• Marco Badea

Tribuna Internațională - 18 iunie 2020

📸Imaginea zilei vine din nordul Siriei, acolo unde în tabăra de refugiați din Atmeh de lângă granița turcă, o familie a fost pozată pentru un album de război care se află în pregătire și va fi lansat în toamnă de Reuters Pictures.

photo source: @Khalil Ashawi/ Reuters

Germania susţine ideea conform căreia Comisia Europeană să poată percepe taxe prin care să cofinanţeze bugetul european, a declarat ieri ministrul german de finanţe Olaf Scholz, care a estimat că astfel de venituri pot fi obţinute dintr-o schemă extinsă a taxării emisiilor de carbon, din planificatul impozit asupra tranzacţiilor financiare sau dintr-o taxă vamală percepută asupra produselor importate în UE ce implică emisii ridicate de carbon în procesul de producţie. Adresându-se prin videoconferinţă unor europarlamentari germani şi francezi, Scholz a atenţionat însă că detaliile tehnice ale unei asemenea taxe vamale sunt complicate şi un acord în acest sens între statele statele membre ale UE probabil nu va putea fi obţinut mai devreme de unul sau doi ani. De reținut faptul că, Comisia Europeană doreşte să instituie o astfel de taxă pentru bunurile importate în UE din state care nu au obiective de mediu la fel de ambiţioase cum sunt cele pe care executivul comunitar le-a înscris în Pactul Verde european. Liderii europeni vor discuta azi și mâine la un summit prin videoconferinţă propunerile Comisiei Europene privind bugetul plurianual al UE pentru perioada 2021-207 şi planul de relansare bazat pe crearea unui fond de 750 de miliarde de euro constituit din sume atrase de executivul comunitar de pe pieţele financiare, din care 500 de miliarde de euro ar urma să fie subvenţii şi restul de 250 de miliarde împrumuturi. Cu alte cuvinte, Comisia Europeană doreşte creşterea resurselor financiare proprii astfel încât viitorul buget plurianual al UE pentru care a propus alocarea sumei de 1.100 de miliarde de euro să depindă mai puţin de contribuţiile statelor membre. Instituirea unor noi taxe este evocată şi ca sursă de finanţare pentru rambursarea pe termen lung a sumelor ce ar urma să fie atrase de pe pieţele financiare pentru planul european de relansare. (https://reut.rs/2zFkbiy)

Mexic, India, Irlanda şi Norvegia sunt ţările care au intrat în runda finală, fiind alese ieri în Consiliul de Securitate al ONU, în vederea ocupării ultimului loc rămas vacant. Cele 193 de state membre ale Naţiunilor Unite vor continua votarea azi în vederea unui rezultat. De reținut că după ce au funcţionat virtual începând din martie, pe fondul pandemiei COVID-19, diplomaţii ONU purtând măşti şi respectând regulile de distanţare socială s-au întors ieri în sala Adunării Generale pentru a vota. Canada a pierdut în favoarea Irlandei şi a Norvegiei într-o competiţie foarte strânsă în care Irlanda a solicitat ajutorul cântăreţului Bono şi i-a invitat pe ambasadorii acreditaţi la ONU la un concert al trupei U2, în timp ce Canada i-a invitat la un concert susţinut de Celine Dion. Mexic şi India au fost alese fără opoziţie, iar Kenya şi Djibouti au concurat pentru un loc, dar nu s-a reuşit desemnarea unui câştigător clar. De reținut și că pentru a asigura o reprezentare geografică echitabilă în cadrul Consiliului de Securitate, locurile sunt alocate grupurilor regionale. Dar, chiar şi în cazul în care candidează fără opoziţie în grupurile lor, ţările candidate trebuie totuşi să obţină sprijinul a mai mult de două treimi din membrii Adunării Generale a ONU. Noii membri îşi vor începe pe 1 ianuarie mandatul de doi ani în cadrul Consiliului de Securitate, care este alcătuit din 15 membri. Totodată, diplomatul turc Volkan Bozkir a fost ales în funcţia de preşedinte al celei de-a 75-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, funcţie pe care o va prelua mai târziu în cursul acestui an. Mai trebuie spus că, Consiliul de Securitate este singurul organism al ONU care poate adopta decizii obligatorii din punct de vedere legal, cum ar fi impunerea de sancţiuni şi autorizarea utilizării forţei şi are cinci membri permanenţi cu drept de veto: SUA, Marea Britanie, Franţa, China şi Rusia. (https://nyti.ms/2UW8NX5)

Secretarul de stat american Mike Pompeo şi şeful diplomaţiei chineze Yang Jiechi au început ieri o rundă de discuţii în Hawaii, care va continua azi, a anunţat Departamentul de Stat al SUA, o întâlnire într-un moment crucial, în care relaţiile dintre cele două ţări continuă să traverseze o perioadă tensionată încă de la începutul anului. În plus faţă de o intensificare a rivalităţii strategice la nivel mondial, primele două economii ale lumii au dezacorduri puternice în legătură cu gestionarea pandemiei COVID-19 şi cu intenţia Beijingului de a impune o nouă lege în domeniul securităţii naţionale în Hong Kong. Tensiunile au crescut şi în legătură cu vecinul Chinei, Coreea de Nord. SUA şi China împărtăşesc îngrijorări cu privire la programul de înarmare nucleară al regimului de la Phenian. Niciuna din cele două părţi nu a făcut cunoscută agendă discuţiilor din Honolulu. Surse diplomatice şi alte surse au spus că întâlnirea a fost solicitată de China. (https://cnn.it/3fA5oF9)

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat un apel ieri la "punerea în comun" a resurselor, în Europa şi în lume, pentru a ajuta la dezvoltarea viitoarelor vaccinuri împotriva COVID-19 şi rezervarea acestora din timp. Într-un mesaj video pe Twitter (https://bit.ly/2UUzNWZ), şefa executivului european a confirmat organizarea unui summit mondial în 27 iunie, a doua manşă a unei conferinţe a donatorilor care a avut loc la 4 mai. Șefa executivului comunicar a preizat că "vom studia cu partenerii noştri internaţionali cum să facem pentru ca numeroase ţări să-şi pună în comun resursele pentru a rezerva împreună viitoarele vaccinuri de la societăţi farmaceutice". Această declaraţie intervine cu ocazia publicării oficiale tot ieri a "strategiei vaccinurilor" a UE, prezentată la sfârşitul săptămânii trecute miniştrilor sănătăţii din cele 27 de ţări membre. Pe fond, acest plan de acţiune prevede, cu scopul de a "asigura o producţie suficientă de vaccinuri în UE" şi "o aprovizionare suficientă a statelor membre", semnarea unor "contracte de cumpărare anticipate" cu producători de vaccinuri, finanţaţi prin instrumentul de ajutor de urgenţă în valoare de aproximativ 2,4 miliarde de euro instituit în timpul crizei. (https://bit.ly/3edjoEt)

Despăgubiri şi scuze oficiale sunt necesare pentru a repara secole de nedreptăţi rasiale, a declarat Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului al ONU, Michelle Bachelet, în cadrul unei dezbateri în Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU pe tema evenimentelor recente din Statele Unite, precum şi a rasismului din întreaga lume. Mai precis, Bachelet a spus că "în spatele violenţei rasiale de astăzi, al rasismului sistemic şi al discriminării poliţiei se află eşecul de a recunoaşte şi de a înfrunta moştenirea comerţului cu sclavi şi colonialismului". Totodată, țările nu numai că trebuie să reformeze instituţiile de poliţie, ci trebuie totodată să abordeze şi inegalităţile rasiale care duc la servicii de sănătate precare, educaţie inadecvată, obstacole în muncă, rate mai mari de încarcerare şi restricţii la dreptul de vot. Nuanța e că "timpul presează, iar răbdarea a expirat'', a mai spus Bachelet. Totodată, într-un mesaj video către Consiliul cu sediul la Geneva, Philonise Floyd a cerut organismului ONU să lanseze o anchetă oficială privind rasismul şi violenţa poliţiei împotriva persoanelor de culoare din SUA, aşa cum au propus ţările africane. (https://bit.ly/37FiyOp)

În același timp, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a admis lipsa de diversitate în cadrul instituţiilor europene şi a solicitat UE să ''facă mai mult'' pentru a combate rasismul. Pe fond, Șefa executivului comunitar a precizat că în cadrul echipei sale, formată din 27 de comisari, dintre care 12 femei şi 15 bărbaţi, toţi sunt albi. Mesajul a fost transmis în timpul unei dezbateri privind manifestaţiile antirasiste care au urmat după uciderea lui George Floyd. ''Să ne uităm în jurul nostru, aici, în această sală. Diversitatea societăţii noastre nu este reprezentată'', a afirmat Ursula von der Leyen. ''Şi sunt prima care recunoşte că situaţia nu este mai bună în colegiul comisarilor, nici în rândul personalului Comisiei Europene'', a menţionat ea. ''Nu ştiu cum este să fii de culoare sau membru al unei alte minorităţi etnice, religioase sau sexuale. Nu am avut niciodată experienţa de a fi tratată diferit doar din cauza naşterii mele'', a declarat ea. ''Nu ştiu cum este să fii tratat cu suspiciune, zi de zi, pe stradă, în timp ce mergi la cumpărături, să cauţi un loc de muncă sau o nouă cazare'', a continuat responsabilul european. Totodată, aceasta a mai spus că ''în Uniunea noastră, nu există loc pentru rasism sau pentru orice altă formă de discriminare'', amintind de legislaţia UE în domeniu. (https://nyti.ms/3eem0C2)

Turcia continuă să blocheze planurile de apărare ale NATO pentru Polonia şi statele baltice, în pofida unui acord încheiat la Londra anul trecut între preşedintele turc şi lideri ai ţărilor aliate, au declarat ieri trei diplomaţi ai Alianţei Nord-Atlantice şi un oficial francez în domeniul apărării. Diplomaţii au declarat că, deşi Ankara a aprobat planul, cunoscut sub numele de "Eagle Defender", ea nu le-a permis liderilor militari ai NATO să îl pună în practică. "Turcia refuză să accepte aceste planuri dacă noi nu recunoaştem PYD/PKK drept o entitate teroristă", au mai spus diplomaţii, referitor la grupurile kurde siriene şi turce pe care Ankara le consideră grupări rebele periculoase. Totodată, aceștia au mai transmis: "Noi spunem nu. Trebuie să ne arătăm solidaritatea pentru aliaţii estici şi nu este acceptabil să fie blocate aceste planuri". (https://reut.rs/3fy0oRx)

Guvernul american a angajat o acţiune în justiţie pentru a încerca să blocheze publicarea unei cărţi a fostului consilier pe probleme de securitate naţională de la Casa Albă John Bolton, care ar urma să înfăţişeze o imagine foarte critică a preşedinţiei lui Donald Trump. Pe fond, plângerea, depusă la un tribunal federal, motivează că John Bolton nu a obţinut aprobarea administraţiei şi că lucrarea lui "încalcă evident acordurile pe care le-a semnat ca o condiţie a angajării sale şi accesului la informaţii strict clasificate". De reținut că apariţia cărţii, cu titlul "The Room Where It Happened, A White House Memoir", este prevăzută la 23 iunie. (https://nyti.ms/3djstL3)

Secretarul de stat american Mike Pompeo, care afişează o loialitate mai presus de orice îndoială faţă de preşedintele Donald Trump, s-a exprimat nu doar o dată critic pe la spate, mergând până acolo încât l-a acuzat pe acesta că nu spune "decât tâmpenii", scrie fostul consilier prezidenţial John Bolton în cartea sa, conform unor fragmente apărute ieri în presa din Statele Unite. Astfel, un episod sugestiv, menţionat în cartea explozivă "The Room Where It Happened, A White House Memoir" a avut loc în cadrul primului summit al liderului american cu cel nord-coreean Kim Jong Un, care a avut loc la Singapore, în 2018. (https://bit.ly/30OgGSe)

Nepoata lui Donald Trump se pregăteşte să publice memorii care aruncă "o lumină crudă asupra istoriei sumbre" a familiei preşedintelui american, conform editurii unde va apărea cartea. Cartea scrisă de Mary Trump ;i intitulată, "Too Much and Never Enough: How My Family Created the World's Most Dangerous Man" (Prea mult şi niciodată suficient: Cum l-a creat familia mea pe cel mai periculos om din lume) va vedea lumina tiparului la 28 iulie, a precizat editura Simon & Schuster. De re'inut că numărul cărţilor critice la adresa alegerii şi mandatului lui Trump s-a înmulţit, însă este pentru prima dată când un membru al familiei liderului de la Casa Albă depune mărturie public împotriva acestuia. Cartea apare în plină campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale de la 3 noiembrie, când Donald Trump va încerca să obţină al doilea mandat. În vârstă de 55 de ani, Mary Trump este fiica lui Fred Trump Jr., fratele mai mare al miliardarului republican, mort în 1981, la 42 de ani, din cauza alcoolismului. În această carte de 240 de pagini, ea povesteşte evenimente la care a fost martoră în casa bunicilor săi la New York, unde au crescut cei cinci copii ai lui Fred şi Mary Anne Trump. (https://bit.ly/2APndS3)

Totodată, candidatul democrat Joe Biden, fost vicepreşedinte al SUA, şi-a mărit avansul la 13 puncte procentuale în faţa preşedintelui în funcţie, republicanul Donald Trump, conform celui mai recent sondaj Reuters/Ipsos, în contextul în care americanii devin tot mai critici faţă de modul în care miliardarul de la Casa Albă gestionează criza coronavirusului şi protestele împotriva brutalităţii poliţiei. Potrivit sondajului, întreprins în intervalul 10-16 iunie, 48% dintre alegătorii înregistraţi au declarat că îl sprijină pe Biden, prezumtivul candidat democrat în alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie, şi doar 35% că îl susţin pe Trump. Avantajul lui Biden este cel mai mare consemnat de anchetele Reuters/Ipsos de când democraţii au dat startul alegerilor primare pentru desemnarea contracandidatului lui Trump în noiembrie. Potrivit sondajului Reuters/Ipsos, 57% dintre respondenţi dezaprobă prestaţia lui Trump ca preşedinte şi doar 38% o aprobă. Aceasta este cea mai scăzută rată de aprobare începând din noiembrie, când Congresul desfăşura ancheta de impeachment împotriva preşedintelui republican. Într-un semnal clar de avertisment pentru Trump, baza sa de susţinere pare să se erodeze. Rata sa netă de aprobare a coborât progresiv cu 13 puncte din martie în iunie. În total, 55% dintre americani au spus că dezaprobă modul în care Trump a gestionat epidemia de coronavirus, iar 40% l-au aprobat, cea mai scăzută rată de la începutul lunii martie, de când Reuters/Ipsos adresează această întrebare. (https://reut.rs/30TI552)

Turcia a respins vehement criticile "inacceptabile" ale Franţei legate de sprijinul său armat pentru guvernul libian de la Tripoli, acuzând Parisul că se pune "obstacol în calea păcii" prin susţinerea taberei adverse. De reținut că în Libia, Ankara susţine Guvernul de uniune libian (GNA) al lui Fayez al-Sarraj, recunoscut de Naţiunile Unite, în faţa forţelor disidente ale mareşalului Khalifa Haftar, omul forte din estul libian, susţinut de Egipt, Emiratele Arabe Unite şi Rusia. Franţa, deşi a evitat să o facă public, este suspectată de asemenea că l-ar fi susţinut pe Haftar. (https://bit.ly/3fsp4uK)

În același timp, ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a efectuat o vizită surpriză ieri la Tripoli, unde îşi are sediul Guvernul de Uniune Naţională, pe care Ankara îl susţine în conflictul cu forţele mareşalului Khalifa Haftar din estul Libiei. Cavusoglu a fost însoţit de ministrul de finanţe Berat Albayrak şi de şeful serviciilor de informaţii Hakan Fidan. Aceasta a fost cea mai importantă delegaţie turcă care a vizitat Tripoli de la începutul ofensivei începute de forţele mareşalului Haftar în aprilie 2019 cu scopul cuceririi capitalei Libiei. (https://bit.ly/3fF8EPP)

Statele Unite au afirmat că speră ca India şi China să îşi rezolve paşnic diferendele după o confruntare frontalieră în care armata indiană a anunţat că a pierdut 20 de soldaţi. "India şi China şi-au exprimat amândouă dorinţa de a detensiona situaţia actuală şi sprijinim o soluţie paşnică", a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american după primul incident militar soldat cu victime între cei doi giganţi asiatici în ultimii 45 de ani. De asemenea, oficialul american a precizat că Washingtonul urmăreşte "îndeaproape" situaţia şi a adresat "condoleanţe familiilor" victimelor indiene. (https://bbc.in/3djrKJP)

Premierul neozeelandez, Jacinda Ardern, a încredinţat ieri armatei supravegherea frontierelor după revenirea coronavirusului în arhipelag, din cauza nerespectării măsurilor de carantină. "Cred că avem nevoie de rigoarea, încrederea şi disciplina pe care armata le poate oferi", le-a declarat jurnaliştilor Jacinda Ardern, la o zi după anunţul a două cazuri de COVID-19, după o serie de 24 de zile fără nicio contaminare. (https://bit.ly/2N7XDu3)

Turcia a anunţat ieri desfăşurarea de forţe speciale în nordul Irakului, în cadrul unei operaţiuni terestre împotriva rebelilor din Partidul Muncitorilor din Kurdistan, sprijinită de aviaţia şi artileria sa. Ministerul Apărării turc a anunțat pe Twitter, fără să precizeze numărul militarilor desfăşuraţi, că a început "Operaţiunea "Claw-Tiger". De re'inut că Ministerul Apărării turc a justificat lansarea operaţiunii prin "recrudescenţa recentă a atacurilor împotriva comisariatelor noastre şi a bazelor noastre militare" situate în apropiere de frontiera irakiană. Desfăşurarea militarilor, potrivit acestuia, a fost precedată de un intens bombardament de artilerie. Această operaţiune riscă să creeze fricţiuni între Ankara şi Bagdad, care l-a convocat marţi pe ambasadorul turc pentru a protesta împotriva loviturilor efectuate de aviaţia turcă asupra poziţiilor PKK de pe teritoriul irakian săptămâna aceasta. (https://bit.ly/2UUth2q)

Coreea de Nord "va plăti preţul" dacă va întreprinde acţiuni militare împotriva Coreei de Sud, a avertizat ieri Ministerul Apărării de la Seul într-un comunicat. Pe fond, comunicatul Comitetului şefilor de stat major interarme al Coreei de Sud intervine după ce Coreea de Nord a anunţat că îşi va desfăşura trupe în regiunea parcului industrial intercoreean în oraşul de la frontiera Kaesong şi în zona Muntelui Kumgang de pe coasta de est. Coreea de Nord a anunţat de asemenea că va restabili posturile de gardă care au fost retrase din Zona Demilitarizată dintre cele două state coreene şi că va relansa orice tip de exerciţii militare regulate în apropierea frontierei intercoreene, aparent în cadrul unei mişcări de abandonare a acordului militar semnat în 2018 pentru a reduce tensiunile. (https://bit.ly/37J7ik7)

Agenţia Centrală de Informaţii a Statelor Unite, cunoscută și ca CIA, a suferit la începutul lui 2017 o pierdere istorică de date atunci când un angajat al său a furat cantităţi masive de date, inclusiv unele din cele mai secrete coduri de hacking, din cauza măsurilor laxe de securitate cibernetică, relevă un raport de anchetă obţinut de senatorul Ron Wyden, membru al Comisiei pentru serviciile de informaţii a Senatului american. Angajatul respectiv a furat între 180 gigabiţi şi 34 terabiţi, adică echivalentul a 11,6 milioane - 2,2 miliarde de pagini de documente în Microsoft Word, conform raportului intern al CIA, datând din octombrie 2017 şi făcut public abia ieri de senatorul Wyden. Angajatul a predat ulterior datele către WikiLeaks, care le-a publicat într-o serie de postări. Citând raportul grupului de lucru care a investigat breşa de securitate, senatorul Wyden afirmă, într-o scrisoare adresată noului director al Comunităţii serviciilor de informaţii, John Ratcliffe, că CIA "a dat prioritate construirii de arme cibernetice pe seama securizării propriilor sisteme". (https://bit.ly/2UWTKwf)

Pentru cine încă nu crede: preşedintele statului Honduras, Juan Orlando Hernandez, a anunţat că el și soția sa au fost diagnosticați cu noul coronavirus și se află sub tratament, lucrând de la distanţă în următoarea perioadă. (https://nyti.ms/2UVel40)

SUA au impus sancţiuni pentru a-l împiedica pe preşedintele sirian Bashar al-Assad să "obţină o victorie militară" şi să-l readucă la masa negocierilor sub egida ONU, a declarat ambasadoarea americană la Naţiunile Unite, Kelly Craft. Administraţia Trump a instituit măsuri pentru a "priva regimul Al-Assad de venituri şi de sprijinul pe care l-a utilizat pentru a comite atrocităţi pe scară largă şi încălcări ale drepturilor omului, ceea ce împiedică o rezolvare politică şi diminuează considerabil perspectivele de pace". Aceste sancţiuni sunt impuse în baza legii "Caesar Syria Civilian Protection Act", adoptată de Congres în decembrie trecut și "are ca obiectiv descurajarea actorilor nefaşti care continuă să ajute şi să finanţeze" guvernul sirian. Pe fond, în timp ce precedentele sancţiuni americane vizau în principal guvernul sirian, noua lege penalizează persoane fizice, instituţii şi întreprinderi - deopotrivă siriene şi străine, care sprijină activităţile militare în Siria în favoarea lui Bashar al-Assad, a aliaţilor săi, Rusia, Iran şi Hezbollah, miliţia înarmată din Liban, care ajută guvernul să combată grupările de opoziţie. Sancţiunile vizează sectoarele petrolier, gazier şi construcţiile, afectând companii şi ţări care caută să investească în reconstrucţia Siriei. (https://reut.rs/2YbGB4v)

Regimul sirian de la Damasc al preşedintelui Bashar al-Assad a denunţat ieri drept "o nouă formă de terorism" noile sancţiuni impuse la adresa sa de către Statele Unite. ceste sancţiuni, care au intrat în vigoare în aceeaşi zi în cadrul "Legii Caesar", vizează regimul de la Damasc şi pe susţinătorii acestuia, inclusiv entităţi străine, în speranţa de a priva autorităţile siriene de resurse. Totodată, ele penalizează companiile americane care colaborează cu regimul sirian şi prevede îngheţarea asistenţei pentru reconstrucţie. (https://bit.ly/2UX3Kph)

Preşedintele rus Vladimir Putin este protejat de contaminarea cu noul coronavirus cu ajutorul unui tunel special de dezinfecţie prin care trebuie să treacă orice vine la reşedinţa sa din afara Moscovei. Tunelul special, fabricat de o companie rusă cu sediul în oraşul Penza, a fost instalat la reşedinţa oficială de la Novo-Ogariovo, de lângă Moscova, unde Putin îşi primeşte vizitatorii. Imaginile arată oameni cu măşti de protecţie trecând prin tunel, în timp ce erau stropiţi cu dezinfectant de sus şi din lateral. Presa spune că dezinfectantul era un nor fin de lichid care acoperă hainele şi orice parte expusă a corpului uman. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a afirmat în aprilie că oricine se întâlneşte personal cu preşedintele este testat pentru noul coronavirus. O lună mai târziu, Peskov a anunţat că a fost depistat pozitiv el însuşi. (https://bit.ly/2NaO8u9)

SUA au ridicat de la sol avioane de vânătoare F-22 pentru a escorta patru bombardiere strategice ruse Tupolev Tu-95MS, cu capacităţi nucleare, în timp ce efectuau un zbor planificat în apropierea frontierei americane, a indicat ieri într-un comunicat Ministerul Apărării rus. Cele patru avioane ruseşti au efectuat un zbor de 11 ore deasupra apelor neutre ale mărilor Ciukotsk, Bering şi Ohotsk, precum şi deasupra părţii de nord a Oceanului Pacific, indică ministerul rus. De reținut că în urmă cu o săptămână, SUA şi-au ridicat de asemenea avioanele de la sol pentru interceptarea Tu-95MS deasupra Oceanului Pacific, aminteşte RIA Novosti. Avioanele pe distanţe lungi efectuează cu regularitate zboruri deasupra Arcticii, Atlanticului de Nord, Oceanului Pacific, mărilor Neagră şi Baltică, indică Ministerul Apărării rus, asigurând totodată că aceste survoluri sunt realizate "în conformitate cu normele internaţionale" în vigoare. (https://reut.rs/2YL7QSr)

Iranul a denunţat ieri retragerea coaliţiei militare care intervine sub comandament saudit în Yemen de pe lista neagră a grupărilor care încalcă drepturile copilului, acuzând ONU că acordă un "cec în alb" acestei coaliţii. De reținut că Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a retras coaliţia condusă de Arabia Saudită din raportul său anual cu privire la încălcarea drepturilor copilului, publicat la începutul săptămânii, suscitând indignarea mai multor organizaţii neguvernamentale. "În Yemen, coaliţia va fi retrasă" din anexa la raportul care menţionează statele şi grupările ce încalcă drepturile copiilor "pentru omoruri şi mutilări după o diminuare importantă şi susţinută în cadrul raidurilor aeriene şi semnarea unui acord-cadru în martie 2019" vizând evitarea lor, explică raportul ONU. (https://bit.ly/2YFCOvm)

Premierul britanic Boris Johnson şi secretarul său pentru comerţ internaţional Liz Truss au anunţat ieri iniţierea tratativelor cu Australia şi Noua Zeelandă pentru încheierea unui acord comercial aplicabil după 31 decembrie, când Regatul Unit încheie perioada de tranziţie post-Brexit, dorind de asemenea să se alăture unui acord lărgit al Parteneriatului Trans-Pacific. Într-o înregistrare video postată pe contul său de Twitter, premierul Johnson a evidenţiat marea cantitate de mărfuri ce sunt comercializate între Regatul Unit, Australia şi Noua Zeelandă chiar şi în condiţiile inexistenţei unui acord de liber schimb în prezent. (https://bit.ly/2Navu5I)

Statele Unite au livrat Ucrainei ajutor militar în valoare de 60 de milioane de dolari, inclusiv rachete antitanc, a anunţat ieri diplomaţia americană, o premieră după suspendarea controversată a acestor ajutoare, suspendare ce a dus la un proces de destituire împotriva lui Donald Trump. De amintit că în iulie 2019, preşedintele american a îngheţat 400 milioane de dolari sprijin militar pentru Ucraina, fiind acuzat apoi că a condiţionat acest ajutor crucial de efectuarea de către autorităţile ucrainene a unor anchete împotriva lui Joe Biden, adversarul său în alegerile prezidenţiale din noiembrie. După ce a izbucnit scandalul, a fost declanşat un proces de destituire împotriva lui Trump pentru abuz de putere, însă preşedintele american a fost achitat în februarie de majoritatea republicană în Senat. Aceste noi livrări către Ucraina includ "radiouri, muniţii şi rachete antitanc Javelin", a precizat ambasada americană de la Kiev. (https://bit.ly/3dfNlT8)

Și tot ieri, preşedintele Donald Trump a promulgat o lege adoptată de Congresul Statelor Unite prin care sancţionează mai mulţi oficiali chinezi acuzaţi de comiterea de abuzuri la adresa comunităţii musulmanilor uiguri. "Această lege îi consideră responsabili pe autorii încălcării drepturilor omului şi ale abuzurilor, cum ar fi utilizarea sistematică a lagărelor de îndoctrinare, a muncii forţate şi a supravegherii intruzive pentru eradicarea identităţii etnice şi a credinţelor religioase ale uigurilor şi ale altor minorităţi din China'', potrivit unui comunicat al liderului de la Casa Albă. (https://bit.ly/2NaeUms)

Liderii comunităţilor bosniace de confesiune musulmană şi croate, de confesiune catolică din Bosnia şi Herţegovina au ajuns ieri la un acord privind organizarea de alegeri în Mostar, un oraş simbol al disensiunilor existente între cele două comunităţi şi ai cărui locuitori nu au votat în ultimii 12 ani. Acordul a fost semnat la Mostar, în sudul ţării, de liderul partidului bosniac SDA Bakir Izetbegovic şi de cel al partidului croat HDZ Dragan Covic, după luni de negocieri cu sprijinul Uniunii Europene şi mai ales al Statelor Unite. Conform prevederilor acestui acord, alegătorii acestui oraş cu 106.000 de locuitori aparţinând celor două comunităţi vor putea să aleagă un consiliu municipal în cadrul alegerilor programate pentru luna noiembrie. Ultimele alegeri municipale au avut loc în 2008, iar următorul scrutin nu a putut fi organizat din cauza absenţei unui acord politic privind organizarea de alegeri. (https://bit.ly/3dfS4Em)

SUA caută să-şi protejeze sateliţii de eventuale atacuri chineze şi ruseşti, contând pe aliaţii lor în acest efort, a indicat ieri un înalt responsabil al Pentagonului, anunţând noua "strategie de apărare în spaţiu" a Washingtonului. ( https://bit.ly/2AD38yn)

Sectorul european al jucăriilor a solicitat, ieri, Uniunii Europene să fie mult mai severă faţă de pieţele online unde numeroase jucării puse în vânzare nu respectă normele de securitate. Dintre cele aproximativ 200 de jucării fără marcă achiziţionate de la terţi vânzători de pe patru "marketplaces" din Europa, "97% nu sunt conforme cu Directiva europeană cu privire la securitatea jucăriilor iar 76% din jucăriile testate prezintă defecte care le fac periculoase pentru copiii cu vârsta de până la 6 ani", afirmă într-un comunicat comun Federaţia franceză a industriilor jucăriilor şi puericulturii şi Toy industries of Europe. Printre jucăriile testate, care au fost achiziţionate la preţuri reduse de pe platformele online Wish, AliExpress, Amazon şi eBay, unele prezintă "un risc de sufocare din cauza micilor piese care se desprind uşor" se arată în comunicat. În acest sens, platformele online ar trebui să poată controla "dacă producătorul a efectuat o procedură de evaluare a conformităţii şi a pus la punct o documentaţie tehnică conformă cu cerinţele impuse de UE", se mai arată în comunicatul celor două organizaţii. (https://bit.ly/2Y9kpIa)

Piaţa auto europeană a scăzut şi în luna mai, dar declinul a fost mai modest decât în aprilie. Astfel, Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobil a anunţat, ieri, că înmatriculările de autoturisme noi în Europa (UE plus Marea Britanie şi ţările EFTA) au înregistrat o scădere de 56,8% în luna mai, însă este vorba despre o îmbunătăţire după căderea record de 78,3% înregistrată în luna aprilie, ca urmare a relaxării restricţiilor impuse în contextul pandemiei. Pe fond, 623.812 de autoturisme au fost înmatriculate în luna mai 2020 în Uniunea Europeană, Marea Britanie şi ţările EFTA (Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia), comparativ cu 1,444 milioane de unităţi, înregistrate în aceeaşi lună din 2019. ACEA subliniază că vânzările de autoturisme au înregistrat scăderi de două cifre în toate pieţele din UE, în frunte cu Marea Britanie, unde piaţa auto a înregistrat o contracţie de 89%. În pofida scăderii, nu s-a mai repetat situaţia din luna aprilie când în Marea Britanie a fost înmatriculat un număr egal de autoturisme cu cel din România. (https://on.mktw.net/3ddb5Yj)

Kazahstanul intenţionează să deruleze o listare publică iniţială la compania petrolieră naţională KazMunayGaz în 2022, a declarat ieri directorul fondului suveran de investiţii al Kazahstanului, Samruk Kazyna, după ce a renunţat la planurile anterioare care vizau listarea KazMunayGaz în străinătate în acest an, din cauza pandemiei şi a scăderii preţului petrolului. Rompetrol este principala marcă a grupului KMG International, deţinut de compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan, KazMunayGaz. (https://reut.rs/2Y9lqzY)

Numărul de insolvenţe în toată Europa va creşte brusc în a doua jumătate a anului 2020 şi în 2021, Germania, ţara cel mai puţin afectată, fiind încă pe un trend de creştere a insolvenţelor cu 12% între perioada de la sfârşitul lui 2019 până la finele anului 2021, conform modelelor de prognoză ale Coface. Potrivit sursei citate, Franţa (+21%) şi Spania (+22%) vor fi mai afectate de criză. Cu toate acestea, cele mai mari creşteri ale numărului de insolvenţe sunt aşteptate să apară în Olanda (+36%), Regatul Unit (+37%) şi Italia (+37%). (https://bit.ly/2BiYxkR)

Schemele guvernamentale de subvenţionare a şomajului parţial introduse în Europa au atenuat impactul pandemiei de COVID-19 asupra veniturilor disponibile ale gospodăriilor din zona euro, a anunţat ieri Banca Centrală Europeană. În ultimul său buletin economic, BCE a calculat că, graţie acestor programe de şomaj parţial, veniturile gospodăriilor din zona euro au scăzut cu doar 7%. În absenţa acestor indemnizaţii, diminuarea veniturilor gospodăriilor ar fi fost mult mai mare, de 22%. Explicaţia este aceea că salariile sunt responsabile pentru aproximativ două treimi din veniturile disponibile ale gospodăriilor. (https://bit.ly/2UWNZyF)

Compania aeriană germană Lufthansa a avertizat, ieri, că ar putea să ceară plasarea în insolvenţă, dacă termenii acordului de salvare convenit cu Guvernul german nu vor fi aprobaţi de către un număr suficient de acţionari la adunarea programată să aibă loc la finele acestei luni. (https://reut.rs/2YesJ9Q)

Banca Centrală Europeană avertizează că "pandemia de COVID-19 are un impact sever şi de durată asupra economiei generale a ţărilor care depind de călătorii şi turism", precum Spania. (https://bit.ly/3dbZbO8)

Comisia Europeană a anunţat ieri deschiderea unei anchete aprofundate care vizează proiectul de fuziune a constructorilor auto PSA şi Fiat Chrysler, din cauza îngrijorărilor că această fuziune ar putea afecta competiţia în 14 state membre UE plus Marea Britanie. (https://bit.ly/2YEG9dW)

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că a decis ieri să oprească testele clinice cu hidroxiclorochină în calitate de potenţial tratament pentru bolnavii de COVID-19 spitalizaţi, ajungând la concluzia că acest medicament antimalarie nu reduce rata lor de mortalitate. (https://bit.ly/2N6QJFc)

O analiză despre ce înseamnă polarizarea din SUA pentru Europa și cum se construiesc super-identitățile politice. Într-o carte recentă, „Why Are We Polarised?” („De ce suntem polarizați?”), jurnalistul american Ezra Klein explorează profunzimile polarizării politice care afectează SUA. Concluziile lui sunt neliniștitoare, întrucât el susține că identitatea politică a început să domine toate celelalte identități, chiar și pe cea etnică. Dacă ești democrat îți faci altfel cumpărăturile, locuiești în alte cartiere și practici alte sporturi decât dacă ai fi republican. (https://bit.ly/2BdW1w5)

Parchetul naţional financiar francez a cerut, ieri, patru ani de închisoare şi o amendă de 500.000 de euro pentru fostul preşedinte al Federaţiei Internaţionale de Atletism, Lamine Diack. (https://bit.ly/3fBkzOC)

Valul prelungit de caniculă din Siberia este „indiscutabil alarmant”, spun specialiştii climatologi. Temperaturile atipice au fost puse pe seama incendiilor de vegetaţie, unei uriaşe scurgeri de petrol şi unei invazii de molii care se hrănesc cu lemn. La nivel mondial, canicula din Siberia ajută la împingerea planetei spre cel mai călduros an de la începutul înregistrărilor, în pofida scăderii temporare a emisiilor de carbon datorită pandemiei de coronavirus. (https://bit.ly/2UXpTnk)

PepsiCo va schimba numele şi imaginea brandului pentru mixul de clătite şi sirop Aunt Jemima, renunţând la o mascotă criticată din motive rasiale. Mars a anunţat la rândul său că analizează schimbări ale brandului pentru orez ambalat Uncle Ben’s. (https://reut.rs/2zGIvk8)

Oamenii de știință germani de la centrul Geomar Helmholtz pentru explorarea oceanelor din Kiel au recuperat două pungi de plastic scufundate la mare adâncime în mare în urmă cu 20 de ani pentru a constata că acestea încă nu prezintă niciun semn de deteriorare. (https://bit.ly/2YdeAJQ)

Secretarul Trezoreriei SUA, Steven Mnuchin, a decis să retragă Statele Unite de la negocierile cu oficialii Uniunii Europene referitore la taxarea servicilor digitale, după ce nu au reuşit să obţină niciun fel de progres, a declarat ieri reprezentantul american pentru Comerţ, Robert Lighthizer. (https://reut.rs/3dg09ZI)

Un steroid ieftin care poate ajuta la salvarea vieţii pacienţilor de COVID-19 ar trebui rezervat cazurilor grave, în care s-a dovedit că oferă beneficii, a anunţat ieri Organizaţia Mondială a Sănătăţii. (https://reut.rs/2N4HsOa)

Un judecător mexican, care se ocupa de cazuri de trafic de droguri, a fost asasinat în propria casă împreună cu soția. (https://bit.ly/2UTvFXl)

China se pregătește pentru a câștiga războiul rece 2.0. Astfel, disputa privind folosirea echipamentelor Huawei în rețelele 5G e doar un indiciu a ceea ce va urma. Pe fond, războiul rece dintre SUA și URSS a fost o încleștare titanică ideologică, economică și tehnologică de 45 de ani, care a purtat lumea până în pragul unui Armaghedon nuclear, nu a lăsat neatinsă aproape nici o țară și s-a întins până pe Lună. (https://on.ft.com/3ee7haq)


Cu toată prezența ruso-chineză în regiune, balcanicii își văd viitorul în UE. Pe fond, un articol din presa nord-macedoneană dezvăluie opiniile cetățenilor din mai multe state ale Balcanilor de Vest față de Uniunea Europeană și Statele Unite. Sondajul a fost realizat de Centrul de Cercetare pentru Sondaje al Institutului Internațional Republican. (https://bit.ly/2YN6PcM)

SpaceX va construi astroporturi care vor pluti pe apă şi vor fi folosite pentru misiuni spaţiale şi transport terestru hipersonic. (https://tcrn.ch/3eea9nM)

Gigantul Aramco a finalizat preluarea unei participații de 70% în compania de produse petrochimice Saudi Basic Industries, într-o tranzacție în valoare de 69,1 miliarde de dolari. (https://reut.rs/2URcj4Y)

Uber va comercializa software-ul pe care-l folosește pentru propriul serviciu de ride-hailing, urmând să-l vândă companiilor interesate. Primii clienți Uber vor fi firmele de transport în comun, începând cu cele din Marin County, California. Uber obține, astfel, o nouă sursă de venit, după o perioadă foarte dificilă pentru companie. (https://bloom.bg/2APgVSh)

În final, lucrătorii care activează în industria sexului din Grecia critică măsurile adoptate de guvernul grec pentru controlul pandemiei. Bordelurile din Grecia s-au deschis luni dar regulile impun obligativitatea purtării măștilor de protecție, schimbarea lenjeriei după fie are client, plată doar non cash și înregistrarea numelui și a datelor de contact pentru fiecare client. (https://reut.rs/30Sp6ba)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier