• Marco Badea

Tribuna Internațională - 19 iunie 2020

📸Imaginea zilei vine din Marea Britanie, acolo unde președintele francez Emmanuel Macron a efectuat ieri o vizită la Londra pentru a aniversa 80 de ani de la discursul liderului de război, Charles de Gaulle, difuzat de BBC și adresat Franței după invazia nazistă din 1940. Totodată, liderul de la Elysee a acordat Londrei Legiunea de Onoare, cea mai înaltă decorație franceză, pentru rolul jucat în lansarea Rezistenței împotriva ocupației naziste. Astfel, capitala britanică a devenit al șaptelea oraș străin care primește această decorație după Alger, Belgrad, Brazzaville, Liège, Luxemburg et Volgograd. Pe fond istoric, trebuie spus că în urmă cu 80 de ani, generalul Charles de Gaulle a transmis un mesaj istoric de la Londra către conaționalii săi cerându-le să nu renunțe la lupta împotriva lui Hitler. Franța era îngenuncheată la acea vreme, trupele germane ocupând Parisul cu patru zile mai înainte și pe punctul de a conveni un armistițiu care să confirme capitularea oficială. În mesajul difuzat în franceză, De Gaulle, care se refugiase în Marea Britanie cu o zi înainte, a spus în franceză "orice s-ar întâmpla flacăra Rezistenței franceze nu trebuie stinsă și nu va fi stinsă”. Altfel spus, ziua de 18 iunie 1940 rămâne una dintre cele mai importante date din istoria relației dintre Marii Britanie și Franța și are încă o rezonanță majoră pe ambele maluri ale Canalului Mânecii. În același context, premierul Johnson și președintele Macron au discutat de asemenea despre efectele pandemiei Coronavirus și despre negocierile privind relația dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană post-Brexit.

photo source: https://twitter.com/PAImages/status/1273641011756089345/photo/1

Pandemia declanşată de noul coronavirus a scos la iveală vulnerabilitatea Uniunii Europene, a afirmat cancelarul german Angela Merkel ieri, în Bundestag, declarând că Germania va folosi mandatul la preşedinţia Consiliului UE, pe care îl va prelua la 1 iulie, pentru a promova solidaritatea şi prosperitatea economică în statele membre. Pe fond, prezentând priorităţile germane la preşedinţia Consiliului UE, cancelarul a arătat că provocarea cea mai urgentă cu care se confruntă Uniunea, în faţa căreia stă cea mai gravă recesiune postbelică, este să se pună de acord asupra viitorului buget multianual şi a fondului de redresare. Altfel spus, "pandemia a dezvăluit cât de fragil este încă proiectul european", a spus Merkel, regretând răspunsul iniţial "mai degrabă naţional decât european" al guvernelor din UE la pandemie, inclusiv al Germaniei. Totodată, șefa executivului de la Berlin a mai precizat că "nicio ţară nu poate depăşi singură şi în izolare criza", insistând că pandemia ar trebui văzută ca o oportunitate de reformare a instituţiilor şi companiilor europene pentru ca Uniunea să fie mai bine echipată pentru viitor. Laitmotivul alocuțiunii au fost "coeziunea şi solidaritatea", care nu au fost niciodată mai importante ca astăzi, după cum a spus Angela Merkel. Mai trebuie subliniat că liderii UE vor discuta astăzi, pentru prima dată, planul de redresare de 750 miliarde de euro al Comisiei Europene, împreună cu o propunere de 1,1 miliarde de euro pentru următorul buget european pentru 2021-2027. Jocul greu constă în faptul că, planul trebuie aprobat de toate statele membre. În aceeași intervenție, Merkel a mai spus că se aşteaptă la un acord cu prilejul unei reuniuni la care liderii UE vor fi prezenţi în persoană, ea neacordând şanse unui progres major la summit de azi prin videoconferinţă. Mai trebuie subliniat că pandemia a lovit Uniunea Europeană într-o perioadă în care aceasta se lupta cu alte provocări majore, precum găsirea unei strategii comune de contracarare a ascensiunii Chinei, relaţia cu o administraţie americană ostilă şi obţinerea suveranităţii tehnologice şi militare. Și exact pe logica asta, în discursul său din Bundestag, Angela Merkel a atins câteva probleme. Ea a îndemnat Uniunea Europeană să vorbească pe o singură voce în relaţia cu China şi să-şi asume o mai mare responsabilitate la nivel global, mai ales prin promovarea democraţiei şi drepturilor omului. (https://on.ft.com/3eaX52m)

Statele membre ale Uniunii Europene au căzut de acord asupra extinderii cu un an a sancţiunilor economice impuse Rusiei pentru că a anexat Crimeea în 2014. Astfel, sunt blocate anumite exporturi şi importuri din Crimeea şi li se interzice companiilor cu sediul în UE să investească şi să ofere servicii turistice în peninsula din Marea Neagră. Pe fond, într-un comunicat de presă al blocului european se precizează că "UE nu recunoaşte anexarea ilegală a Crimeei şi Sevastopolului de către Federaţia Rusă şi continuă să condamne această încălcare a dreptului internaţional". De reținut că UE a impus progresiv sancţiuni din 2014, ca răspuns la sprijinul Moscovei pentru separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei şi la anexarea peninsulei Crimeea. Au fost puse în aplicare trei seturi de sancţiuni: interzicerea tuturor investiţiilor europene în Crimeea şi Sevastopol, o listă neagră a personalităţilor şi companiilor acuzate că participă la destabilizarea Ucrainei şi sancţiuni economice împotriva Rusiei. Aceste sancţiuni economice afectează băncile, companiile de apărare şi companiile petroliere şi interzic europenilor să investească în Rusia. (https://bit.ly/2AT0eFw)

Miniştrii apărării din statele NATO au convenit ieri asupra unui plan de acţiune în cazul unui al doilea val de infecţii de COVID-19, în contextul în care alianţa militară încearcă să arate cum îşi poate aduce contribuţia în timpul crizei sanitare. Astfel, cele 30 de state membre urmează să constituie un stoc comun de echipamente medicale şi un fond cu resurse financiare care să fie folosit pentru achiziţia de produse medicale esenţiale, a anunţat secretarul general Jens Stoltenberg, la finalul celor două zile de discuţii între miniştrii apărării. Aceasta nu a oferit alte detalii despre dimensiunea fondului sau despre data când stocul de echipamente medicale va fi disponibil, afirmând că încă ''este prea devreme pentru a spune'', dar a menţionat că unii aliaţi au început deja să avanseze angajamente şi unele contribuţii vor fi disponibile ''foarte curând''. Totuși, Stoltenberg a ținut să precizeze că ''Misiunea principală'' a NATO în contextul pandemiei de coronavirus este să asigure ''că această criză sanitară nu devine o criză de securitate". Secretarul General a mai ținut să sublinieze contribuţiile recente ale Alianţei pentru operaţiuni civile, cum ar fi transportul pe cale aeriană a unor materiale medicale esenţiale şi a unor pacienţi, precum şi ridicarea de spitale de campanie. Dar discuţiile dintre miniştrii apărării ai statelor NATO au fost oarecum umbrite de anunţul recent al preşedintelui Donald Trump privind retragerea a mii de militari americani din Germania, ţara care găzduieşte cel mai important contingent de trupe ale SUA în Europa. Conform unor surse din cadrul NATO, acest plan a stârnit în rândul aliaţilor temeri că Trump ar putea lua o decizie asemănătoare şi în ce priveşte Afganistanul. (https://bit.ly/3dd5zF2)

Și ca să rămânem în peisaj, opoziţia democrată din Congresul american a introdus ieri un proiect de lege menit să blocheze demersul preşedintelui republican Donald Trump de retragere militari americani din Germania. Proiectul, propus de congresmenii Eliot Engel, preşedintele Comisiei de Politică Externă din Camera Reprezentanţilor, şi Bob Menendez, membru al Comisiei de Relaţii Externe din Senat, prevede interzicerea finanţării vreunei retrageri de forţe americane din Europa fără aprobarea prealabilă a Congresului. Engel a declarat că ''decizia dezastruoasă a preşedintelui Trump de a retrage mii de trupe şi de a reduce efectivele în Germania ne pune în pericol securitatea naţională". Conform proiectului de lege avansat, s-ar interzice finanţarea retragerii unor unităţi militare americane din Europa, cu excepţia situaţiei în care ţara gazdă solicită această retragere sau dacă preşedintele american anunţă cu 180 de zile în avans retragerea trupelor, îşi motivează decizia, secretarul de stat şi cel al apărării sunt audiaţi în Congres pe acest subiect şi în final Congresul validează decizia. (https://bit.ly/2YdT7QS)

Membrii Parlamentului European sunt profund îngrijoraţi de faptul că guvernul britanic insistă să negocieze numai domenii care sunt în interesul Regatului Unit şi precizează că Uniunea Europeană consideră inacceptabil faptul că Londra alege selectiv anumite politici şi cere insistent să aibă acces la piaţa internă. Pe fond, într-o rezoluţie adoptată ieri cu o largă majoritate în sesiune plenară, deputaţii europeni regretă că, după patru runde de negocieri, nu s-au făcut progrese reale în privinţa viitoarelor relaţii dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit, iar divergenţele continuă să fie substanţiale. Ei subliniază că un acord cuprinzător este în interesul ambelor părţi. Rezoluţia reaminteşte că negociatorul-şef al Uniunii, Michel Barnier, are sprijinul deplin şi ferm al Parlamentului în negocierile cu Regatul Unit, în temeiul mandatului politic care i-a fost acordat de statele membre ale Uniunii şi de Parlament. În acest context, eurodeputaţii solicită Regatului Unit şi să îşi respecte angajamentele luate în declaraţia politică semnată de prim-ministrul Boris Johnson şi ratificată atât de Uniunea Europeană, cât şi de Regatul Unit. Punerea în aplicare strictă a Protocolului privind Irlanda şi Irlanda de Nord şi aplicarea fidelă a Acordului de retragere, în beneficiul cetăţenilor UE din Regatul Unit şi a cetăţenilor britanici din UE, sunt condiţii prealabile care vor garanta încrederea necesară în vederea încheierii unui acord privind viitorul relaţiilor. Conform rezoluţiei, acordul Parlamentului European pentru orice viitoare acorduri comerciale cu Regatul Unit este condiţionat de aprobarea de către guvernul britanic a unor condiţii de concurenţă egale (prin norme şi standarde comune) în diverse domenii, cum ar fi protecţia mediului, standardele de muncă şi ajutorul de stat, dar şi de încheierea unui acord satisfăcător privind pescuitul. Acest lucru este necesar din cauza proximităţii geografice a Regatului Unit, a nivelului de interconectare şi a nivelului deja ridicat de aliniere şi interdependenţă cu normele UE. De reținut că guvernul britanic nu s-a angajat până în prezent în negocieri detaliate referitoare la condiţiile de concurenţă echitabile, precizează rezoluţia, adoptată cu 572 voturi pentru, 34 împotrivă şi 91 abţineri. Altfel spus, perioada de tranziţie în vigoare expiră la 31 decembrie 2020, iar un nou acord comercial sau un acord general poate intra în vigoare în ziua următoare doar dacă este semnat cel târziu în octombrie de părţile la negociere. Textul trebuie apoi ratificat de Parlamentul European şi de Parlamentul Regatului Unit. În cazul unui aşa-numit "acord mixt", el trebuie semnat de parlamentele naţionale ale tuturor statelor membre ale Uniunii. (https://bit.ly/3hJxlfO)

Franţa nu exclude ca negocierile cu privire la viitoarea relaţie de după Brexit între Uniunea Europeană şi Marea Britanie să se încheie fără să se ajungă la un acord ”no deal”, a declarat vineri secretarul de stat de la Ministerul de Externe Amélie de Montchalin, însărcinată cu afacerile europene. (https://bit.ly/3hHrd7A)

Ministrul de externe iordanian, Ayman Safadi, a sosit ieri la Ramallah, unde se află sediul Autorităţii Naţionale Palestiniene pentru a se întâlni cu preşedintele palestinian Mahmoud Abbas în contextul apropierii datei la care ar urma să fie aplicat planul de anexare a unor zone din Cisiordania ocupată de Israel. De reținut că guvernul israelian condus de Bibi, urmează să se pronunţe începând cu 1 iulie cu privire la punerea în aplicare a planului lui Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, care prevede anexarea de către Israel a Văii Iordanului şi a coloniilor israeliene din Cisiordania, teritoriu palestinian ocupat din 1967 de către statul israelian. Or, Iordania, singura ţară arabă care în afară de Egipt a încheiat un acord de pace cu Israelul, a ameninţat luna trecută să-şi reconsidere relaţiile cu statul israelian dacă acesta îşi duce la bun sfârşit planurile de anexare. Totodată, regele Abdullah al II-lea al Iordaniei a reiterat la începutul săptămânii opoziţia ţării sale faţă de proiectul israelian de anexare. Mai precis, regele haşemit a avertizat în cursul unor întâlniri virtuale cu membri ai Congresului american, că "orice acţiune unilaterală israeliană vizând anexarea teritoriului în Cisiordania este inacceptabilă şi subminează şansele păcii şi stabilităţii în regiune". În același timp, regele a subliniat "necesitatea de a pune capăt conflictului israeliano-palestinian pe baza unei soluţii cu două state" şi a reafirmat "importanţa stabilirii unui stat palestinian independent, suveran şi viabil între frontierele din 4 iunie 1967, cu Ierusalimul de Est drept capitală". Cu alte cuvinte, vizita de ieri a lui Safadi la Ramallah este un eveniment rar al diplomaţiei iordaniene. Ea este şi prima vizită a unui înalt responsabil străin de la declanşarea crizei sanitare provocată de pandemia de COVID-19. (https://bit.ly/3fFtgHG)

În același context, ministrul israelian al apărării, Benny Gantz, a declarat că se va opune anexării zonelor din Cisiordania în care locuiesc mulţi palestinieni. Mai precis, Gantz şi-a exprimat convingerea, în timpul unei întâlniri cu oficiali în domeniul securităţii, că "Premierul Benjamin Netanyahu nu va periclita tratatul de pace cu Iordania şi relaţia strategică a Israelului cu SUA printr-o acţiune iresponsabilă". Chiar dacă detaliile planului lui Netanyahu sunt deocamdată neclare, el a promis că va anexa Valea Iordanului, parte a Cisiordaniei ocupate pe care palestinienii o vor pentru un viitor stat al lor. (https://bit.ly/37GraVf)

Marea Britanie a declarat ieri că Rusia, China şi Iranul încearcă să exploateze slăbiciunile scoase la lumină de pandemia de coronavirus, în timp ce Beijingul utilizează criza pentru a impune adoptarea unei noi legislaţii de securitate pentru Hong Kong. Mai precis, ministrul de externe britanic Dominic Raab, a declarat: "Coronavirusul şi provocările pe care le-au generat au creat o oportunitate sau perceperea unei oportunităţi pentru diferiţi actori statali sau nestatali prin cibernetică sau alte mijloace". Totodată, aceasta a mai spus: "Cred că am văzut aceasta referitor la Hong Kong, cred că unii oameni susţin - este greu de înţeles dacă este adevărat sau nu - că acest lucru se întâmplă, legislaţia cu privire la securitatea naţională care este propusă se face într-un moment în care atenţia lumii este concentrată asupra coronavirusului". (https://bit.ly/37I2StI)

Spania, o mare putere mondială în domeniul turismului, încearcă să reactiveze acest sector fundamental pentru dezvoltarea sa socio-economică, paralizat timp de trei luni în contextul pandemiei de coronavirus şi care se confruntă totodată cu provocarea reprezentată de necesitatea respectării normelor de siguranţă sanitară. Astfel, peste două zile se încheie starea de alarmă, care a fost declarată în 14 martie, şi rezidenţii vor putea circula în mod liber prin toată Spania. (https://bit.ly/312H2QF)

Lega ungară care obligă organizaţiile civile să-şi divulge donatorii din străinătate încalcă reglementările Uniunii Europene care protejează drepturile fundamentale ale blocului comunitar, a conchis ieri Curtea de Justiţie a UE. Pe fond, instanța a decis: "Impunând obligaţii de înregistrare, declarare şi publicare asupra anumitor categorii de organizaţii ale societăţii civile care primesc direct sau indirect un sprijin din străinătate... Ungaria a introdus restricţii discriminatorii şi nejustificate în ceea ce priveşte atât organizaţiile în cauză, cât şi persoanele care le acordă un astfel de sprijin". Aceste restricţii sunt în contradicţie în special cu libertatea de circulaţie a capitalurilor, cu dreptul la respectarea vieţii private şi cu libertatea de asociere, menţionează CJUE în comunicatul său. De reținut că, Comisia Europeană a sesizat justiţia UE în urma unei proceduri de infringement împotriva Ungariei în acest dosar, după adoptarea în 2017 de către Budapesta a unei legi asupra "transparenţei organizaţiilor civile care primesc donaţii provenite din străinătate". (https://bit.ly/3eiVKqc)

Danemarca îşi va deschide de pe 27 iunie graniţele pentru cetăţenii din toate statele europene cu o rată scăzută de noi infectări cu coronavirus, ceea ce exclude Suedia şi Portugalia, a anunţat ieri Ministerul de Externe de la Copenhaga. Pe fond, statele din Uniunea Europeană şi din Spaţiul Schengen, inclusiv Marea Britanie, sunt evaluate în baza unor criterii obiective, a indicat ministerul. (https://reut.rs/2NaF9Jh)

Japonia se va alătura azi ţărilor care au lansat o aplicaţie de telefon mobil de depistare a contactelor pentru a urmări şi anticipa mai bine evoluţia coronavirusului, fără a colecta totuşi datele personale. Astfel, aplicaţia dezvoltată sub conducerea Ministerului Sănătăţii, va înregistra datorită tehnologiei bluetooth date criptate de pe smartphone-urile utilizatorilor când aceştia ar fi în proximitate unii faţă de alţii. Utilizatorii testaţi pozitiv cu coronavirus înregistrează această informaţie voluntar, iar programul îi va avertiza apoi pe ceilalţi utilizatori care au trecut cel puţin 15 minute la o distanţă de un metru de respectiva persoană infectată. Aplicaţia nu va înregistra în schimb date personale, ca numărul de telefon sau geolocalizarea, pentru "a avea un sentiment de securitate" pe acest subiect, a explicat purtătorul de cuvânt al guvernului nipon, Yoshihide Suga. (https://reut.rs/30T4srv)

Ministrul educaţiei în guvernul de stânga spaniol, Isabel Celaa, a apărat numeroasele statui ale navigatorului din secolul al XV-lea Cristofor Columb în faţa chemărilor unor activişti antirasism de înlăturare a lor, pe fondul unui val de proteste la nivel global declanșate de uciderea lui George Floyd. Columb, primul european care a ajuns în America, este văzut adesea de activişti pentru drepturile omului drept un simbol al urii rasiale pentru că descoperirea sa a deschis porţile unor invazii din Europa care au dus moartea a milioane de indigeni pe continentul american. "Oraşele au istorie şi momente ce trebuie respectate şi din care trebuie învăţat", a ținut să precizeze Isabel Celaa. (https://bit.ly/3dfdOAn)

Ministrul afacerilor externe al Germaniei, Heiko Maas, a ameninţat Rusia cu sancţiuni în legătură cu uciderea unui cetăţean georgian la Berlin, act care se presupune că a fost comis la comanda Kremlinului. Miap recis, guvernul german ia foarte în serios declaraţia procurorilor federali, conform căreia asasinarea unui bărbat georgian la Berlin, vara trecută, a fost comandată de autorităţile ruse, a afirmat ieri un purtător de cuvânt al guvernului federal. Potrivit purtătorului de cuvânt, guvernul german a expulzat în decembrie 2019 doi membri ai ambasadei ruse în legătură cu acest caz, iar executivul german a început să ia recent măsuri împotriva Rusiei şi după atacul cibernetic din Parlamentul Germaniei. De reținut că procurorii germani au inculpat un cetăţean rus de uciderea la comandă a unui georgian, în august anul trecut, într-un parc din cartierul rezidenţial Moabit din Berlin, adăugând că ei cred că această crimă a fost comandată de guvernul rus. (https://bit.ly/3hHgE4C)

Acuzaţiile proferate de Germania, potrivit cărora Moscova a comandat asasinarea unui georgian la Berlin sunt ”fără fundament”, respinge ambasadoul rus în Germania Serghei Neceaiev. (https://bit.ly/2zJHeJ6)

Irakul a cerut ieri Turciei să-şi retragă trupele de pe teritoriul său şi să înceteze "actele provocatoare", la o zi după ce Ankara a trimis forțe speciale pentru a lupta împotriva rebelilor kurzi. Pe fond, ambasadorul Turciei la Bagdad, Fatih Yildiz, a fost chemat la Ministerul Afacerilor Externe unde i s-a înmânat o scrisoare de protest formulată în "cei mai puternici termeni", potrivit unui comunicat al ministerului. Aceasta a fost chemat pentru prima dată la începutul săptămânii, după raidurile aeriene turce efectuate weekendul trecut împotriva acestor rebeli kurzi turci din Partidul Muncitorilor din Kurdistan, care dispun de baze şi tabere de pregătire în munţii din Kurdistanul irakian. În pofida acestei convocări, Turcia a trimis acum două zile comandouri lansate din elicoptere în mai multe sate din provincia Dahuk din Kurdistanul irakian, la frontierele cu Siria, Turcia şi Irak, în cadrul unei rare operaţiuni terestre şi aeriene, numită "Ghearele tigrului". În acest context, guvernul de la Bagdad a cerut Ankarăi să "înceteze aceste acte provocatoare" şi "să-şi retragă soldaţii care s-au infiltrat pe pământ irakian". Fatih Yildiz a declarat că ţara sa îşi va continua acţiunea împotriva "terorismului" cât timp Bagdadul nu va expulzat PKK, organizaţie considerată "teroristă" de Turcia, Statele Unite şi Uniunea Europeană. De reținut că ministrul irakian de externe, Fouad Hussein, este el însuşi kurd şi foarte apropiat de Massoud Barzani, liderul istoric al Kurdistanului irakian. Autorităţile din Kurdistanul irakian, care îşi dispută cu PKK influenţa asupra kurzilor din Orientul Mijlociu, nu au reacţionat la ofensiva turcă. Cu alte cuvinte, Kurdistanul irakian, singurul teritoriu kurd din Orientul Mijlociu care se bucură de autonomie garantată de o Constituţie, este de mult timp un loc de repliere pentru mişcările kurde de opoziţie: PKK turc şi partidele kurde iraniene PJAK (Partidul de viaţă liberă din Kurdistan) şi PDK-I (Partidul Democrat Kurd al Iranului). (https://bit.ly/3hHJPEM)

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a efectuat ieri o vizită oficială la Belgrad într-un gest de sprijin pentru preşedintele Aleksandar Vucic înaintea alegerilor parlamentare şi negocierilor privind Kosovo iniţiate în mod surprinzător de SUA. Vucic a declarat că a primit din partea lui Lavrov informaţii despre aceste viitoare discuţii ce provoacă ''îngrijorări suplimentare''. Totodată, preşedintele sârb a mai spus, după întâlnirea cu şeful diplomaţiei, că ''ne confruntăm cu o perioadă de mare presiune în cadrul unor planuri despre care am fost informaţi oficial şi neoficial''. (https://bit.ly/30WebNz)

Curtea Supremă a SUA a validat ieri programul de protecţie a tinerilor imigranţi ilegali ''Dreamers'', ceea ce reprezintă o înfrângere pentru preşedintele Donald Trump, care dorea încetarea acestui program şi care a calificat decizia instanţei supreme ca fiind încă una din seria de verdicte ''oribile'' şi ''motivate politic'' ale acesteia. Pe fond, în baza programului "Deferred Action for Childhood Arrivals'' iniţiat în anul 2012, pe vremea preşedintelui Barack Obama, minorii şi tinerii imigranţi clandestini aşa-numiţi "Dreamers" au fost protejaţi de deportarea din SUA şi li s-au asigurat permise de muncă în această ţară, dar nu şi certitudinea obţinerii cetăţeniei. Astfel, peste 700.000 de minori şi tineri migranţi cu vârste sub 30 de ani au beneficiat de acest program pe care actualul preşedinte Donald Trump a decis să-l oprească, însă chestiunea a ajuns pe masa tribunalelor, care au hotărât suspendarea aplicării deciziei administraţiei de la Washington. Aceasta din urmă s-a văzut astfel nevoită să se adreseze Curţii Supreme, care printr-o hotărâre luată cu o majoritate la limită (cinci judecători din nouă) a stabilit ieri că decizia încetării programului este ''arbitrară'' şi ''capricioasă''. Curtea Supremă a SUA şi-a motivat acest verdict invocând nerespectarea aspectelor procedurale în decizia Administraţiei Trump, apărându-se că ar susţine poziţii politice. ''Noi nu spunem dacă DACA sau suprimarea sa au fost politici fundamentate. Raţionamentul acestor decizii nu ţine de competenţa noastră. Noi am căutat doar să stabilim dacă guvernul a urmat obligaţiile procedurale şi dacă a oferit o explicaţie argumentată pentru acţiunea sa'', a notat notează în motivare, preşedintele Curţii Supreme, John Roberts, care s-a alăturat celorlalţi patru judecători care au votat împotriva suspendării programului. (https://wapo.st/2zO8DK4)

Totodată, a declarat ieri că intenţionează să alcătuiască o listă actualizată cu potenţiali candidaţi conservatori pentru Înalta Curte, după ce una din politicile sale dure în domeniul imigraţiei a fost oprită de judecătorii Curții Supreme a SUA. (https://bloom.bg/2ChhmVP)

Rusia a anunţat ieri că va ridica interdicţia impusă asupra popularei mesagerii criptate Telegram, salutând intenţia ei de a lupta mai bine împotriva extremismului, după mai mult de doi ani de blocare deloc eficace. Pe fond, Serviciul Federal de Supraveghere a Comunicaţiilor, Tehnologiei Informaţiei şi Mass-Media a transmis: "evaluăm pozitiv dorinţa exprimată de fondatorul Telegram de a lupta împotriva terorismului şi extremismului şi suprimăm exigenţele menite să limiteze accesul la mesagerie". De reținut că autorităţile ruse au ordonat în 2018 blocarea Telegram, care revendică peste 400 de milioane de utilizatori, dintre care 30 de milioane în Rusia, până când aplicaţia nu va furniza serviciilor de securitate mijloacele de a citi mesajele utilizatorilor. Ele afirmă că mesageria, cifrată, este folosită inclusiv de grupări teroriste pentru a-şi coordona acţiunile sau pentru a vinde droguri. Telegram, creată în 2013 de rusul Ravel Durov, a refuzat mereu orice cooperare cu autorităţile şi reuşea fără mari dificultăţi să ocolească blocarea. (https://bit.ly/2YeE8GB)

Despre scanalul de la vecinii bulgari: preşedintele bulgar Rumen Radev a negat ieri că ar fi folosit o dronă pentru a face fotografii premierului Boyko Borisov în dormitorul acestuia, dintre care unele au circulat online. Borisov l-a acuzat pe Radev că l-a ''spionat cu o dronă'' după ce ar fi apărut imagini cu el dormind în pat, imagini postate anonim. Alte imagini arătau un pistol pe o noptieră şi mai multe teancuri de bancnote de 500 de euro şi lingouri de aur într-un sertar deschis de la noptieră. Radev locuieşte într-o reşedinţă din apropierea vilei de stat a lui Borisov din Boyana, lângă Sofia. ''Am operat avioane şi drone, dar nu am nimic de-a face cu ceea ce vorbeşte Borisov'', a afirmat fostul pilot de aviaţie. (https://bit.ly/3fEPlpH)

Coreea de Nord rămâne o ''ameninţare extraordinară'' pentru regiune, a apreciat ieri un responsabil al Pentagonului, după distrugerea de către regimul de la Phenian a biroului de legătură inter-coreean. Mai precis, responsabilul strategiei pentru regiunea Indo-Pacific, David Helvey a declarat că "după cum ne-au amintit clar evenimentele din ultimele zile, Coreea de Nord continuă să reprezinte o ameninţare extraordinară pentru regiune, care necesită o vigilenţă constantă din partea noastră". Aceasta a mai adăugat că ''este dificil să spunem ce se va întâmpla în zilele şi săptămânile următoare, dar cred că este important să spunem că rămânem vigilenţi în faţa oricărui tip de ameninţare şi provocare''. De reținut că Phenianul a distrus săptămâna asta biroul de legătură inter-coreean de pe teritoriul său, care a fost unul dintre simbolurile detensionării în peninsulă, crescând astfel tensiunile după săptămâni de atacuri verbale împotriva Sudului. Această demolare concretizează avertismentele lui Kim Yo Jong, sora mai mică a liderului nord-coreean Kim Jong Un, care ameninţase weekendul trecut că va distruge această instituţie ''inutilă''. Întrebat în legătură cu apelurile pentru consolidarea prezenţei militare americane în jurul Peninsulei Coreea şi o reluare a exerciţiilor militare suspendate pentru a facilita negocieri între Washington şi Phenian, astăzi inexistente, David Helvey a reacţionat cu prudenţă, spunând: "Nu vreau să presupun ce decizii ar putea fi luate, dar acesta este unul dintre lucrurile despre care vorbim constant cu aliaţii noştri sud-coreeni''. (https://bit.ly/2V0vNUP)

Un aliat al preşedintelui Donald Trump a schimbat complet conducerea unor instituţii mass-media publice americane precum Vocea Americii sau Radio Europa Liberă, trezind temeri privind o politizare a informaţiilor difuzate de aceste canale de transmitere a informaţiilor, create pentru promovarea idealurilor de libertate şi democraţie în lume. Directorii VOA, Radio Liberty, Radio Asia Liberă sau Al Hurra, au demisionat sau au fost demişi în ultimele zile de Michael Pack, noul director al organismului care le supraveghează (USAGM), potrivit unor membri ai Congresului american. Directoarea VOA Amanda Bennett şi asistenta ei Sandy Sugawara, două jurnaliste cu experienţă, şi-au anunţat demisia săptămâna asta, deoarece Pack, o rudă a fostului director de campanie al preşedintelui, Steve Bannon, urma să preia funcţia USAGM. Totodată, Michael Pack a demis conducerea altor instituţii media şi a dizolvat comitetele de supraveghere ale acestor organizaţii. De reținut că USAGM (United States Agency for Global Media's), este o agenţie care ar trebui să fie independentă, finanţată din fonduri federale și structurată pentru a furniza informaţii obiective şi exacte ţărilor private de o presă independentă. (https://nyti.ms/3deQB16)

China a eliberat ieri zece soldaţi indieni capturaţi în timpul ciocnirii de zilele trecute dintre armata chineză şi cea indiană în zona himalayană de la graniţa dintre cele două ţări. Eliberarea acestora survine după negocierile care au avut loc între cele două părţi cu scopul de a reduce tensiunea din relaţia bilaterală după confruntarea de la începutul săptămânii. Pe fond, soldaţii chinezi şi indieni au avut luni o confruntare extrem de violentă, cu pumni, pietre şi bare de fier într-o vale din Himalaya, la graniţa disputată dintre cele două ţări. India a raportat victime "de ambele părţi", inclusiv 20 de soldaţi în tabăra sa. China, în schimb, a refuzat să confirme dacă s-au înregistrat victime, dar presa indiană a scris că cel puţin 40 de soldaţi chinezi au fost ucişi sau răniţi grav. Cei zece soldaţi indieni au fost eliberaţi aseară, potrivit mai multor surse media. De reținut că ciocnirea de luni este prima confruntare soldată cu morţi în ultimii 45 de ani între cele două puterile nucleare vecine. Cele două ţări au respins public responsabilitatea confruntării de luni şi afirmă că doresc o soluţionare paşnică a crizei. Totodată, mii de persoane au participat ieri la înmormântarea câtorva din cei 20 de soldaţi indieni ucişi. Au fost lansate apeluri de boicotare a produselor chinezeşti şi au fost arse steaguri şi portrete ale preşedintelui Xi Jinping în cel puţin două oraşe indiene. Un total de 18 soldaţi indieni grav răniţi sunt în continuare spitalizaţi, potrivit armatei indiene. (https://bit.ly/3diOkSy)

Congresul american a dat jos ieri patru portrete ale unor oficiali ai Confederaţiei la ordinul preşedintei democrate a Camerei Reprezentanţilor Nancy Pelosi, pentru care imaginea lor simbolizează un "rasism grotesc" într-o Americă în care este în plină desfăşurare un protest istoric împotriva brutalităţii poliţiei şi a discriminărilor rasiale. Portretele date jos îi reprezintă pe patru preşedinţi ai Camerei din secolul al XIX-lea, membri ai Confederaţiei: Robert Hunter din Virginia, Howell Cobb din Georgia, James Orr din Carolina de Sud şi Charles Crisp din Georgia. "Nu există niciun loc în respectabilele săli ale Congresului sau în niciun alt loc de onoare care să păstreze memoria oamenilor care întruchipează intoleranţa violentă şi rasismul grotesc al Confederaţiei", a scris preşedinta Camerei Reprezentanţilor cu referire la statele din sudul Americii de Sud care au luptat împotriva desfiinţării sclaviei în timpul războiului civil. Pe fond, Nancy Pelosi a cerut ca aceste tablouri să fie înlăturate pentru a marca aniversarea, astăzi, a sfârşitului sclaviei în SUA şi a ţine cont de acest "moment de durere naţională extraordinară, în care deplângem sutele de americani negri ucişi de nedreptăţile rasiale şi brutalitatea poliţiei". (https://nbcnews.to/3dflkez)

Preşedintele Donald Trump nu exclude întreruperea oricăror relaţii cu Beijingul, inclusiv a celor economice, într-un context tensionat al raporturilor bilaterale. "Statele Unite menţin, desigur, o opţiune politică, cu mai multe condiţii, de a tăia toate legăturile cu China", a scris pe Twitter liderul de la Casa Albă. Trump a încercat prin aceste afirmaţii să modereze observaţiile reprezentantului pentru comerţ Robert Lighthizer din timpul audierilor sale în Congres, referitoare la relaţia Washingtonului cu Beijingul. (https://bit.ly/2YgqMtn)

Şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo a denunţat ieri "minciunile" lui John Bolton, fostul consilier pentru securitate naţională al preşedintelui Donald Trump, care publică în curând o carte plină de dezvăluiri despre preşedintelui Statelor Unite şi anturajul acestuia. secretarul de Stat american a transmis într-un scurt comunicat de presă, că "este deopotrivă trist şi periculos că ultimul rol public al lui John Bolton este cel al unui trădător care distruge America încălcând încrederea sacră care o uneşte cu poporul său". Cu toate acestea, el nu neagă în mod specific un pasaj din cartea lui Bolton conform căruia i-ar fi spus în 2018 consilierului pentru securitate naţională că Donald Trump spune "tâmpenii". "Nu am citit cartea însă, potrivit extraselor publicate, John Bolton răspândeşte multe minciuni, fie că sunt jumătăţi de adevăr bine ticluite sau neadevăruri de-a dreptul", mai scrie Pompeo. În această lucrare din care au fost publicate câteva pasaje în presa americană din ultimele zile, fostul consilier demis în septembrie îl prezintă pe Donald Trump ca pe un personaj obsedat de realegerea sa cu riscul de a pune în pericol Statele Unite. Bolton povesteşte şi cum Mike Pompeo, care public îşi arată loialitatea faţă de miliardarul republican, a fost de mai multe ori critic, pe la spate, la adresa lui Donald Trump. (http://dailym.ai/3diPQ7c)

Australia este ţinta unui amplu atac cibernetic din partea unui "actor statal" care vizează sistemele informatice ale guvernului, administraţiilor şi companiilor, a afirmat azi premierul Scott Morrison. "Această activitate vizează organizaţii australiene într-o întreagă serie de sectoare, la toate nivelurile guvernului, economiei, organizaţiilor politice, serviciilor de sănătate şi ale altor operatori de infrastructuri strategice", a indicat şeful executivului. (https://bit.ly/2AHBmAR)

Compania Facebook a anunţat ieri că e eliminat postări şi reclame ale echipei de campanie a preşedintelui american Donald Trump pentru încălcarea politicii reţelei de socializare împotriva urii organizate. În materialele publicitare se vede un triunghi roşu inversat, un simbol folosit de nazişti pentru a-i identifica pe prizonierii politici, cu un text prin care utilizatorii de Facebook sunt îndemnaţi să semneze o petiţie împotriva Antifa, o mişcarea antifascistă. (https://cnn.it/37IfIIq)

Ţările din Uniunea Europeană pot solicita fonduri suplimentare pentru transporturile de bunuri esenţiale şi pentru deplasarea echipelor medicale şi a pacienţilor afectaţi de coronavirus, acest tip de sprijin adăugându-se asistenţei deja disponibile prin intermediul mecanismului de protecţie civilă al UE şi echipamentelor de protecţie livrate anterior prin intermediul rescEU, informează un comunicat de presă al executivului comunitar. Ieri, în cadrul unei operaţiuni-pilot, s-au livrat cu succes peste şapte tone de echipamente individuale de protecţie în Bulgaria. Printre mărfurile transportate s-au aflat peste 500.000 de măşti de protecţie achiziţionate de Bulgaria, pentru care UE a acoperit costurile de livrare. Potrivit Comisiei Europene, suma de 220 de milioane euro a fost pusă la dispoziţie pentru a sprijini: transportul de articole medicale acolo unde este cel mai mult nevoie de ele, prin finanţarea transporturilor de ajutoare şi de articole de primă necesitate în statele membre ale UE; transferul pacienţilor între statele membre ale UE sau din statele membre în ţările învecinate, în care serviciile de sănătate riscă să nu mai facă faţă situaţiei, asigurându-se astfel tratament pentru un număr cât mai mare de persoane; transportul personalului medical şi al echipelor medicale mobile care se deplasează dintr-un stat membru în altul şi din ţările învecinate în UE pentru a ajuta pacienţii acolo unde este nevoie cel mai mult de asistenţă medicală. (https://bit.ly/2Yf3p3m)

Elveţia a exportat 126,6 tone de aur, în valoare de aproximativ şapte miliarde de dolari, către SUA în luna mai, acestea fiind cele mai mari livrări efectuate vreodată pe parcursul unei singure luni, în condiţiile în care preţurile mai mari înregistrate pe piaţa din New York au continuat să atragă metalul preţios din alte părţi, arată datele publicate ieri de administraţia vamală. Chiar dacă pe pieţele financiare aur în valoare de zeci de miliarde de dolari trece zilnic de la un proprietar la altul, când vine vorba de transferurile fizice de metal preţios, o cantitate mult mai mică se mişcă între seifurile de la Londra, Zurich şi New York. Însă, criza Covid-19 a perturbat piaţa mondială a aurului, achiziţiile de bijuterii şi lingouri de aur în Asia înregistrând o scădere semnificativă în timp ce investitorii occidentali au început să stocheze lingouri de aur, mizând pe statul metalului galben de valoare de refugiu în perioade de turbulenţă. (https://reut.rs/3diRRjM)

Actriţa americană Kristen Stewart o va interpreta pe prinţesa Diana într-un film regizat de cineastul chilian Pablo Larrain, care va prezenta destrămarea căsniciei acesteia cu prinţul Charles. (https://bit.ly/3fAP3Af)

Cântăreaţa Vera Lynn, care a devenit un simbol al speranţei în Marea Britanie în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi mai recent pe durata pandemiei de coronavirus, graţie cântecului său "We Will Meet Again", a murit ieri la vârsta de 103 ani. (https://bbc.in/2zJDmYA)

Comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, e de părere că în final se va ajunge la un acord privind fondul de relansare, chiar dacă în acest moment există patru state europene care nu vor ca UE să se împrumute pentru Spania, Italia sau Grecia. (https://bit.ly/3dhigOU)

China a descoperit că sectoarele pentru carne şi fructe de mare ale pieţei angro de alimente din Beijing sunt grav contaminate cu noul coronavirus şi suspectează că temperatura scăzută şi umiditatea ridicată ar fi putut contribui la acest lucru. (https://reut.rs/3hFj6IJ)

Comisia Europeană este în discuţii avansate cu grupul farmaceutic Johnson & Johnson pentru rezervarea şi achiziţia în avans a unui vaccin destinat Covid-19, aflat în dezvoltare, au declarat doi oficiali apropiaţi discuţiilor. Aceste achiziţii ar fi primele aranjate de Executivul UE de când a fost mandatat de cele 27 de guverne naţionale să folosească un fond de urgenţă de peste 2 miliarde de euro pentru a încheia acorduri cu până la 6 producători de vaccinuri. (https://reut.rs/30XwEJC)

Translatorii UE au rămas fără slujbe din cauza crizei COVID-19. Mai precis, babilonul celor 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene a devenit complet ”tăcut” în contextul măsurilor stricte de protecție impuse de țările în urma pandemiei de COVID-19. (https://bit.ly/3djO2e5)

Comisia Europeană a lansat, ieri, o consultare publică deschisă la nivelul Uniunii, pentru a se folosi de experiența căpătată în timpul crizei provocate de noul coronavirus, experiență pe care să o includă în viitorul său Plan de acțiune pentru educația digitală. Consultarea, afirmă executivul comunitar, îi va permite să “tragă învățăminte” din ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni, închiderea școlilor și universităților și mutarea masivă a activității la distanță și online. Aceste învățăminte vor “sta la baza propunerilor pentru planul de acțiune, care va avea o importanță deosebită în perioada de redresare de după Covid-19”. Pe fond, consultarea publică urmărește să colecteze opiniile tuturor cetățenilor, instituțiilor și organizațiilor din sectoarele public și privat care doresc să își facă cunoscute punctele de vedere și experiențele dobândite în urma acestei crize fără precedent, precum și viziunea despre educația digitală în Europa. Consultarea va fi disponibilă în toate limbile oficiale ale UE și se va desfășura până la 4 septembrie. Procesul va fi completat cu o serie de evenimente de informare on-line desfășurate în cursul verii, prin care să se colecteze și alte opinii despre educația digitală și experiența dobândită în urma crizei de COVID-19. (https://bit.ly/2zL7l2l)

Rusia a trimis avioane de vânătoare să intercepteze şi să escorteze două bombardiere americane de tip Boeing B-52 care survolau Marea Ohoţk, în largul coastei orientale ruse, a anunţat azi Ministerul rus al Apărării. (https://bit.ly/3emDXic)

Oficiali de rang înalt ai Facebook, Google şi Twitter au fost audiaţi ieri, online, de membri ai Camerei Reprezentanţilor, în legătură cu influenţa străină şi securitatea alegerilor. Liderii din Silicon Valley au depus mărturie în Comisia pentru Informaţii din Camera Reprezentanţilor în legătură cu măsurile luate pentru combaterea interferenţei în alegeri, după scrutinul american din 2016, în condiţiile în care pe 3 noiembrie vor avea loc din nou alegeri prezidenţiale. (https://bit.ly/3eiRoPZ)

Un atac informatic masiv efectuat prin intermediul a 32 de milioane de descărcări de extensii pentru browserul Google Chrome, descoperit recent, scoate în evidenţă incapacitatea industriei tehnologiei de a proteja browserele care sunt folosite tot mai mult pentru email, statele de plată şi alte funcţiuni sensibile. (https://bit.ly/2N8HFjp)

China a promulgat luna trecut Codul civil, decizie percepută ca fiind un pas istoric în evoluția sistemului juridiar chinez. De la fondarea Republicii Populare Chineze în 1949 au existat mai multe tentative de a formula un cod de legi și reglementări cuprinzătoare privind drepturile și obligații care izvorăsc din dreptul civil (dreptul privat). Diferitele runde de consultări publice asupra propunerilor de Cod civil și ale părților sale anexe a solicitat peste 1 milion de comentarii publice. (https://bit.ly/37GG6CN)

Anticorpii dezvoltați după infecția cu noul coronavirus ar putea dura doar 2-3 luni, relevă un nou studiu. Anticorpii asimptomaticilor dispar mai repede. (https://cnb.cx/2ATg7Mn)

Pentru a treisprezecea săptămână consecutivă numărul americanilor care au aplicat pentru șomaj a depășit 1 milion. Săptămâna trecută au fost 1,5 milioane. (https://bit.ly/3de7rNF)

SUA au ieșit din negocierile cu statele europene cu privire la planul european de a taxa companiile de tehnologie americane și au amenințat să reacționeze în contraofensivă dacă se merge mai departe cu acest plan. Un oficial european a declarat că UE va acționa unilateral, dacă un acord nu va putea fi agreat. (https://nyti.ms/3dgnZEA)

Fondul suveran al Arabiei Saudite va investi 1,5 miliarde de dolari în compania indiană de telecomunicații și servicii digitale Jio Platforms. (https://bloom.bg/2Nf5upu)

Există peste 8.000 de ATM-uri pentru Bitcoin la nivel global, conform companiei de servicii financiare norvegiene AksjeBloggen. Numărul acestora a crescut cu 150% în ultimii doi ani, cele mai multe fiind instalate în Statele Unite și Canada. În Europa există 1,147 de ATM-uri pentru Bitcoin, cele mai multe fiind în Marea Britanie, Austria și Elveția. (https://bit.ly/30WzONL)

Și în final, o știre care doare: aproape opt milioane de oameni au fost dislocați forțat până la finalul anului trecut, conform unui raport al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați. Aproximativ 40 procente din aceștia au fost copii. (https://bit.ly/30YstNF)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier