați de restricțiile adoptate pentru a stopa răspândirea economiei de coronavirus. Aproximativ 10.000 de pungi cu făină de porumb, legume, măști sanitare, săpun și dezinfectanți au fost împărțite joi de o asociație caritabilă celor care nu mai au bani de mâncare, în Centurion, Africa de Sud. Cozi uriașe au fost înregistrate și în Cuba, unde sute de oameni s-au înghesuit să ia carne de pui. (https://bbc.in/3cNl4nu)

Preşedintele american, Donald Trump, a făcut cunoscut ieri faptul că ia hidroxiclorochină „de o săptămână şi jumătate”, un medicament împotriva paludismului a cărui eventuală eficacitate contra coronavirusului nu a fost demonstrată riguros până în prezent. „Iau asta pentru că aud lucruri foarte bune”, a declarat Donald Trump în cursul unei discuţii cu jurnaliştii. „Ştiţi vorba aia: ce ai de pierdut?”, a adăugat locatarul de la Casa Albă. (https://cnn.it/2AHtT4i)

Depozitele din Franţa ale Amazon vor fi redeschise azi cu circa 30% dintre angajaţi, au declarat ieri trei lideri sindicali, punând capăt conflictului din ultima lună legat de măsurile de protecţie luate de gigantul de comerţ electronic pentru protejarea lucrătorilor de pandemia de coronavirus. Pe fond, cele şase depozite ale retailerului american au fost închise de când un ordin judecătoresc a susţinut plângerile sindicatului şi a impus Amazon să restricţioneze livrările la bunurile esenţiale în timpul pandemiei, în caz contrar riscând amenzi semnificative. Astfel, cei 10.600 de angajaţi permanenţi şi temporari ai depozitelor vor reveni treptat la lucru, până pe 2 iunie, potrivit unui acord semnat săptămâna trecută de cinci sindicate. (https://nyti.ms/3cL04ho)

Palatul Buckingham a confirmat ieri că recensământul anual al lebedelor regale, o tradiţie britanică anulată o singură dată în istoria sa de 900 de ani, nu va avea loc în 2020 din cauza pandemiei de coronavirus. (https://bit.ly/2WIMiGt)

Un petrolier care navighează sub pavilion britanic, Stolt Apal, a fost atacat de piraţi în weekend în largul Yemenului, a anunţat operatorul acestuia. Incidentul - al nouălea semnalat de la începutul anului la Golful Aden - a avur loc la 75 de mile marine (aproximativ 140 de kilometri) în largul coastei Yemenului. Nava a fost abordată de şase piraţi înarmaţi, care au venit cu două ambarcaţiuni rapide. În pofida mai multor tiruri de somaţie ale paznicilor Stolt Apal, piraţii au tras mai multe focuri de armă către petrolier. (https://bit.ly/2TjuPlO)

Uber Technologies se va concentra pe operaţiunile de bază de ride-hailing şi livrare de mâncare, a afirmat ieri directorul general Dara Khosrowshahi într-un email adresat angajaţilor, în care a anunţat și o a doua rundă de concedieri în timpul pandemiei de coronavirus. Compania va desfiinţa aproximativ 3.000 de locuri de muncă, pe lângă alte 3.700 anunţate la începutul acestei luni, a spus Khosrowshahi, adăugând că Uber va reduce investiţiile în mai multe proiecte care nu fac parte din operaţiunile de bază. Acţiunile Uber au crescut cu 8% în urma informaţiilor, la 35,27 dolari pe unitate. Uber a anunţat separat, în documente depuse la autoritatea de reglementară bursieră, că măsurile de concedieri şi restructurare vor genera economii anuale de 1 miliard de dolari, comparativ cu estimările anterioare pandemiei de coronavirus. (https://bit.ly/2ZiuJyw)

PROSTIA SE MOȘTENEȘTE LA CASA ALBĂ: Eric Trump a declarat că măsurile de distanţare socială impuse din cauza pandemiei de COVID-19 fac parte dintr-o „strategie conştientă” a Partidului Democrat de a câştiga alegerile prezidenţiale 2020 şi că noul coronavirus va dispărea „magic” după 3 noiembri. (https://bit.ly/3cNvML0)

Unul dintre cele mai izolate locuri de pe planetă înregistrează primul caz de infectare cu coronavirus. Astfel, COVId-19 a ajuns şi în mijlocul triburilor indigene din amazonul ecuadorian. Primul caz de infectare din această zonă a fost confirmat în weekend de autorităţile din Ecuador. (https://cnn.it/2Xb6PlP)

Poliția din Myanmar a efectuat o captură de droguri imensă, cea mai mare făcută vreodată în Asia de Sud-Est. Astfel, peste 200 de milioane de pastile de metamfetamină, 500 de kilograme de cristale de metamfetamină și 300 de kilograme de heroină au fost descoperite în timpul unor raiduri în statul Shan. Kilogramul de cristale de metamfetamină este evaluat pe stradă la 150.000 de dolari. Valoarea drogurilor confiscate este estimată la sute de milioane de dolari. Peste 30 de oameni au fost arestați în cadrul operațiunii, desfășurate între februarie și aprilie. De reținut că Myanmar este considerată cea mai mare sursă de metamfetamină la nivel mondial. (https://bbc.in/3fVF7lI)

Actorul şi activistul pentru mediu Leonardo DiCaprio sprijină lansarea unui fond de 2 milioane de dolari pentru parcul naţional Virunga din Congo. Organizaţia Earth Alliance, cofondată de DiCaprio, împreună cu Emerson Collective şi Global Wildlife Conservation au încheiat o colaborare cu Comisia Europeană pentru lansarea Virunga Fund. Fondul va ajuta la protejarea parcului naţional şi a comunităţilor din împrejurimi. Virunga a pierdut o importantă parte din venituri odată cu închiderea în martie, din cauza pandemiei de Covid-19. Între obiectivele fondului se numără prevenirea bolilor, protejarea gorilelor de munte şi a altor specii şi sprijinirea forţelor poliţieneşti şi a familiilor paznicilor ucişi. (https://bit.ly/2WIO0Yp)

Fermierii belgieni de cartofi se confruntă cu un surplus de aproximativ 750.000 de tone de culturi care riscă să fie distruse din cauza măsurilor luate pentru a preveni răspândirea coronavirusului. Oamenii sunt îndemnați să ajute la rezolvarea problemei și să consume cartofi prăjiți acasă, de două ori pe săptămână. Altfel spus, aici aveți niște Imagini incredibile cu munți de cartofi. (https://bbc.in/2TjWvH6)

Datorită felului în care a gestionat criza generată de noul virus, premierul Noii Zeelande, Jacinda Ardern, a devenit cel mai popular prim ministru al țării din ultimii 100 de ani, conform unui sondaj publicat ieri. (https://reut.rs/2X7s08E)

Facebook Inc. a preluat site-ul Giphy, care produce faimoasele GIF-uri, pentru $400 milioane şi îl va integra în Instagram. (https://on.ft.com/3bKJaOk)

🔵EROUL ZILEI: femeie alăptează copiii mamelor ucise în atacul comis săptămâna trecută de militanţi asupra unei maternităţi a spitalului Dasht-e-Barchi din Kabul. BBC World Service spune povestea acesteia. Astfel, Firooza Omar, în vârstă de 27 de ani, psihiatru de profesie, a declarat că se afla acasă când a aflat despre atacul în care au murit 24 de oameni, nou-născuţi, mame şi asistente medicale. Cu ajutorul soţului ei, care are grijă de copilul lor atunci când ea este plecată, Firooza Omar a mers la spitalul pentru copii Ataturk, unde au fost duşi cei salvaţi. Deşi acest spital se află la 2 kilometri de casa ei, călătoria poate fi riscantă în oraşul traumatizat de atacul brutal. În plus, Firooza Omar a contactat câteva prietene pentru a strânge bani necesari achiziţiei de scutece şi lapte pentru copiii care nu pot fi alăptaţi. (https://bbc.in/3fWRez7)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier